Anul trecut, sectorul agricol din România a ajuns într-un real impas, cauza fiind efectele secetei prelungite… Cu toate acestea, tinerii noştri fermieri sunt pe baricade şi ne spun că semne bune noul an are.

Unul dintre tinerii fermieri care sunt pe poziţie şi anul acesta este Iulian Voicu, în vârstă de 20 de ani, din comuna Corbii Mari, judeţul Dâmboviţa, care ne mărturiseşte faptul că „a fi fermier în România nu este deloc uşor. Având în vedere că ne lovim de un sistem complex, pierderi uriaşe la culturi, din cauză că nu avem posibilitatea de a iriga, mai ales că suprafaţa cultivată de acesta este de 1.000 ha“, ne mărturisește Iulian. „Ferma noastră a început să prindă aripi încă de la începutul anului 2008, fiind gestionată de unchiul meu, iar în prezent de amândoi. Am început cu 60 ha şi în prezent avem o suprafaţă de aproximativ 1.000 ha, rotaţia culturilor fiind asigurată de cele trei culturi de bază din ţara noastră, respectiv grâu, floarea-soarelui şi porumb, dar şi ovăz şi orz. Având în vedere că a fost un an secetos în zona noastră, producţiile au fost înjumătăţite, putem spune că la cultura de grâu am scos undeva la 2.300 kg/ha, la floarea-soarelui aproximativ 3.000 kg/ha, iar la cultura de porumb media producţiei a fost de 7.000 kg/ha. Situaţia în acest moment la cultura de grâu putem spune că este una bună faţă de anul precedent și având în vedere precipitaţiile căzute în ultima perioadă, sperăm să fie în continuare la fel“, explică fermierul.

Darius Ştefan este un alt tânăr fermier din judeţul Dolj. El consideră că în acest moment în agricultura românească există o problemă destul de mare, aceea a micilor producători. Din păcate, mare parte din fermele mici, care nu sunt nici măcar ferme de subzistenţă, sunt conduse de nişte oameni lipsiţi de educaţie şi studii în general, de studii în domeniu nici nu putem vorbi. În prezent, acesta se ocupă de aproximativ 300 ha cultivate cu grâu pentru panificaţie, grâu furajer, orz, floarea-soarelui şi mazăre. „Anul trecut a fost destul de greu şi pentru culturile de păioase şi cele prăşitoare din cauza secetei din primăvară. La grâu ne-am închis cu aproximativ 4 t/ha, având sole şi cu 6 t/ha, şi altele cu o medie de 1,5-2 t/ha. La cultura de floarea-soarelui a fost în jur de 2,5 t/ha, iar la mazărea de primăvară aproximativ 3 t/ha. În acest moment, situaţia culturilor de păioase e una bună, au avut parte de ceva precipitaţii în toamnă, atât în luna octombrie după semănat cât şi în noiembrie, iar în prezent avem şi un strat de zăpadă care le-a protejat de temperaturile negative din ultima perioadă. Pentru cultura de grâu am dezmiriştit cu discul, am scarificat şi apoi am pregătit patul germinativ cu combinatorul. Anul acesta, în mare parte am mers pe Rubinsko, pentru că anul trecut am fost foarte mulţumiţi de el atât din punctul de vedere al cantităţii cât şi al calităţii, am avut o medie de 6 t/ha, care pentru condiţiile din primăvara trecută nu înseamnă puțin lucru“, conchide Darius Ștefan.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) deschide, în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021, o nouă sesiune de primire a proiectelor dedicată tinerilor fermieri din diaspora. Este vorba de submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro. Pragul de calitate pornește de la 70 de puncte, descrescând lunar cu 15 puncte. Astfel, în ultima lună de sesiune, în perioada 5 aprilie – 4 mai, pragul lunar de calitate va fi de 25 de puncte.

Ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul,  simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă.

Astfel, pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară: postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene (UE) sau țări terțe din UE.

O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări membre UE sau țări terțe UE în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară, cel puțin 3 luni neîntrerupte, în ultimele 24 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare. Pentru dovada locului de muncă în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară solicitanții vor prezenta un document oficial a cărui origine va fi autentificată prin apostilă emisă conform Convenției de la Haga.

În cazul în care, solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă acesta poate să depună un certificat de înregistrare1care dovedește prezenta solicitantului cel puţin 3 luni neîntrerupte în ultimele 24 luni, anterioare depunerii cererii de finanţare, este emis de autorităţile locale (de exemplu poliția sau primăria), care cuprinde numele şi adresa persoanei înregistrate, precum şi data înregistrării, în baza art. 8 a Directivei 2004/38/CE.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de Afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de Afaceri.

Depunerea cererilor de finanțare se face doar on-line pe www.afir.info, conform precizărilor din Ghidul Solicitantului, începând din data de 4 ianuarie, ora 09:00 și până în data de 4 mai, ora 16.00.

Ghidul solicitantului și materialele necesare accesării pot fi consultate pe site-ul AFIR, www.afir.info - Investiții PNDR, în secțiunea dedicată submăsurii 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

AFIR a lansat în consultare public Ghidul solicitantului pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din cadrul PNDR, care poate fi consultat accesând acest link : https://portal.afir.info

Noua versiune a Ghidului solicitantului face referire în principal la modalitatea de accesare a finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației.

Astfel, a fost simplificată și modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă. Au fost  revizuite și clarificate condițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul.

Finanțare europeană nerambursabilă poate fi solicitată de tinerii fermieri din diaspora care au absolvit în ultimii 5 ani calendaristici dinaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol din țări membre ale Uniunii Europene sau din țări terțe UE.

O altă condiție este ca aceștia să fi avut un loc de muncă în țări membre ale Uniunii Europene, sau în țări terțe, în domeniul agricol, cel puțin 3 luni în ultimele 12 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare.

O modificare importantă este eliminarea obligativității apostilării documentelor care dovedesc locul de muncă sau absolvirea programelor de studii.

Documentele se depun cu traducere legalizată în limba română

În cazul în care solicitantul nu poate depune documentul autentificat prin apostilă, pentru dovada locului de muncă, acesta poate să depună un certificat de înregistrare care dovedește prezența solicitantului în statul în care a desfășurat activitate cel puţin 3 luni în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanțare şi emis de autoritățile locale (ex. poliția sau primăria), care cuprinde numele și adresa persoanei înregistrate, precum și data înregistrării.

Certificatul trebuie să fie însoţit de alt document care să facă dovada raporturilor de muncă încheiate în statele membre de tipul: contract individual de muncă/ certificat de angajare, ori o dovadă privind desfăşurarea unei activităţi independente/ raport de muncă/ stagiu de practică/ internship/ contract de ucenicie sau alt document eliberat de angajator în conformitate cu actele în vigoare ale acelui stat.

Pentru absolvenții de programe de studii în domeniul agricol care nu pot depune document oficial cu apostilă, aceștia vor prezenta un document care să dovedească absolvirea un program de studiu în domeniul agricol, postuniversitar, universitar, preuniversitar, alături de certificatul de înregistrare care dovedeşte şederea solicitantului în statul-gazdă în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de finanţare.

Documentele enumerate anterior se depun cu traducere legalizată în limba română.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole.

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Acordarea sprijinului va fi proporțională cu gradul de îndeplinire a Planului de afaceri

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru submăsura 6.1.

Pentru propunerile sau observații puteți trimite pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. , până la data de 12 octombrie 2020.

Anca Lăpușneanu

Pentru ca viitorul să dea roade bogate, oamenii trebuie să fie bine pregătiți și să ia cele mai bune decizii. De altfel, programele de pregătire sunt investiții pe termen lung, la fel de importante ca investițiile în tehnologie și utilaje de ultimă oră, sisteme de irigații, forță de muncă, tratamente pentru plante sau animale. Iar cine înțelege importanța acestor cursuri și are șansa de a le urma cu siguranță va ști cum să rezolve probleme apărute și, mai ales, să prevină situații delicate.

Primul program pentru pregătirea tinerilor fermieri este o veste excelentă pentru 36 de cursanți, fermieri din partea de sud-est a țării care, în data de 15 septembrie, au început cursurile, la Slobozia.

Programul Master în Business of Agriculture este de tip Executive MBA, va dura 6 luni, și are ca scop transformarea fermelor din România în afaceri profitabile și sustenabile. Curricula academică a programului de tip master-class cuprinde patru domenii principale de business – agricultură, management și financiar, vânzări și trading, precum și tehnologie. Informațiile sunt completate și prin sesiuni de networking, schimburi de experiență în ferme performante, vizite în cadrul centrelor de cercetare și reuniuni cu asociațiile din industrie.

