Lumea satului 750x100

După 4 ani în Spania doi tineri prind rădăcini la Clisura Dunării

Autorităţile se plâng că forţa de muncă pleacă spre alte meleaguri, dar nu fac nimic pentru a contracara această migraţie. Nici chiar atunci când tinerii români se întorc în ţară cu gândul de a porni o afacere. Chiar şi aşa, fără sprijin din partea statului, un român şi-a luat inima în dinţi şi a investit toată avuţia lui dobândită prin străini în creşterea animalelor. Cu un strop de curaj şi alături de familie s-a calificat ca „tânăr fermier“ pe Măsura 112, de unde a obţinut 24.000 de euro. Prea puţin pentru planul gândit de protagonistul articolului nostru, dar un start bun pentru a impulsiona afacerea.

Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara mea

L-am cunoscut pe Adrian Dogaru prin intermediul Grupului de Acţiune Locală „Poarta Almăjului“ al cărui reprezentant ne-a dus chiar în zona Zascoc, la 3 km de comuna Berzeasca, judeţul Caraş-Severin, pe dealurile unde păşunau oile şi caprele tânărului fermier. Am lăsat în urmă asfaltul şi am pornit pieziş pe un drum de pământ săpat probabil în deal chiar de cel care se instalase la câţiva zeci de metri altitudine deasupra nivelului Dunării. Urcând, mă şi gândeam că doar priveliştea sublimă şi măreţia Dunării ce curge lin la poalele dealurilor compensează sărăcia zonei şi neajunsurile celor care trăiesc aici. Mi-am rotit privirea. Cât vezi cu ochii, dealuri pe alocuri abrupte, cu vegetaţie spontană şi, în rest, linişte. Nici măcar oile pe care aşteptam să le văd nu se arătau. Am aflat mai târziu că mişunau mai sus, păstorite de un cioban. Singurele construcţii care lăsau totuşi să se vadă prezenţa umană în zonă erau saivanul şi stiva de lemne aduse pentru ridicarea vreunei construcţii. Ne-am apropiat şi am aflat povestea lui Adrian, un tânăr din Buzău, plecat la 18 ani în Spania să crească animale. Asta făcea şi acasă, însă acolo munca era recompensată mai bine. „A fost bine, aveam un salariu mai mare şi am reuşit să strâng ceva bani. Am avut noroc de oameni cumsecade care m-au plătit şi cu 900-1.100 de euro pe lună. Dar era muncă, trebuia să te trezeşti la patru şi jumătate dimineaţa, iar seara stăteam până la miezul nopţii“, îşi aminteşte Adrian. Probabil că ar mai fi rămas în Spania, însă viaţa i-a scos în cale viitoarea soţie, Geoalina Târloşan, cea care avea să-i aducă pe lume primul copil. După patru ani de stat în Spania s-au gândit că împreună ar putea muta munţii din loc, cum se spune, aşa că entuziasmul i-a adus înapoi acasă. „Ştiţi cum este, fiecare ne dorim o familie, iar eu nu am vrut să o întemeiez în străinătate. Voi avea un copil şi vreau să lucrez în ţara noastră. În străinătate degeaba iei bani mulţi, că te simţi ca un sclav. Atâta vreme cât munceai la ei te tratau bine, după aceea dacă se întâmpla ceva, făcea un român ceva, fura de exemplu, băteau apropouri. Asta nu te face să te simţi bine“, explică tânărul. Aşa s-a convins că vorba veche „fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n ţara mea“ este cât se poate de reală.

Instalarea tinerilor fermieri

În octombrie 2013 localitatea Berzeasca, unde se află casa părintească a Geoalinei, a devenit cămin adoptiv şi pentru Adrian. I-au aşteptat cu braţele deschise familiile, care le-au fost alături din primul moment. Mama fetei a demarat imediat procedura de întocmire a dosarului pentru accesarea Măsurii 112 – Instalarea tinerilor fermieri, tatăl băiatului a venit să dea o mână de ajutor la ridicarea saivanului, astfel încât tânăra familie să prindă rădăcini la malul Dunării.