„După cunoștințele noastre, proiectul Master in Business of Agriculture este primul de acest gen din Uniunea Europeană. Acest proiect este primul master aplicat dedicat fermierilor noștri în care un număr de 36 de fermieri din sudul și sud-estul țării iau parte la o serie de cursuri aplicate, în baza cărora ei se pot întoarce în propriile ferme pentru a le dezvolta ca pe afaceri. Este un master în care îi învățăm pe fermieri cum să facă trecerea de la agricultură la business“, explică Laurențiu Asimionesei, fondatorul platformei Amazag și creatorului acestui prim program destinat tinerilor fermieri.

Care au fost criteriile de selecție

Cursanții au fost selectați în urma unui interviu, unul dintre criteriile de selecție fiind potențialul și dimensiunea fermei. Au mai contat și zona în care sunt fermele (targetul fiind zona de sud și sud-est), precum și posibilitatea de a participa la cursuri de două ori pe lună.

„În cadrul interviurilor de admitere, ne-am concentrat pe oameni dornici să schimbe ceva, să aibă și posibilitatea să participe la cursuri – nu doar să vrea; ne-au interesat ferme care să poată crește performanța rapid, între 800 și 2.000 de hectare, dar nu am ales doar ferme de la 800 de hectare în sus. Avem și ferme de 350 de hectare, de exemplu. De asemenea, am avut în vedere absolvenți de studii superioare, astfel încât informația să poată fi asimilată cu ușurință, dar ne-a interesat și cum sunt ei construiți ca oameni. Am reușit să avem atât tineri absolvenți de facultate – unii au terminat facultatea chiar în acest an – fete și băieți; avem atât cursanți de 20 de ani, cât și cursanți trecuți de 40 de ani. Ne-am focusat cumva pe oameni dornici să schimbe, să facă ceva”, a mai explicat Laurențiu Asimionesei.

Pentru fermierii cu experiență, acest interviu a fost floare la ureche – indiferent de exigențele criteriilor de selecție. Pentru un tânăr inginer agronom și fermier cu experiență în ferma familiei, cum este cazul lui Cosmin Iancu, interviul a fost fără emoții. Tânărul fermier a venit pentru a afla informații de calitate și pentru a învăța de la practicieni, deși el însuși este un practician.

„Admiterea la acest curs a fost pe bază de interviu, unde ni s-au adresat câteva întrebări legate de activitatea pe care noi o desfășurăm în fermă. Aici vom învăța practic despre protecția plantelor, despre managementul eficient al fermei, despre digitalizare, despre cum putem aduce plusvaloare în propriile fermei“, spune Cosmin Iancu.

Fără emoții s-a desfășurat interviul de admitere și pentru tânăra Ana Maria Cristache, la rândul său fiind fermier și absolvent de studii superioare de profil.

„În cadrul interviului, (membrii comisiei de admitere – n.red.) au vrut să se convingă că sunt pasionată de agricultură. Sunt interesată de aceste cursuri și vreau să învăț despre modul în care pot crește rentabilitatea fermei, dar și despre calitatea recoltei“, ne spune Ana Maria Cristache. În opinia sa, marile atuuri ale acestui curs sunt partea de business și managementul care nu se învață în școală.

Potrivit tinerei, una dintre cele mai mari provocări este managementul fermei, care este destul de complex deoarece implică și abilități de comunicare pentru lucrul cu oamenii – fie că vorbim de angajați, fie că vorbim despre clienți și potențiali clienți. După 15 ani de banking, Ovidiu Bucătaru s-a gândit că acest curs îl va ajuta să „fie mai prezent“ în agri-business, chiar dacă formarea sa de finanțist îi arată, practic, imaginea de ansamblu a businessului.

„Interacționând în trecut cu diverși fermieri, în urmă cu trei ani am decis să mă alătur unei ferme inovative – Grup Șerban Holding deoarece fiecare interacțiune a fost o provocare. Acest program (Master in Business of Agriculture – n.red.) este dovada că avem nevoie de astfel de cursuri și este o oportunitate de networking, de a interacționa mai repede cu oameni care pot împărtăși din experiențe și îmi pot oferi o perspectivă corectă, reală, cu pași concreți care trebuie făcuți“, afirmă Ovidiu Bucătaru.

De asemenea, mai spune Ovidiu Bucătaru, este foarte important să se știe cum pot fi valorificate produsele cu un preț care să însemne câștig pentru toate părțile.

Valorificarea, una dintre necunoscutele ecuației în agri-business

Vânzarea mărfii a fost și va rămâne o mare provocare, mai ales într-o lume în continuă schimbare în care regulile „jocului“ se schimbă des. Unele ar fi motivate – pandemia de COVID-19, spre pildă. Cum ajung produsele pe piață, ce se întâmplă în vânzări – inclusiv pe burse, ce înseamnă calitatea mărfii, reguli ce trebuie urmate în agricultura bio (dar nu numai) și cât de important este contractul comercial sunt alte provocări de care fermierii trebuie să țină cont dacă vor să facă bani din afacerea începută, în unele cazuri, de generații. Vestea bună este că toate acestea vor fi clarificate în modulul ce îi va introduce pe cursanții-fermieri în lumea tradingului. „Scopul nostru este de a-i ajuta pe fermieri să înțeleagă mai bine piața și implicațiile pe care le au ei în acest lanț. În facultate se învață lucruri teoretice, astfel că noi venim cu lucrurile practice. Toți colegii mei care vor fi speakeri la acest proiect sunt cei care se ocupă concret la departamentele respective. Practic, cursanții vor avea informații actualizate la primă mână de la practicieni, care le vor împărtăși din experiența dobândită în ani de muncă“, Mădălina Anton, managerul proiectului din partea Cargill. După acest program-pilot urmează un altul în zona de vest a țării și chiar peste granițe, în restul Europei. 

Simona Nicole David

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale primește până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanțare prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.

Până în prezent, au fost depuse 116 proiecte în valoare de peste 4,8 milioane de euro.

Din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanțare în această sesiune, tinerii fermieri mai au la dispoziție 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocați tinerilor din diaspora.

Situația proiectelor depuse la zi, în timp real, precum și a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, prin Contor Disponibil.

AFIR încurajează pe toți cei interesați să depună cerere de finanțare să consulte situația depunerilor la zi, pentru a evalua corect șansele de a obține finanțare în contextul posibilității depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar.

Reamintim faptul că finanțarea se acordă în urma evaluării proiectelor în funcție de criteriile de selecție și criteriile de departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.

În cazul proiectelor cu același punctaj, departajarea acestora se face în funcție de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu același punctaj şi aceleași priorități, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploatației agricole exprimate prin standard output (SO).

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR - http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii.

Sesiunea de primire a cererilor de finanțare pentru Submăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ – din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) se desfășoară în perioada 15 iulie – 15 octombrie 2020 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă.

Fondurile totale disponibile prin Submăsura 6.1 pentru sesiunea din acest an sunt în valoare de 43.022.207 euro, din care 20.000.000 euro reprezintă alocarea pentru tinerii fermieri din diaspora. Este pentru prima dată în acest exercițiu financiar, 2014 – 2020, când se alocă fonduri speciale pentru tinerii fermieri care locuiesc în afara granițelor țării. Pragul de calitate pentru prima etapă lunară, respectiv 15 iulie – 15 august 2020, este de 90 de puncte și scade la 85 de puncte pentru a doua etapă, cea cuprinsă între 16 august și 15 septembrie. În ceea ce privește pragul minim de depunere, acesta este de 25 de puncte, aferent perioadei 16 septembrie – 15 octombrie 2020. Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro, sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație ce poate fi găsită pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), aici: http://so.afir.info).

Cum se acordă finanțările

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani sau cinci ani pentru exploatațiile pomicole de la semnarea Contractului de finanțare. Cererile pentru finanțare se realizează conform Ghidului solicitantului și a anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR“ în pagina dedicată Submăsurii 6.1, iar depunerea documentației se realizează on-line, pe pagina oficială de Internet a Agenției. Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), în cazul în care valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii. Foarte important este faptul că, în primele 5 zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere și sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată. Această submăsură are drept scop instalarea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi sau manageri ai unor exploatații agricole. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea managementului, creșterea competitivități sectorului agricol, precum și conformitatea cu cerințele de protecție a mediului, igiena și bunăstarea animalelor și siguranța la locul de muncă. Potrivit Ghidului solicitantului publicat pe site-ul Agenției, submăsura va crea posibilitatea tinerilor fermieri rezidenți, cu domiciliul stabil în România, cu un minim de cunoștințe de bază, să se instaleze ca șefi de exploatații agricole.

Creșterea numărului de tineri fermieri și încurajarea acestora să se stabilească în mediul rural vor avea un impact pozitiv asupra economiei naționale în general.

Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile

Solicitanții eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin această submăsură sunt:

• tineri fermieri în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 care se instalează ca șefi unici ai exploatației agricole;
• persoana juridică cu mai mulți acționari unde tânărul fermier în sensul articolului menționat mai sus se instalează și exercită un control efectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare, la beneficii și la riscurile financiare legate de exploatație.

Potrivit articolului 2 din R(UE) nr. 1305/2013, (1), „tânăr fermier“ înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv (până cel mult cu o zi înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii de finanțare, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații. În Ghid se mai arată că solicitantul trebuie să fie persoană fizică autorizată sau întreprindere familială/individuală ori persoană juridică română și să acționeze în nume propriu. Tânărul fermier solicitant al sprijinului de instalare nu trebuie să dețină părți sociale sau acțiuni în alte societăți care desfășoară activități agricole sau în alte forme de organizare constituite conform OUG 44/2008, cu excepția cooperativelor agricole și a grupurilor de producători. De asemenea, un tânăr fermier poate face parte dintr-o cooperativă agricolă sau un grup de producători ori se poate înscrie ulterior instalării într-o astfel de formă de asociere, condiția fiind aceea de a-și menține statutul de șef al exploatației agricole.

Instalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de administrare cu drepturi depline în calitate de șefi sau manageri ai unei exploatații agricole, pentru prima dată. Transferul exploatației se realizează prin intermediul documentelor de proprietate și/sau arendă și/sau concesionare. Exploatația agricolă cu dimensiunea cuprinsă între 12.000 și 50.000 SO produce în principal produse agricole vegetale și/sau animale (materie primă) pentru consum uman și hrana animalelor. În dimensiunea economică a exploatației agricole, culturile și animalele care asigură consumul uman și hrana animalelor trebuie să reprezinte peste 75% din totalul SO, atât în anul 0 (așa cum este definit în actualul Ghid al solicitantului), cât și la solicitarea acordării celei de a doua tranșe de plată (pe toată perioada de implementare și monitorizare a proiectului).

SO reprezintă valoarea producției standard, calculată prin introducerea indicatorilor specifici exploatației în Cererea de finanțare.

Simona Nicole DAVID

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale detaliază modul de completare a obiectivelor din Planul de afaceri de către solicitanții fondurilor europene disponibile prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) prin publicarea pe pagina de internet a AFIR a unei Note de informare.

Conform celor precizate în Ghidul solicitantului, tinerii fermieri care beneficiază de finanțare prin PNDR, trebuie să își stabilească prin Planul de afaceri o serie de obiective și să îndeplinească cele trei precondiții (numite obiective operaționale): stabilirea domiciliului, a sediului social al beneficiarului în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) precum și stabilirea locului de muncă în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) sau zonă limitrofă a UAT în care este înregistrată exploatația deținută de tânărul fermier pentru care obține finanțare, în termenul de maxim nouă luni de la data semnării Deciziei de finanțare.

Totalitatea obiectivelor: operaționale, obligatorii și suplimentare din Planul de afaceri reprezintă 100% din sprijinul financiar pe care îl obține beneficiarul. Precizăm că, în cazul nerespectării obiectivelor obligatorii asumate prin Planul de afaceri (de exemplu: producţia estimată a fi comercializată până la acordarea tranşei a doua de sprijin să fie de minim 20% din valoarea primei tranşe de sprijin sau amenajarea unei platforme pentru gunoiul de grajd, daca e cazul), sumele acordate vor fi recuperate integral, iar cea de-a doua tranşă nu va mai fi acordată.

De asemenea, în cazul nerespectării obiectivelor suplimentare (de exemplu: creşterea randamentului și a productivității muncii prin achiziția de utilaje sau echipamente de irigat sau adaptarea la standardele sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene - modernizarea adăposturilor de animale), sumele acordate vor fi recuperate proporțional cu ponderea obiectivelor nerealizate, iar neîndeplinirea a minimum trei obiective suplimentare conduce la neacordarea celei de a doua tranșe de sprijin sau recuperarea sprijinului acordat în prima tranșă de plată.

În cazul în care tânărul fermier nu îndeplinește precondițiile enunțate anterior în termenul maxim permis, sprijinul financiar va fi recuperat cu câte 10% din valoarea finanțării primite (50.000/ 40.000 de euro) pentru fiecare precondiție neîndeplinită. În cazul nerealizării uneia dintre cele trei precondiții până la depunerea dosarului cererii de plată pentru tranșa a doua, sprijinul financiar va fi recuperat integral.

Mai multe detalii pot fi găsite pe pagina web a Agenției, www.afir.info, la secțiunea dedicată submăsurii 6.1, din cadrul categoriei Investiții PNDR.

MADR a lansat astăzi sesiunea de primire a solicitărilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea se desfășoară în intervalul 15 iulie, ora 9:00 – 15 octombrie 2020, ora 16:00 sau până la epuizarea fondurilor alocate acestei sesiuni.

Fondurile totale disponibile prin submăsura 6.1 pentru sesiunea din acest an sunt în valoare de 43.022.207 euro, din care 20.000.000 euro reprezintă alocarea pentru tinerii fermieri din diaspora. Precizăm că este prima dată în acest exercițiu financiar, 2014 – 2020, când există o alocare distinctă pentru tinerii fermieri din afara granițelor țării.

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole. Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a acordat finanțare nerambursabilă în valoare totală de 434 milioane euro pentru susținerea financiară a 11.325 de tineri fermieri care au optat pentru instalarea ca șefi de exploatație. Finanțarea a fost acordată prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Cu ajutorul fondurilor puse la dispoziție prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), tinerii fermieri care au fost selectați pentru finanțare (în funcție de criteriile de selecție și de condițiile de eligibilitate menționate public în Ghidul solicitantului) și-au pus în aplicare Planurile de Afaceri. Interesul foarte mare pentru acest tip de investiții, precum și nevoia de finanțare pentru zona de investiții, au făcut ca solicitarea de fonduri să depășească alocarea. Astfel, față de alocarea disponibilă de 476 de milioane de euro, solicitarea de fonduri din partea tinerilor fermieri a fost, până în prezent, de 591 milioane euro.

Printre tinerii fermieri care au primit finanțare pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole, se numără și Moldovan Andrei Ionuț din Sânnicolau Roman, județul Bihor, un fermier tânăr, îndrăzneț, de 24 de ani, care, așa cum se descrie chiar el, de când se știe a lucrat pământul, a avut grija de animale și gospodărie și a cultivat legume împreună cu familia. Părinții lui se ocupă de agricultură de peste 25 de ani. În septembrie 2015 a depus la AFIR cererea de finanțare pentru INSTALAREA TÂNĂRULUI FERMIER, solicitând sprijin pentru ferma proprie.

Obiectul de activitate al fermei este cultura legumelor în câmp și în spații protejate, iar obiectivul proiectului a fost în principal extinderea suprafețelor, atât de teren, cât și de spații protejate. Valoarea proiectului, 50.000 euro, a fost în totalitate finanțată prin submăsura 6.1 din PNDR 2020. Contractul a fost semnat în luna martie 2016 și finalizat în noiembrie 2018.

Până la momentul depunerii proiectului, solicitantul nu deținuse nici o exploatație agricolă. Exploatația înființată în 2015 avea o suprafață de 5,55 ha, teren arabil, din care 0,22 ha teren sub solarii. Ferma provine din comasarea a două exploatații, în urma încheierii de contracte de arendare pe o perioada de 11 ani.

Moldovan Andrei Ionuț își descrie astfel experiența în agricultură:

„Sunt pasionat de agricultura deoarece te pune mereu în situații care te provoacă, uneori imprevizibile … fie că e din cauza vremi, a utilajelor sau a oamenilor cu care lucrezi. În fiecare sezon apar lucruri pe care trebuie să le rezolvi; dar mă și fascinează faptul că în fiecare an am ocazia să văd cum dintr-o sămânță de câțiva milimetri ajunge să crească o planta de câțiva metri, de la care în final culeg roade gustoase și sănătoase de care mă pot bucura eu și alți oameni pe mesele cărora ajunge.