La o lună de la aterizarea în România Adrian a cumpărat primele animale – 160 de oi şi 90 de capre. S-a înhămat la un efectiv mare din start, în care a investit aproape 80.000 de lei. Nu a fost uşor. Începuseră ploile, venise frigul. Timp de două săptămâni şi el şi soţia au dormit alături de animale sub cerul liber. Vremea, care ameninţa sănătatea animalelor, a im­pulsionat construirea saivanului. „Ne temeam pentru capre, care sunt mai sensibile, pentru că oile sunt rezistente la frig. Avem o rasă locală, un amestec de Ţurcană cu ceva sârbesc. Acum pot spune că este o rasă bună de lapte, cu producţii chiar şi de 800 ml la mulsoare“, afirmă Adrian.

Un atu important – tinereţea

Pe când era gata saivanul, tinerii au primit şi ei un adăpost. Chiar acolo lângă grajdul animalelor tatăl fetei a ridicat o „căbănuţă“, după cum spune Adrian. Eu i-aş spune totuşi nu mic adăpost cât o bucătărie de bloc, patru pereţi şi un acoperiş în care aveau un pat, o masă şi o sobă. Fără confort, dar aveau unde pune capul după o zi de muncă. Aşa au trăit mai mult de un an, chiar şi în situaţia când Geoalina era însărcinată. Optimismul, tenacitatea şi puterea de muncă m-au uimit la aceşti tineri.

Între timp efectivul de animale aproape că s-a dublat. „Astăzi avem 430 de oi şi capre, pentru că am mai cumpărat şi avem din efectivul nostru mieluţe şi ieduţe pentru a schimba animalele bătrâne“, explică Adrian.

Meseria de crescător de animale nu le era străină, aşa că nu le-a pus probleme nici în România, însă curiozitatea mea era legată de cum rezolvă valorificarea laptelui. Ei bine, au plecat totuşi cu ceva din Spania. „Ajutându-i pe spanioli să proceseze laptele, am învăţat multe. Ce-i drept, în alte condiţii. Ei erau mai bine dotaţi, aveau tanc de răcire, presă etc. Din păcate, noi nu avem încă aceste dotări, facem brânza ca în România, aşa cum o fac ciobanii dintotdeauna. Asta e, nu se pot face toate odată ca să ajungem la nivelul spaniolilor“, se destăinuie tânărul fermier.

Aşa este, au luat-o treptat şi au început cu Măsura 112 prin care au accesat 24.000 de euro cu care şi-au achiziţionat o motocositoare, însă ambiţia este aceea de a clădi un grajd după norme europene şi de a cumpăra utilaje performante care să le uşureze munca celor 86 de hectare concesionate de la primărie.

Cât am stat de vorbă cu Adrian, soţia şi-a făcut de treabă să aducă oile mai la vale, ca să se poată mândri cu avuţia lor. Deşi aflată în ultimele luni de sarcină, Geoalina nu găsea niciun motiv să se retragă în confortul oraşului, acolo unde au un apartament. Este tot timpul alături de soţul ei, iar el spune că „în munca asta trebuie să fii mereu lângă animale, mai ales că nu găsesc forţă de muncă. Sunt puţini cei care vor şi ştiu să muncească la stână. Trebuie să meargă cu oile, să nu le piardă şi să aibă grijă să nu se rănească“, spune Adrian. Temporar problema este rezolvată: de ajutor le este unchiul tânărului, un băiat venit tocmai de la Buzău şi un atu important – tinereţea. Cum se vor descurca de acum încolo, doar Dumnezeu ştie.

Patricia Alexandra POP

Terenuri şi bani, armele statului pentru atragerea tinerilor la ţară

După ce ani de zile statul nu a luat nicio măsură pentru a-i face pe tineri să rămână la ţară, situaţia pare să se schimbe, mai ales că tot mai multe sate româneşti au început să fie depopulate. Cum vor autorităţile să-i atragă pe tineri? Cu terenuri şi bani, în speranţa că n-or să mai plece de acasă.