Apoi am hotărât să fac ceva mai mult pentru clienții mei și tot odată să mă adaptez la secolul 21, în care toate lucrurile se fac pe internet. Așa că, pe lângă metoda clasică de a vinde legume în piață, am început să livrez legume la domiciliu clienților mei care acum își comandă legume de la mine pe internet. Deși la început am fost sceptic că cineva va vrea să cumpere legume online, având în vedere câte piețe și supermarketuri sunt în oraș, am rămas surprins că după câteva zile după ce am început să mă promovez în mediul online, peste 10 mii de oameni din toată țara au fost foarte încântați de ideea aceasta și câteva sute chiar au comandat. Așa că, de 2 ani am început să mă dezvolt și mai frumos și să îmi deschid ochii la și mai multe oportunități în agricultură, pe care sper să le pot fructifica atât cu forțe proprii, dar mai ales cu sprijinul fondurilor europene.”

Precizăm că AFIR va deschide în curând o nouă sesiune de primire de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă prin submăsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri, care va avea, pentru prima dată o alocare separată dedicată diasporei.

Sursa: afir.info

Sc Green Way Farm este o societate administrată de tânărul Alexandru Roşu din comuna Lumina, judeţul Constanţa, având ca obiect principal de activitate reproducţia, creşterea porcilor din rasa Mangaliţa, abatorizarea şi procesarea lor. Ferma deţine 70 de scroafe din această rasă cu origine eliberată de Asociaţia Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna din România, având 2 cicluri de fătări pe an.

Investiţie totală de 1 milion de euro într-o fermă de porci crescuţi natural

Alexandru Roşu este un tânăr de 32 de ani care cu mult curaj a început să cerceteze piaţa de porc din România, unde a sesizat faptul că nu există în lanţul comercial oficial un porc crescut natural, într-un timp îndelungat, cel puţin 12 luni de viaţă, care să nu fie îngrăşat forţat cu furaje concentrate în 3 luni, ne spune acesta. „Am vrut să fim diferiţi şi ca să ducem asta până la capăt… am avut curajul să o facem chiar cu porcul de Mangaliţa, iar după o investiţie totală de aproximativ 1 milion de euro am reuşit să avem întregul lanţ comercial pe o suprafaţă de aproximativ 1 hectar, de la moară proprie până la tot ce ţine de reproducţie – îngrăşare – abatorizare – tranşare – ambalare – livrare. Avem ferma de 2 ani de zile, iar de atunci ne-au bătut la uşă zeci de firme care vând furaje concentrare, premixuri ce ajută la spor şi porcii cresc ca Făt-Frumos în 3 luni. Am zis nu, îi creştem doar cu cereale luate din câmp, respectiv porumb, orz, grâu, lucernă, floarea-soarelui, morcovi şi sfeclă, ca bonus pentru ei. Într-adevăr, avem de pierdut economic, sporul zilnic este foarte mic, costul de producţie este foarte mare, dar la acest lucru m-am gândit şi o ducem până la capăt deoarece am pus sănătatea clientului în faţa profitului rapid.“

Rasa de Mangaliţa nu se încadrează 100% pentru o fermă modernă

Ferma beneficiază de 70 scroafe cu acte de origine achiziţionate de la mai mulţi crescători şi face parte din Asociaţia Crescătorilor de Suine Autohtone Rasele Bazna şi Mangaliţa, mai adaugă tânărul crescător. „A fost foarte greu să găsim 70 de scroafe cu origine de la un singur crescător, noi fiind exploataţie autorizată ANSVSA, şi eram singurii la data respectivă. Pentru monte folosim 5 vieri de Mangaliţa, 2 dintre ei cu acte de origine; monta se face doar natural, am vrut să păstrăm ordinea firească şi naturală a porcului. Important vis-à-vis de numărul de fătări este prolificitatea la scroafele de Mangaliţa, care în medie este de

5 purcei/scroafă, iar media numărului de fătări este de 1,5/an. Beneficiem de boxe moderne de fătare dotate cu căldură-ventilate, pardoseală moale din plastic, însă rasa de Mangaliţa nu se încadrează 100% pentru o fermă modernă. Facem eforturi ca să avem o creştere naturală, cu toate că acest lucru întârzie creşterea la maturitate de la 3 luni, cât este la un porc industrial, la 14 luni, atunci când Mangaliţa reuşeşte să atingă 120 kg, însă există garanţia unui produs sănătos şi de calitate“, explică crescătorul din judeţul Constanţa.

Pesta porcină africană stă la poartă…

Porcii Mangaliţa cresc într-un timp îndelungat, cel puțin 12 luni, ca să ajungă la 100 kg/viu, iar pentru acest lucru tânărul fermier spune că le oferă furaj compus doar din cereale, apă curată şi testată trimestrial din puţul propriu. „Porcul de Mangaliţa simte în permanenţă nevoia să se joace, să alerge şi din această cauză îi oferim posibilitatea să iasă afară oricând doreşte, în interior fiind sistemele de ventilaţie-furajare-apă, iar la exterior locul lor de joacă; acest fapt duce la pierderea de spor, porcul alergând şi având activităţi nu reuşeşte să se îngraşe cât este nevoie, este un alt fapt care duce la perioada lungă de creştere, dar care ajută la aspectul şi gustul cărnii, aceasta fiind mult mai marmorată, roşiatică şi dulce. Avem un centru de sacrificare modern, la nivelul fermei, autorizat sanitar-veterinar cu ştampila hexagonală; asta înseamnă că vindem doar pe teritoriul ţării. Din cauza pestei porcine africane care stă la poartă, riscul fiind crescut, am luat hotărârea să tăiem doar porcii din ferma proprie pentru a avea siguranţa că porcul este de Mangaliţa. Siguranţa alimentară este pe primul plan, iar toate testele le efectuăm la Laboratorul ANSVSA Constanţa, iar apoi, după ce toate analizele ies bine, ieşim cu carnea pe piaţă, iar la fiecare tăiere suntem asistaţi de către un medic oficial din partea DSVSA Constanţa“, specifică tânărul.

Atunci când tranşezi prima dată un porc Mangaliţa o să ai parte de o surpriză albă, grăsimea, slănina reprezentând 60% din acest porc, iar diferenţa este compusă din carne; de aici apare diferenţa mare de preţ între Mangaliţa şi alţi porci, calitatea (superioară) şi cantitatea (redusă) de carne din carcasă, mai adaugă Alexandru. „În acest moment lucrăm cu două branduri de mezeluri care produc 100% natural din România şi au ales porcul Mangaliţa crescut de noi, iar piesele de carne (ceafă, cotlet, coastă, mușchiuleţ, pulpă) le vindem în colaborare cu magazine şi restaurante din Bucureşti şi Constanţa.“

Ce trebuie să ştii despre carnea de porc din rasa Mangaliţa?

Potrivit specialiștilor de la Institutul de Cercetări Alimentare, carnea de Mangaliță are vitamine și acizi grași nesaturați (grăsimi bune) în aceeași proporție ca somonul şi uleiul de măsline, de 70%. De aici provine și denumirea acestuia de „porc-somon“ sau „ulei de măsline cu patru picioare“. Vitaminele și profilul lipidic din carnea de mangaliță fac din acest aliment unul deosebit de benefic pentru sănătate.

Carnea rasei de porc Mangalița conține puțină apă comparativ cu cea rezultată de porcii crescuți intensiv și în spații cu multe alte animale. Inițial, această rasă a fost crescută pentru slănina sa, care este la fel de gustoasă ca cea de porc, însă mult mai sănătoasă. Treptat, datorită gustului și a grăsimilor bune pe care le conține, porcul Mangalița a început să fie crescut și pentru carne, valorificându-se astfel în totalitate. Motivul pentru care Mangalița este recomandată pentru prepararea șuncii și a produselor din carne ce necesită uscare este procentul scăzut de apă pe care îl conține.

Carnea de porc Mangalița conține acizi grași de tip Omega 3, 6 şi 9 și poate fi consumată și de persoanele care suferă de boli cardiovasculare. Aceasta conține în mare parte grăsimi monosaturate și polinesaturate și este bogată în acizi Omega 3 și Omega 6 de care organismul are nevoie pentru construirea celulelor sănătoase și pentru îmbunătățirea capacității cognitive. În plus, aceste grăsimi „bune“ sunt răspunzătoare pentru reducerea bolilor de inimă, prevenirea diabetului de tip II și a bolii Alzheimer. Lipsa colesterolului din carnea de Mangaliță o face bună pentru consum și de către persoanele care suferă de probleme cardiace, de cele cărora le-a fost interzis consumul de carne de porc din alte motive medicale, dar și de către copii de peste doi ani.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cosmin Iancu administrează peste 1100 ha în Grădiștea, Ilfov. Tânărul fermier, este responsabil de tot ce înseamnă tehnologia de cultură și instrumentele prin care reușește ca această tehnologie să fie pusă în practică, iar prin intermediul ideilor noi pe care le-a promovat a reușit să crească cu mult profitabilitatea și rentabilitatea afacerii.

RALF: Ce măsuri recente ați luat în noul context economic creat de pandemia de coronavirus?

Cosmin Iancu: Situația generată de acest context epidemiologic nu este una deloc îmbucurătoare. Observăm perturbări masive atât în viața cotidiană a oamenilor, cât și în viața economică, lucru care afectează și va afecta simțitor sectorul agricol. Având în vedere aceste aspecte, am încercat să abordăm o serie de măsuri pentru a preîntâmpina efectele negative care aveau să apară, astfel încât activitatea noastră să nu aibă de suferit, iar lucrurile să se desfășoare pe cât posibil de normal.

Primul aspect pe care am încercat să-l rezolvăm a fost legat de aprovizionarea cu inputuri, lucru pe care l-am realizat cu succes. Ne aflăm la sfârșitul lunii martie, campania de primăvară este în plină desfășurare, lucru care îi determină pe fermieri să iasă în câmp pentru a efectua lucrările specifice acestei perioade (semănatul culturilor prășitoare, efectuarea tratamentelor fitosanitare la culturile de toamnă etc.). Inputurile sunt esențiale în această perioadă însă, în acest context al noului coronavirus, acestea au avut întârzieri în ajungerea la fermieri, producând pagube.

Am reușit, prin propriile forțe, să-mi asigur necesarul de produse fitosanitare, îngrășăminte, motorină pentru întreg anul, astfel încât să nu existe vreo întârziere în efectuarea lucrărilor. Îi sfătuiesc pe toți fermierii care încă nu și-au procurat toate inputurile să o facă cât de repede posibil, până când situația nu se va înrăutăți, iar pierderile să fie maxime.

O altă măsură adoptată în acest context, a fost reprezentată de o creștere a salariilor pentru întreg personalul societăților pe care le administrez. Am vrut să-mi țin oamenii aproape, să-i sprijin în aceste vremuri, să simtă ca sunt aproape de ei și ca, pe cât posibil, să ne facem treaba, astfel încât să producem hrana fără de care nu putem trăi.

RALF: Care sunt solicitările dumneavoastră pentru autorități?

Cosmin Iancu: Fermierii, alături de doctori, trebuie să fie considerați "eroi naționali" ale acestor vremuri, fiind principalii responsabili de producerea hranei. Autoritățile trebuie să înțeleagă că lucrările agricole nu se pot efectua de acasă sau din birou. În acest sens sper ca orice set de măsuri va fi adoptat să nu interzică stoparea lucrărilor agricole. Efectele pe termen lung ar fi dezastruoase. Totodată mi-aș dori să avem parte de o relaxare și de o simplificare birocratică pentru a limita deplasările noastre la anumite instituții. Este imperios necesar să fim lăsați să ne facem treaba la câmp.

RALF: Cum arată anul 2020, în acest moment, pentru fermieri?

Cosmin Iancu: "Semne bune anul n-are" sunt cuvintele prin care pot rezuma situația actuală a anului agricol. Ne confruntăm cu o secetă excesivă, astfel încât capacitatea pentru apă a solului este foarte apropiată de punctul de ofilire, lucru care se va concretiza în pierderi foarte mari de producție dacă în perioada imediat apropiată nu vor apărea precipitații însemnate cantitativ care să mai diminueze din deficitul de umiditate existent.

De asemenea, ne confruntăm cu amplitudini foarte mari ale temperaturii, lucru care a condus la o afectare foarte puternică a culturilor înființate în toamnă. Nu putem efectua tratamente, nu putem erbicida, avand în vedere acest context climatic, care a indus un stres deosebit plantelor de cultură. Fermierii sunt legați de mâini și de picioare pentru că nu există nici măcar o soluție pentru a limita aceste pierderi, iar dacă vremea continuă în același ritm, siguranța alimentară va deveni o nouă problemă a societății în care trăim. 

Cosmin Iancu a participat în calitate de Speaker și de Fermier Invitat  la Forumul Internațional al Marilor Fermieri RALF 2019. Ediția 2020 va avea loc pe 20 noiembrie, la JW Marriott Grand Hotel, în București.

Marter Partner RALF 2020 – Corteva. Partener: FMC.

Mai multe pe https://www.borocommunication.ro

Conferinţa Naţională Inovaţie pentru Agricultura Performantă, organizată pe 6 februarie la Palatul Parlamentului de către Asociaţia Clubul Fermierilor Români, a reunit peste 1.200 de fermieri, alături de oficiali români şi europeni cu responsabilităţi în dezvoltarea politicilor şi strategiilor în domeniul agriculturii, experţi în domeniul tehnologiilor pentru agricultură, precum şi lideri din partea celor mai importante asociaţii ale fermierilor la nivel european şi naţional.

Modernizarea fermelor prin achiziţia de tehnologii

Lansat în urmă cu un an, Clubul Fermierilor Români şi-a propus să dezvolte iniţiative care să vină în întâmpinarea nevoilor reale ale fermierilor şi să devină vocea acestora la nivel european. Organizaţia promovează un model românesc de agricultură performantă care valorifică principalii vectori de dezvoltare: trecerea către Agricultura 4.0 (revoluţia digitală a agriculturii); dezvoltarea de valoare adăugată peste activitatea agricolă prezentă; atragerea de capital investit pentru dezvoltarea marilor sisteme naţionale de infrastructură agricolă; securizarea fermierilor împotriva crizelor şi a riscurilor şi atragerea tinerilor în agricultură; formarea şi creşterea competenţelor acestora.

În deschiderea conferinţei Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, a punctat printre altele şi finanţările odată cu noul PAC pentru o agricultură digitală. „Subvenţiile europene, în orice fel ar fi ele disponibile, fie că sunt direct pe suprafaţă, fie că sunt pe măsuri ori pe proiecte, vor avea legătură cu mediul. Ideea cu zero pesticide este nerealistă pentru că ele au un rost, să facem lucrări care să fie prietenoase cu mediul (...). Lucrul acesta l-am identificat sub forma unei performanţe multivalente, adică performanţa nu trebuie judecată doar prin randament, competitivitatea nu trebuie măsurată doar prin profit, acestea trebuie măsurate şi prin ceea ce reuşeşti să faci ca să protejezi şi să ajuţi afacerea ta să fie sustenabilă şi pe termen lung. În acest sens soluţia pe care noi o găsim şi o propunem este de a moderniza fermele şi de a eficientiza agricultura digitală, care vine cu soluţii concrete şi reuşeşte să facă o distribuţie a inputurilor, a pesticidelor sau a îngrăşămintelor într-o măsură mai sigură şi mai eficientă, astfel încât să reducă şi costurile. Ceea ce facem noi este să îi pregătim pe fermieri să acceseze finanţările care urmează să fie disponibile prin noul PAC pentru agricultură digitală, adică achiziţia de tehnologii, de sisteme informatice, de abonamente pentru imagini satelitare, care îi ajută pe aceştia în planificare“, a precizat în cadrul evenimentului Florian Ciolacu.

Promovarea competitivităţii în agricultura românească, prin atragerea tinerilor fermieri

Nicuşor Şerban, președintele Clubului Fermierilor Români, a reafirmat  dorinţa fermierilor de a participa activ la elaborarea viitorului Plan Naţional Strategic, precum şi la punerea în aplicare a viitorului Pact Ecologic European pentru a asigura un viitor performant tuturor celor implicaţi în sectorul agricol.

„Este rolul şi responsabilitatea noastră, a fermierilor performanţi, care nu am moştenit, ci am muncit pentru succesul şi prosperitatea afacerii noastre, să ne implicăm mai mult şi să devenim parteneri sociali ai Guvernului în stabilirea strategiilor de dezvoltare a agriculturii româneşti şi punerea în aplicare a programelor de reformă ale PAC. De aceea, în cadrul clubului a fost organizată o serie întreagă de activităţi care duc la atragerea tinerilor fermieri în agricultură. Fără a pregăti «schimbul de mâine», orice afacere moare mai devreme sau mai târziu, mai ales în contextul dezvoltării în următorii ani a unei agriculturi care se va baza pe inovaţie şi digitalizare. De aceea, cu cât nevoia de tineri în acest sector este mai mare, cu atât mai uşor vor recepta şi vor putea pune în aplicare noile tehnologii digitale care apar şi vor ajuta agricultura cu costuri reduse la folosirea de inputuri şi de pesticide foarte puţine (…) şi în respectarea cerinţelor care nu vor fi puţine impuse de către Uniunea Europeană, respectiv cerinţele de mediu“, a spus Nicuşor Şerban la evenimentul de la Palatul Parlamentului.