Autorităţile române fac eforturi disperate să atragă tinerii la sate, mai ales că multe zone, în special cele montane, au ajuns să fie depopulate. Acesta este şi motivul pentru care se întrec în tot felul de măsuri menite să stârnească interesul tinerei generaţii pentru viaţa la ţară. Aşa, de exemplu, la sfârşitul anului 2013 era publicată în MO o modificare a Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. Mai precis, autorităţile au decis să mărească de la 500 mp până la 1.000 mp suprafaţa pe care tinerii – cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani – o pot primi în mediul rural pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. Chiar dacă lista condiţiilor ce trebuie îndeplinite este destul de mare, interesul din partea tinerilor este ridicat. Nu este, însă, singura măsură de acest fel. Chiar şi la nivel de Bruxelles preocuparea pentru mediul rural este maximă. De altfel, noua PAC prevede un sprijin de maximum 70.000 de euro (deşi la nivelul UE sprijinul maxim propus este de 70.000 de euro, acesta fiind lăsat la latitudinea statelor membre, autorităţile române au ales varianta cu 60.000 de euro) pentru instalarea tinerilor fermieri.

Nu în ultimul rând, autorităţile promit subvenţii mai mari cu 25% pentru tinerii care lucrează pământul, raportat la ceilalţi fermieri. „Este bine ca statul să dea pământ la tineri, pentru că unii vor avea idei de afaceri. 60.000 de euro este o sumă cu care poţi să începi ceva, mai ales că la ţară problema este că mulţi tineri nu au bani şi nu sunt sprijiniţi de familie“, declară Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa. Şi Florin Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Fermieri din Olt, este de părere că ajutorul din partea statului este important, cu condiţia ca el să fie completat şi de alte măsuri. „Este bine că vin şi aceşti bani, dar trebuie completaţi cu o legislaţie agricolă adecvată, nu putem vinde produse agricole fiecare unde putem. 25% în plus la subvenţii? Nu e de neglijat, dar nici nu rezolvă mare lucru. Autorităţile ar trebui să vină cu alte idei, cofinanţare, dobânzi subvenţionate (maximum 2%, aşa cum este în Olanda).

Trebuie investit foarte mult în educaţie, degeaba dai bani la un om care nu ştie ce să facă cu ei, trebuie formare profesională“, a mai spus Ciobanu. Acesta afirmă că n-ar trebui să existe diferenţe în ceea ce priveşte vârsta până la care tinerii pot să beneficieze de ajutorul din partea statului în funcţie de program. „Pe partea de finanţare se merge până la 40 de ani, la ajutorul de minimis, până la 35 de ani (se dau cei 10.000 de euro), iar pe PNDR se poate merge până la 40 de ani“, a precizat fermierul din Olt.

Florin Ciobanu: „Trebuie să gândim proiecte integrate“

În opinia preşedintelui Asociaţiei Tinerilor Fermieri din Olt, Florin Ciobanu, decizia statului de a-i determina pe tineri să rămână la ţară prin acordarea de terenuri pentru construirea de locuinţe este o măsură nu doar în avantajul acestora, ci şi al mediului rural, în condiţiile în care depopularea satelor româneşti este destul de accentuată.

În ceea ce priveşte cei 60.000 de euro, valoarea maximă a sprijinului public nerambursabil în cuantum de 100% pentru Submăsura privind Instalarea tinerilor fermieri, Ciobanu spune că acesta este un ajutor bine-venit, mai trebuie însă ca banii să fie folosiţi cu folos.

„Noi trebuie să gândim proiecte şi programe integrate. Nu ajunge să avem bani pentru producţie, trebuie să gândim şi partea de marketing şi vânzare a produselor agricole. Atâta vreme cât nu există centre de colec­tare a produselor, procesul se blochează. Pe vechea măsură s-au accesat toţi banii, problemele sunt însă la vânzare. Trebuie să forţăm zona asocierii şi să avem acces la credite şi finanţare“, a afirmat Ciobanu.

Potrivit proiectului de buget pentru PNDR 2014-2020, sprijinul pentru insta­larea tinerilor fermieri va fi acordat pe baza unui plan de afaceri, sub formă de primă (plată forfetară) în două tranşe. Astfel, 70% din cuantumul maxim al sprijinului este acordat la primirea deciziei de finanţare, în timp ce restul de 30% din cuantumul maxim al sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanţare.

În cadrul PNDR 2007 – 2013, Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri a atras cele mai multe cereri de finanţare, fiind depuse nu mai puţin de 22.494 de solicitări până la începutul lui decembrie 2013, din care au fost semnate 12.971 de contracte cu o valoare de aproximativ 326 milioane de euro.