Tehnologizare şi digitalizare tot mai multă la „cârma fermelor“ unde se află tineri

Un exemplu de tânăr fermier competitiv prezentat în cadrul evenimentului a fost Alexander Degianski, care face parte din Clubul Fermierilor Români şi din Comitetul de Iniţiativă pentru Consiliul Tinerilor Fermieri. Acesta este din comuna Giulvăz, judeţul Timiş, fiind unul dintre tinerii care duce mai departe ferma familiei, respectiv 5.000 ha de teren arabil, cu cultură mare, 250 ha culturi energetice şi 5.000 ha de păduri. „Pot spune că trăiesc şi respir pentru a face agricultură! Am absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, dar din străfundul sufletului urăsc să stau închis între patru pereţi, aşa am fost crescut. Ferma familiei este înfiinţată din 1991, iar pentru mine este ceva natural «să mă privească soarele de sus în jos şi eu să îl privesc de jos în sus» sau «să ne sărute pământul tălpile în fiecare zi», dar cel mai important lucru în zilele acestea, din păcate, sunt banii, iar agricultura este o meserie bănoasă dacă o faci cum trebuie şi la scară corespunzătoare. Fără tehnologie nu se poate, toate tractoarele sunt dotate cu autopilot, avem un sistem creat intern de monitorizare a flotei, de gestionare a resurselor, a terenurilor, a contractelor de arendă etc. Toate acestea sunt necesare deoarece cel mai important lucru este să reducem costurile de unde putem. Clubul are iniţiative bune, mai ales în domeniul legislativ care este pe departe cel mai important lucru şi cel care poate periclita culturile mai rău decât orice calamitate naturală“, adaugă Alexander Degianski, fermier din judeţul Timiş.

Un alt tânăr pasionat de agricultură este Ciprian Andrei Olteanu, care administrează o fermă de 3.000 ha cu cultură mare şi legume în judeţul Călăraşi. „Am fost implicat în afacere încă de la 18 ani, veneam vară de vară în timpul recoltei, asta practic mi-a aprins o scânteie şi nu am considerat că este cazul să fac pasul către altceva. Îmi doresc foarte mult să preiau tot ceea ce a construit tatăl meu şi să-l duc la următorul nivel. Pas cu pas, în fiecare an încercăm să alocăm o anumită sumă către tehnologizare şi digitalizare“, a adăugat tânărul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Clubul Fermierilor Români a lansat programul Tineri Lideri pentru Agricultură, o inițiativă ce vizează pregătirea celor care vor să activeze cu succes în domeniul agricol, dar mai ales să reprezinte interesele agricultorilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles.

„Acest program adună tinerii într-un ciclu de pregătire structurat pe trei stagii mari. Îi pregătim în domeniul diplomației, al protocolului, al managementului timpului sau al fermelor, adică lucruri care nu se învață în școală. Și astfel avem în vedere patru obiective strategice: asigurarea reprezentativității, asigurarea continuității și sustenabilității fermei, promovarea noilor tehnologii și mai ales ne dorim ca tinerii să fie implicați în diseminarea informației. Ei trebuie să își asigure rolul de lider dincolo de porțile fermei sau de job-ul pe care îl au“, a declarat directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

În prima sesiune, 2019-2020, participă 18 tineri din diverse județe ale țării; aceștia asistă la cursuri și au lucrat în cadrul Unității executive de Management a Clubului Fermierilor Români pentru pregătirea individuală în vederea stagiilor de la Bruxelles. În acest moment tinerii desfășoară stagiile de practică la Reprezentanța României la Uniunea Europeană, sub coordonarea ministrului plenipotențiar Achim Irimescu, la Farm Europe, la biroul de reprezentare al Comisiei Europene al companiei John Deere. Stagiile de practică vor continua și în următoarea etapă de pregătire a tinerilor, aceștia având ocazia să învețe mai multe lucruri la Bruxelles sau în cadrul altor firme și instituții din străinătate.

Creat cu scopul de a contribui la o mai bună dezvoltare a agriculturii și implicit a societății românești, programul cuprinde cursuri care se desfășoară timp de o săptămână pe lună, pe o perioadă de șase luni, fiind urmate şi de cursuri de consolidare pe aspecte legislative și fiscale. Trebuie menționat faptul că plata cursurilor este asigurată de Clubul Fermierilor Români, însă tot ceea ce înseamnă logistică și alte cheltuieli de întreținere pe parcursul stagiilor de practică revine în atribuția participanților.

Inițiativa Clubului Fermierilor Români a fost primită cu interes de tinerii care vor să își desfășoare activitatea în agricultură, astfel că în următoarea sesiune sunt deja înscriși 14 copii de fermier pentru că acesta este unul dintre criteriile de selecție în următoarea etapă la care vor participa 20 de tineri.

În cadrul evenimentului în care a fost prezentat programul, dar și tinerii participanți și alți fermieri au prezentat din experiențele lor, iar organizatorii au făcut un apel către noi parteneriate, astfel încât agricultura românească să fie un model de referință pentru agricultura europeană mai ales prin intermediul tinerilor.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 20.10.2019, au fost plătiți 389.546 fermieri, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2019, suma autorizată la plată fiind în valoare de 439.581.738 euro.

Reamintim că în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, între 16 octombrie și 30 noiembrie, se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Cuantumurile per hectar pentru anul de cerere 2019 se regăsesc în tabelul alăturat:

În ședința Guvernului din data de 23 mai 2019 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018 privind aprobarea Programului de stimulare a angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

În contextul în care în domeniul agricol trebuie atrasă forța de munca tânără, prin această măsură se creează cadrul legal adecvat și mecanismele necesare de punere în aplicare a ”Programului pentru stimularea angajării tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară”, derulat pe perioada 2018-2020. Astfel, prezentul act normativ vine în sprijinul angajatorilor fermieri din agricultură, prin realizarea unui instrument de susținere financiară, care să ofere acestora posiblitatea de a angaja forță de muncă tânără în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară.

Angajatorul fermier care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai Programului beneficiază de următorul sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană astfel angajată:

1. 1000 leipentru persoanele cu studii superioarede specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară;
2. 750 leipentru persoanele cu studii mediide specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare;
3. 500 leipentru persoanele fără studii.

Tinerii beneficiari ai Programului trebuie să aibă studii de specialitate în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare, conform codurilor COR.

Pentru a beneficia de prevederile prezentei legi, angajatorii fermieri au obligația de a încheia cu tinerii beneficiari ai Programului contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Valoarea Programului corespunzătoare anului 2019 este de 30 milioane lei și vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor fermieri din agricultură, acvacultură şi industria alimentară, în vederea angajării tinerilor beneficiari ai Programului pe perioadă determinată sau nedeterminată, dar nu mai puţin de 12 luni, cu normă întreagă. În urma acestei măsuri se estimează că în anul 2019 vor fi angajați 3.000 de tineri.

Pentru cei interesați, înscrierea în Program se face până la data de 31 decembrie 2020.

Prevederile actului normativ vor fi puse în aplicare de către Direcțiile pentru Agricultură județene și a municipiului București prin numirea unui responsabil pentru gestionarea registrului unic privind ”Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară”.

Sursa: madr.ro

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunță epuizarea fondurilor europene nerambursabile alocate pentru sesiunea din acest an prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru instalarea tinerilor fermieri în mediul rural.

În cadrul sesiunii de primire a cererilor de finanțare din acest an, AFIR a primit online 680 de solicitări de finanțare în valoare totală nerambursabilă de peste 28 milioane de euro. Precizăm că alocarea financiară stabilită pentru sesiunea anuală 2018, aferentă submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” a fost de 11 milioane de euro.

Sesiunea de primire a proiectelor s-a închis conform Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Astfel, în cazul atingerii plafonului stabilit de 200% din alocarea disponibilă în acest an pentru submăsura 6.1, sesiunea de depunere a proiectelor se închide automat înainte de termenul limită prevăzut în anunțul de lansare (31 decembrie 2018). Sesiunea de primire a cererilor de finanțare a fost deschisă pe data de 1 august 2018, ora 9.00.

Reamintim faptul că toate activităţile pe care solicitantul se angajează să le efectueze în cadrul Planului de afaceri şi pentru care a primit punctaj la selecţie devin condiţii obligatorii pentru menţinerea sprijinului pe toată perioada Contractului de finanțare (perioada de implementare şi de monitorizare a proiectului de investiții finanțat prin PNDR 2020).

Sursa: afir.info

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunță lansarea sesiunilor de primire a solicitărilor de finanțare pentru tinerii fermieri și pentru dezvoltarea fermelor mici prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, începând de la 1 august 2018.

Fondurile totale disponibile pentru sesiunea din acest an prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” sunt în valoare de 62,5 milioane de euro, iar intervalul de primire a cererilor de finanțare este cuprins între 1 august 2018, ora 9:00 și 31 decembrie 2018, ora 16:00.

„Tinerii fermieri și fermele mici sunt doi piloni importanți care pot susține dezvoltarea durabilă a mediului rural românesc. Având în vedere că nevoia de fonduri europene este mult mai mare decât alocarea pe care o avem la dispoziție, am stabilit împreună cu Autoritatea de Management pentru PNDR praguri de calitate lunare, astfel încât să putem finanța cele mai bune proiecte. Dorim să prioritizăm acele planuri de afaceri care au șanse mari să se materializeze în investiții ce se pot dezvolta pe termen lung. Așa cum am afirmat și cu alte ocazii, lansăm în acest an ultimele apeluri de primire a proiectelor pentru tinerii fermieri și le recomand tuturor solicitanților să completeze cu atenție cererile de finanțare și, ulterior, să respecte cu strictețe planul de afaceri pentru care au primit finanțarea PNDR”, a precizat Directorul general al AFIR, Adrian CHESNOIU.

Alocarea financiară disponibilă tinerilor fermieri în sesiunea 2018, prin sM 6.1, este de 11 milioane de euro. Primul prag de calitate lunar (aferent perioadei 1 – 31 august 2018) este de 90 de puncte și scade treptat până la pragul minim de depunere de 25 de puncte, în intervalul 1 – 31 decembrie 2018, cu încadrare în alocarea bugetară.

Fondurile alocate în sesiunea 2018 prin sM 6.3 pentru investiții în dezvoltarea fermelor mici sunt în valoare de 51,5 milioane de euro, din care 3,71 milioane de euro sunt disponibili solicitanților din teritoriul ITI – Delta Dunării. Pragul de calitate pentru prima etapă lunară (1 – 31 august 2018) este de 55 de puncte și scade până la pragul minim de 15 puncte, în perioada 1 – 31 decembrie 2018.

Întocmirea cererilor de finanțarea se realizează conform Ghidului solicitantului și a anexelor aferente acestuia, disponibile gratuit pe www.afir.info, la secțiunea „Investiții PNDR” iar depunerea documentației se realizează on-line, pe pagina oficială de internet a Agenției. Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (31 decembrie 2018, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 200% din alocarea sesiunii. În primele 5 zile calendaristice ale etapelor de depunere nu se aplică această prevedere și sesiunea rămâne deschisă chiar dacă suma alocată a fost epuizată.

• Romania poate hrăni 80 de milioane de oameni dar importa 2/3 din alimente!
• Raportul BNR asupra inflației, publicat în decembrie 2017, arată că deficitul comercial cu produse agro-alimentare a crescut cu 79,4% în 2017 față de 2016.
• România este plasată pe poziția 2 într-un top mondial al migrației (după Siria) realizat de ONU.
• României i-a fost amputată aproape jumătate din populația activă și aproape 18% din tinerii noștri nu au serviciu și nu învață. Dintre cei activi, unul din 2 tineri declară că vrea să plece în străinătate, iar unul din cinci deja a plecat.

Harta agriculturii în anul 2018 seamănă izbitor cu cea de acum 100 de ani, când agricultura se împărțea între marile moșii pe de o parte, și pe de altă parte milioanele de țărani care trudeau un petic de pământ. În ciuda avântului luat de tehnologie, în ciuda maturizării economice și a evoluției evidente din atâtea și atâtea domenii, agricultura românească a stagnat, având aceiași indicatori ai unei agriculturi bipolare: și acum avem câteva ferme de mii de hectare și mii de animale, iar la polul opus găsim un milion de ferme sub 10 ha.

• Realitatea este că 75% din fermele din România au 1-2 hectare și o producție medie anuală sub 2000 euro.

Agriculturii românești îi lipsește ferma medie – coloana vertebrală a agriculturii Europei – și implicit clasa de mijloc care să genereze și să susțină economia și dezvoltarea locală, pentru că acești oameni preferă să plece din România în speranța că vor avea un trai mai bun făcând același lucru, dar în altă parte. Mediul rural autohton este îmbătrânit - populația peste 65 de ani a crescut cu aproximativ 6% în doar 3 ani, cu copii lăsați în grija bunicilor; avem comune cu un copil sub 6 ani, cătune părăsite  iar 9 români pleacă din țară în fiecare oră.

• În plus, avem și o problemă reală, de percepție. De zeci de ani, agricultura a fost asociată cu producția alimentelor de bază, la fel cum, prin extensie, a fi agricultor a însemnat să dai cu sapa. Chiar cuvântului țăran - ca exponent al celor ce muncesc în acest domeniu - i s-a asociat un sens peiorativ, fiind folosit cu precădere ca o insultă. 

Și totuși, avem un extraordinar potențial agricol. Spre exemplu, avem 14% din totalul merilor verzi în UE, dar doar 3% din producție; avem 9% din totalul suprafețelor UE cultivate cu tomate și 2% din producție; doar 1/4 din laptele produs se procesează, față de cei 90% care reprezintă media europeană; avem un randament la producția agricolă de grâu cu 37% mai mic decât media europeană și cu 49% mai mic la porumb, în timp ce tendințele consumatorilor privind alimentația sunt mai favorabile ca oricând: apetența pentru alimente proaspete, produse local, pentru produse naturale sau bio este în continuă creștere. Cererea de modalități inedite și bazate pe cultura locală de petrecere a timpului liber incluzând aici agroturismul, traseele prin păduri, masa la stână, etc. este și ea în creștere.

Totodată, există o cerere masivă de specialiști pregătiți pentru care, contrar percepției generale, și salariile sunt pe măsură: un tractorist poate câștiga 1.500-2.000 euro / lună, un medic veterinar specializat în animale mari poate câștiga 3.000 euro / lună, iar un șef de fermă 3.500 euro / lună.

Peisajul rural mai aproape de normalitate – sate locuite, diversitatea plantelor (păduri, câmpuri de floarea soarelui, grâu, livezi, fânețe cu flori de câmp) - este o prioritate a PAC care finanțează creșterea calității vieții la sat (investiții în infrastructură), dar și investiții agricole sau non-agricole pentru a avea sate locuite și o economie rurala. Prin urmare, există miliarde de euro puse la dispoziția României pentru finanțarea de afaceri agricole și rurale, există chiar prime de 70.000 euro pentru instalarea tinerilor fermieri și linii speciale de finanțare pentru dezvoltarea ulterioară a afacerii agricole.

Ba chiar mai mult. Pe măsură ce procesul de dezvoltare economică s-a accelerat, multe alte profesii din domenii conexe cu agricultura au devenit recunoscute ca făcând parte din domeniul agriculturii. Astfel, profesia de agricultor, include, în prezent, pe lângă clasicele meserii de silvicultor, îngrijitor de animale, agronom și alte meserii nu doar atractive, dar și bănoase, precum: tehnician veterinar, apicultor, mecanic agricol, horticultor, tehnician agroturism, tehnician industrie alimentară, tehnician protecția plantelor, tehnician agricultură ecologică și chiar inginer genetician, specialist gastronomie sau enolog. În mod natural activitățile de producție, prelucrare, comercializare și distribuție a produselor agricole și zootehnice au devenit acceptate ca parte a agriculturii moderne, bazată pe tehnologii de ultimă generație.

“Pe scurt, aceasta este realitatea - cu bune și cu rele - de la care noi, World Vision, am plecat la drum într-o campanie menită să sprijine crearea unei noi generații de agricultori, să profesionalizeze meseria de agricultor în contextul în care 97% din fermieri nu au instruire în domeniu.”, a declarat Crenguța Victoria Bărbosu - Senior Program Manager in departamentul de Agricultură și Dezvoltare Economică din cadrul World Vision.

“Campania intitulată <<Să fii agricultor e mai tare decât crezi!>> este o campanie de schimbare de mentalități privind agricultura, care vorbește pe limba tinerilor. Este o campanie care se adresează tinerilor pasionați de agricultură care pot alege educația agricolă în cunoștință de cauză sau celor care au început deja pe acest drum în contextul vieții lor zilnice. Totodată, campania se adresează și publicului larg care are nevoie să înțeleagă că agricultor NU înseamnă că faci muncă manuală necalificată la câmp, că agricultura NU înseamnă sapă și lopată, că agricultura NU este sărăcie și nici NU este un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor NU este ÎN NICIUN CAZ o meserie inferioară, ba chiar este cea mai importantă meserie din lume - așa cum se arată în studiul realizat de World Vision în octombrie 2017 pe 4 segmente de audiență specifice: elevi de școală generală, părinții lor, profesori de școală generală și elevi de liceu agricol. România și noi toți AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI!”, completează Crenguța Bărbosu.