Depopularea satelor, o mare problemă

Depopularea satelor româneşti, mai ales în zona montană, este o realitate de care toată lumea este conştientă. Pe lista măsurilor prioritare care ar trebui avute în vedere de autorităţi ar trebui să se afle realizarea unei politici naţionale de instalare a tinerilor agricultori, ţintirea predilectă a bugetului pilonului II prin bugetarea corespunzătoare a programului tematic pentru tineri, crearea unui credit pentru tinerii fermieri cu dobândă subvenţionată sau gestiunea echilibrată a programelor europene prin condiţionarea finanţărilor de realizarea de investiţii integrate în ferme, personalitate juridică având proprietarii cu vârste de peste 55 ani. Reprezentanţii Ropac susţin că dacă analizăm structura exploataţiilor agricole după vârsta deţinătorului, situaţia din România este similară cu cea din Bulgaria, unde fermierii tineri (sub 35 de ani) au în proprietate doar 3,1% din totalul exploataţiilor agricole (în Romănia: 4,4%), în timp ce 70% din ferme au proprietari cu vârste de peste 55 ani (în România cifra corespunzătoare este 67%).

Situaţia este mai bună în noile state membre mai avansate economic, unde tinerii fermieri au ponderi mai însemnate (7,6% în Ungaria, 12,2% în Polonia) şi unde fermierii vârstnici sunt relativ mai puţin numeroşi (55% în Ungaria, 36% în Polonia).

„Discrepanţa din structura pe vârste a populaţiei ocupate în agricultură creează îngrijorări în toate statele membre în ceea ce priveşte capacitatea de înlocuire, pe termen mediu, a forţei de muncă din acest sector“, se arată în propunerea de PNDR 2014-2020 a Ropac. Potrivit reprezentanţilor Alianţei Ropac, care reuneşte mai multe organizaţii de producători agricoli, datele statistice arată că între 2002 şi 2011 populaţia din zonele rurale a scăzut cu 12,25%.

Ioana Guţe

O mână întinsă tinerilor fermieri care vor să se mute la sate!

Alături de numeroase măsuri de subvenţionare a agriculturii româneşti, finanţarea cu fonduri europene, prin Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri în mediul rural trezeşte, iată, un interes tot mai mare în rândul acestora, preocupaţi să-şi dezvolte cele mai diferite activităţi în agricultură. Interesant este faptul că, de la an la an, sumele nerambursabile acordate sunt tot mai mari. În cazul judeţului Prahova, potrivit datelor Oficiului judeţean Prahova al APDRP, au fost contractate până în prezent aproape 111 proiecte, cu o valoare totală de 2,583 milioane de euro, sumă care se adaugă celor 168 milioane de euro de care au beneficiat agricultorii din judeţ până acum.

Din dialogul avut pe această temă cu juristul Cezar Grama, directorul oficiului, am aflat că în ultima perioadă au fost depuse 1.550 de noi cereri pe diferite domenii, majoritatea lor fiind contractate deja. „Important este că o mare parte dintre solicitări pentru a obţine suma nerambursabilă de 40.000 euro sunt pentru organizarea de ferme mixte (cultură mare şi creşterea animalelor), horticultură, apicultură, creşterea păsărilor de curte, dar şi a porcilor, solicitanţii fiind tinere familii, care vor să preia fermele părinţilor lor sau ale altora. În rândul solicitanţilor sunt şi studenţi de la Agronomie, în anii terminali.“

Interlocutorul nostru mai adaugă faptul că beneficiarii sunt din aproape toate zonele judeţului, dar cu preponderenţă din zonele colinară şi montană. De fapt, nu există niciuna dintre cele 90 de comune ale judeţului în care să nu existe tineri fermieri care să beneficieze de ajutor nerambursabil pe Măsura 112.

Ce fac tinerii cu banii europeni?

Faţă de o primă anterioară de 25.000 de euro, acum tinerii fermieri care îndeplinesc condiţiile necesare – vârsta de maximum 40 de ani, să locuiască la ţară, să dispună de teren, animale pentru dimensiunile cerute ale unei ferme moderne, să aibă o pregătire profesională corespunzătoare – primesc acum 40.000 de euro, sumă nerambursabilă.