Încă din anul 2014 World Vision a identificat educația agricolă ca fiind un element cheie în bunăstarea rurală, iar din anul 2015 World Vision lucrează împreună cu alte 4 organizații non-guvernamentale și în parteneriat cu fundația Româno-Americană pentru a sprijini 12 licee agricole să poată oferi programe educaționale relevante pentru economia locală, axate pe formarea viitorilor fermieri și întreprinzatori din agribusiness prin Programul ”Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii”,

• Pentru că percepția nu doar proastă, ci mai ales greșită legată de agricultură nu se regăsește doar în rândul tinerilor care sunt în pragul de a alege un drum în viață. Este o percepție generală care se regăsește în rândul profesioniștilor, politicienilor, în media și în entertainment.
• Pentru că mai înainte de programe, liceele trebuie să aibă elevi. Deși multe sunt deja desființate, cele rămase nu reușesc să atragă elevi la nivelul dorit nici calitativ, nici cantitativ.
• Pentru că economia rurală vie și prietenoasă cu mediul este cel mai bine susținută de fermele mijlocii (10-100 ha), conectate în amonte și aval la alte afaceri și piețe, conduse de tineri cu pregătire în domeniu.

Vizunea World Vision este despre tineri care se stabilesc, își întemeiază familii și își cresc copiii în mediul rural și despre tineri care devin actorii principali ai dezvoltării comunității lor, și nu spectatori.

Din anul 1990, World Vision a lucrat cu peste 350.000 de copii și adulți din 200 de comunități rurale, în 154 de proiecte care vizează educația, dezvoltarea economică, sănătatea, educația civică. În ultimii ani însă, s-a evidențiat nevoia de orientare vocatională și antreprenorială a adolescenților și tinerilor din mediul rural.

“Suntem World Vision și spunem cu tărie: avem nevoie de agricultori! AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI! Astăzi avem nevoie ca lumea să înțeleagă că a fi fermier e un lucru de care să te mândrești, nu un eșec în viață, iar apoi să ducem mesajul mai departe. Mesajul că ”a fi agricultor e mai tare decât crezi”. Împreună putem schimba mentalități! Împreună putem ajuta elevii competenți din clasa a 8-a să aleagă în cunoștință de cauză educația agricolă și să devină agricultori! Încurajează și tu un tânăr să meargă la liceul agricol! Pentru că să fii agricultor e mai tare decât crezi!”, conchide Crenguța Bărbosu.

Programul ”Liceele agricole – Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici și mijlocii” este implementat de Fundația World Vision România împreună cu Junior Achievement România (JAR), Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj, Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România (CEED) și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) în parteneriat cu Romanian-American Foundation.

Cele 12 licee agricole care fac parte din program sunt:

• Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau" - Brănești,
• Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară - Țara Bârsei, Prejmer,
• Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir" - Huși,
• Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogălniceanu" - Miroslava,
• Liceul Tehnologic „Dorna Candrenilor" - Suceava,
• Liceul  „Demostene Botez" - Trușești,
• Liceul Tehnologic nr.1  - Salonta,
• Colegiul Emil Negruțiu - Turda,
• Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza" - Ciumbrud, județul Alba,
• Colegiul Agricol „Traian Savulescu" - Târgu Mureș,
• Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” - Sibiu,
• Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” - Geoagiu.

• Pentru informații suplimentare:

Cristina Turnagiu Dragna
Proud Member of World Vision Team
0788 600 100
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Daniela Farcas
Communication and Monitoring Officer
0731444773
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

...dar nici cei mai în vârstă nu vor sta locului.

Ioan Martin este directorul Direcției Agricole a Județului Arad. În cadrul unui interviu, domnia-sa ne-a prezentat principalele coordonate ale activităţii din acest domeniu, în județ.

– Domnule director, v-aş ruga să ne conturați, în câteva cifre, agricultura din această zonă

– La nivelul județului avem o suprafață agricolă de 351.000 ha, dintre care, în anul agricol 2015 – 2016, 115.000 au fost folosite pentru culturi înființate din toamnă cu grâu, orz, triticale, ovăz de toamnă și alte culturi furajere. Producția medie de grâu a fost de 5.800 kg/ha la nivelul județului. Pe acele terenuri unde avem pământul de bună calitate și unde s-au aplicat tehnologii „ca la carte“, ca să le zic așa, s-au obținut și producții de peste 7.000 și chiar de peste 8.000 kg/ha.

Referitor la culturile înființate în primăvara acestui an, pot să vă spun că au fost semănate cu porumb 122.000 ha, iar cu floarea-soarelui, 25.600 ha. Deja am început recoltatul și din discuțiile pe care le-am avut cu fermierii producțiile la floarea-soarelui sunt de 3.500, până la 4.000 kg/ha, iar la porumb producția medie este în jur de 8.000 kg/ha.

Trebuie să precizăm că, la nivelul Aradului, nu am avut prea multe probleme legate de fenomenele meteo extreme, cum ar fi grindina, seceta și altele asemenea.

– Zona Aradului este cunoscută și pentru podgoriile sale. Ce ne puteți spune despre acest sector?

– În județul Arad avem cca 2.000 ha de vie nou-înființată în urma reconversiei începute în campania 2007-2008. O parte din aceste suprafețe au intrat pe rod și promit recolte bune, situate undeva între șase și opt tone de struguri pe hectar.

– Dar zootehnia cum s-a dezvoltat în ultima perioadă?

– La nivelul județului Arad, șeptelul de ovine este în creștere. În schimb, în ceea ce privește bovinele, se înregistrează un regres pe fondul faptului că producătorii primesc prețuri tot mai mici pentru lapte. Oamenii încep să își lichideze activitățile în acest sector pentru că, în primul rând veniturile obținute din vânzarea laptelui sunt tot mai mici, iar în al doilea rând, subvențiile care li se cuveneau au întârziat foarte mult. Chiar și la această dată (10 septembrie – nota redacției) mai sunt producători care încă nu și-au încasat subvențiile pentru anul 2015.

– Ce alte aspecte creează probleme agricultorilor din județ?

– Cea mai mare problemă a agriculturii arădene se regăseşte, aşa cum spuneam, în sectorul zootehnic. Este vorba de valorificarea produselor şi produșilor atât la tineretul bovin, cât și la caprine și la ovine. Prețurile au scăzut drastic. De exemplu, la miei prețul a ajuns între 5-6 lei/kg și sunt nemulțumiri legate de aceste prețuri, deoarece deja sectorul devine nerentabil. La fel ca în sectorul ovin se întâmplă și în cel bovin.

– În climatul acesta destul de neprielnic, tinerii se mai apucă de agricultură ?

– Sigur că da. Avem tineri care aparțin unor familii cu tradiție în agricultură și, încet-încet, se simte cum unele ferme sunt preluate din mers. Dar, după părerea mea, dacă nu se intervine și nu vor fi suficient ajutați, chiar cu fonduri europene, dacă subvențiile nu se vor da la datele promise – de exemplu, avansul pentru 2016, să spunem, să fie plătit începând cu 16 octombrie, așa cum promitea Ministerul – oamenii se vor reorienta.

Din discuțiile pe care le-am purtat cu tinerii fermieri – pentru că avem destul de multe întâlniri cu dânșii – se manifestă oarece nemulțumiri în rândul lor. Iar riscul este, așa cum am spus, ca ei să se orienteze către alte sectoare!

Alexandru GRIGORIEV

Valoarea totală nerambursabilă a proiectelor depuse prin Submăsura 6.1 „Sprijin pentru insta­larea tinerilor fermieri“, componenta aferentă zonei non-montane, a ajuns la nivelul maxim al sumei pentru care se pot primi cereri de finanțare în acest an, a anunțat AFIR, într-un comunicat de presă.

Conform AFIR, odată atins plafonul stabilit de 120% din alocarea disponibilă pentru compo­nenta non-montană din cadrul Submăsurii 6.1 (77,84 milioane de euro) sesiunea de depu­nere a proiec­telor se închide automat. Instituția precizează că pentru zona montană din cadrul Submăsurii 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“, AFIR primește în continuare cereri de finanțare, suma disponibilă rămasă este de 35,61 milioane de euro, sesiunea de depunere fiind deschisă până la 30 octombrie.