Cu această sumă ei îşi pot achiziţiona tractoare de mici dimensiuni, utilaje şi echipamente agricole, animale (vaci de lapte, oi, capre, porci, păsări, stupi de albine), dar şi tere­nuri agricole, cu care îşi pot extinde fermele, toate acestea potrivit planului de afaceri cu care s-au prezentat la finanţarea proiectelor lor, pe care şi le pot face singuri sau cu ajutorul unor firme de consultanţă în domeniu, în cazuri mai recente Camera Agricolă Prahova.

Noile ferme produc, dar creează şi locuri de muncă

Datorită fondurilor accesate în fiecare localitate rurală, au ajuns să funcţioneze ferme agricole, fie de creşterea animalelor (vaci cu lapte, păsări de curte, ferme de ovine), ferme apicole, dar şi noi solarii legumicole. Sunt localităţi precum Izvoarele, Ceptura, Poiana Câmpina, Balta Doamnei, Râfov, unde existau mai multe astfel de ferme. De asemenea, apare evident o întinerire a forţei de muncă cuprinsă în diferite activităţi agricole promovate de către cei câteva sute de tineri fermieri. „În felul acesta, în judeţul Prahova, de-a lungul ultimilor 3-4 ani, au fost cuprinşi în activitate mai mulţi tineri şomeri de la sate“, estima directorul Cezar Grama. Cât priveşte viitorul apropiat, se aşteaptă o nouă sesiune pentru depunere de noi proiecte agricole cu bani europeni nerambursabili, pentru care alţi peste 100 de tineri aşteaptă să depună cereri în cazul Măsurii 112.

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2013

Fondurile europene alocate pentru instalarea tinerilor în mediul rural, cele mai accesate de beneficiarii români

Fondurile europene nerambursabile alocate în cadrul Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru instalarea tinerilor în mediul rural, dezvoltarea de micro-întreprinderi şi pentru modernizarea exploataţiilor agricole au fost printre cele mai accesate de beneficiarii români, potrivit datelor furnizate AGERPRES de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

Măsura de investiţii 112 'Instalarea tinerilor fermieri' a fost cea mai accesată măsură din PNDR până în acest moment, numărul cererilor depuse depăşind 22.493. Suma solicitată a fost de 629,9 milioane euro, ceea ce reprezintă 189% faţă de totalul de 331,8 milioane euro alocat pentru perioada 2007-2013.

Potrivit sursei citate, numai în sesiunea din luna iunie 2012 au fost solicitate fonduri europene nerambursabile de 7.973 tineri fermieri. Valoarea eligibilă a solicitărilor a fost de 272,3 milioane euro, faţă de 120,8 milioane de euro alocaţi pentru această sesiune. Cele mai multe dintre proiectele tinerilor fermieri prevăd investiţii mixte (culturi vegetale şi creşterea animalelor), fiind urmate de proiecte care vizează investiţii în culturi de câmp.

O altă măsură de investiţii accesată a fost măsura 312 'Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi', unde cele 9.499 cereri de finanţare conforme depuse, echivalentul a 1,3 miliarde euro, reprezintă 252% faţă de suma alocată. În anul 2012 au fost depuse 2.966 cereri de finanţare a căror valoare nerambursabilă este de 426,3 milioane euro, iar suma alocată pentru 2012 a fost de 134,668 milioane de euro. Cabinete medicale, ateliere de reparaţii auto sau pentru prelucrarea fierului, ateliere de broderie şi mici fabrici de mobilă sunt doar câteva investiţii de succes prin PNDR în activităţi non agricole.

În ceea ce priveşte măsura 121 'Modernizarea exploataţiilor agricole', numărul total al cererilor de finanţare depuse a fost de 7.224, iar valoarea fondurilor nerambursabile solicitate a depăşit 2,78 miliarde euro. În sesiunea din aprilie - iunie 2012, au fost solicitate 422,081 milioane euro fonduri nerambursabile, aproape dublul sumei de 220,5 milioane euro alocate pentru această sesiune.
Potrivit datelor APDRP, nevoia de finanţare a potenţialilor beneficiari pentru a investi în creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere - măsura 123 şi schemele de ajutor de stat aferente - se ridică la 2,147 miliarde de euro, pentru care au fost depuse un total de 2.483 proiecte. Suma solicitată depăşeşte alocarea iniţială pentru această măsură şi anume 1,084 miliarde euro pentru întreaga perioadă de programare. În sesiunea din vara anului 2012 au fost depuse 364 de proiecte pentru măsura 123, cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 378,9 milioane euro, faţă de 144,6 milioane alocate, iar pentru schema de ajutor de stat N578/2009 au fost solicitate 82,2 milioane euro, comparativ cu cele 39,2 milioane euro alocate.

Investiţiile prin măsura 123 privesc construirea spaţiilor pentru depozitare (nutreţuri, cereale, cartofi) dotate cu uscătoare sau aparatură de laborator, construirea spaţiilor pentru procesare (ciuperci, cereale, ulei) sau a morilor de făină. Prioritare pentru beneficiari sunt şi investiţiile care prevăd înfiinţarea secţiilor de prelucrare a deşeurilor animale, a fabricilor de nutreţuri combinate, a fabricilor de procesare lapte, a silozurilor, a abatoarelor pentru păsări, a unităţilor de vinificaţie etc. Cea mai accesată investiţie este cea de construire a spaţiilor pentru depozitarea cerealelor sau a produselor agricole, precizează APDRP.

Un alt domeniu prioritar în PNDR a fost încurajarea activităţilor turistice. Pentru investiţii prin măsura 313, finanţarea europeană solicitată de cei 3.703 potenţiali beneficiari, se ridică la 569,8 milioane euro. Alocarea iniţială de 378,7 milioane euro s-a dovedit insuficientă, cifrele pentru ultima sesiune, cea deschisă în aprilie - iunie 2012, arătând 2.006 cereri de finanţare depuse, cu o valoare eligibilă nerambursabilă de 285,6 milioane euro, faţă de suma alocată de 186,5 milioane euro. Din 997 de proiecte deja contractate, 759 au în vedere investiţii în construcţia, modernizarea, extinderea sau dotarea infrastructurii de primire turistică, respectiv fonduri europene pentru realizarea structurilor turistice precum vile, bungalow-uri, cabane, campinguri, popasuri turistice etc. Alte 291 de proiecte au propus înfiinţarea în zonele rurale a centrelor de informare turistică, amenajarea marcajelor turistice, sau recondiţionarea celor existente.

Pentru măsura 125 'Investiţii pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii', alocarea de 537,042 milioane euro a fost de asemenea depăşită. Totalul de 1.701 proiecte depuse au o valoare eligibilă nerambursabilă de 1,78 miliarde euro, procentual însemnând 333% faţă de alocarea din PNDR. Pentru 2012, a fost deschisă o singură sesiune de proiecte, pentru submăsura a, componenta 1 - Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare. Suma solicitată prin cele 97 de proiecte conforme depuse (94,53 milioane euro) a depăşit cu mult suma alocată pentru sesiunea începută în septembrie, şi anume 60 milioane euro. Beneficiarii măsurii 125 - componenta a1 sunt organizaţiile şi federaţiile de utilitate publică ale proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri agricole. Aceştia au solicitat fonduri nerambursabile pentru proiecte de irigaţii şi lucrări de îmbunătăţiri funciare.

Fondurile alocate pentru măsura 322 'Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale", în valoare de 1,72 miliarde euro, reprezintă doar 22,6% din solicitări. În total, pentru această măsură s-au depus 3.225 de cereri de finanţare a căror valoare eligibilă nerambursabilă este de 7,6 miliarde euro. Alocarea financiară pentru această măsură de investiţii a fost epuizată încă din anul 2009.

Până în prezent, APDRP a încheiat 64.845 contracte de finanţare pentru investiţii în agricultură şi dezvoltare rurală, cu o valoare nerambursabilă de 5,1 miliarde euro.

PNDR 2007 - 2013 este instrumentul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiţiile private şi publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România. Alocarea totală prin PNDR este de 9,67 miliarde de euro, pentru perioada 2007 - 2013, bani europeni care pot fi atraşi până în 2015.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS