Georgeta şi Dumitru Silion din Tocileni – Botoşani sunt doi meşteri populari care s-au remarcat la târgurile şi manifestările culturale organizate în judeţul Suceava prin păpuşile unicat, realizate cu migală. La început au fost simple, acum sunt complexe şi redau cu fidelitate toate aspectele satului românesc, de la munca câmpului…

Ana Grunzu este un meşter popular din Horodniceni, Fălticeni, locuieşte în satul Tomeşti, Iaşi, şi este prezentă la manifestările culturale care pun în valoarea tradiţiile şi meşteşugurile tradiţionale cu păpuşele realizate din pănuşi de la porumb, sfoară, ţesături, piele şi lemn. Micile jucării reprezintă ţăranii din satele din judeţele Iaşi…

Târgul de „Cămeşi“ de la Sfântu Ilie, organizat de Asociaţia Culturală „Vatra Satului“, Parohia Sf. Ilie şi Primăria Şcheia, este un bun prilej de promovare a tradiţiilor păstrate încă de multe gospodine din sat, care au ocazia de a expune, a vinde şi a purta cu mândrie cămăşile tradiţionale, dar…

Marinica Nicu a prestat aproape o viaţă activităţi medicale de salvare a vieţii, lucrând ca asistent medical la Staţia de Ambulanţă Fălticeni. De doi ani a ieşit la pensie, s-a retras în satul natal Unceşti, din comuna suceveană Buneşti, unde şi-a întemeiat o frumoasă gospodărie ţărănească în care creşte animale,…

În Bucovina tradiţiile şi valorile lăsate moştenire din străbuni nu pier. Şezătorile sunt locurile în care utilul se îmbină cu plăcutul, în care munca se împleteşte cu socializarea, iar meşteşugurile capătă o altă dimensiune. De patru ani, bucăţi de pânză devin obiecte de artă din mâinile unor creatori neasemuiţi, care…

Vorbim adesea despre locul și rolul tradițiilor din viața satului românesc contemporan și arareori stăruim asupra modului în care acesta se derulează sub ochii noștri, fără să le surprindem prin faptul cotidian. La aceasta reflectam într-una dintre aceste zile de început de primăvară, într-un dialog, la fața locului, cu ing.…

Liliana Ghiță este o mare pasionată de artizanat, care s-a transformat dintr-o educatoare într-o artistă. Știe să împletească armonios imaginația și tradiția într-un mod cât mai inedit. Acest lucru îl poți vedea încă din primele momente în care pășești în atelierul ei. Zilnic lucrează zeci de produse și accesorii. Dacă,…

Din 2015, la Muzeul „Crama de lemn 1777“ din Valea Călugărească (Prahova) a fost revigorat un străvechi obicei cu origini tracice, mai apoi din spațiul creștin ortodox, trifănitul viilor. Anul acesta evenimentul la care au luat parte viticultori, preoți și invitați din județ a avut loc în ajunul sărbătorii creștine…

Pe 1 martie se oferă persoanelor dragi mărţişoare în semn de apreciere sau mulţumire. Tradiţia sărbătorii are o vechime de mii de ani, încă de pe vremea dacilor mărţişoarele fiind considerate aducătoare de fericire şi noroc. Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-un şnur în culorile alb cu roşu, albul…

Meșterul Valerică Matraș locuiește în Vorona, județul Botoșani, și este unul dintre membrii fondatori ai Asociației Meșterilor Populari din Moldova, încă din anul 2004. L-am descoperit aici într-un nord de țară, alături de soția sa Lucica Matraș, fiind o familie de meșteri care reprezintă într-adevăr valori de patrimoniu pentru noi.…

„Omul cu icoanele“, așa este cunoscut Stoian Rodion, un meșter popular ce duce tradiția mai departe prin faptul că face icoane sculptate în lemn, măști, cușme dacice, căciuli hazlii, cojoace, opinci și linguri cu motive populare în satul natal Răcătău, din județul Bacău. Stoian Rodion se poate numi un om…

Tăbăcitul (dubitul) pieilor, cojocăritul, ciubotăritul (confecţionare de opinci, cizme cu talpa cusută, ciubote cu tureacul moale şi tare), curelăritul sunt cele mai vechi îndeletniciri casnice de prelucrare a pieilor animalelor domestice şi sălbatice, practicate de unii ţărani în gospodării. Ei confecţionau diverse tipuri de încălţăminte, îmbrăcăminte călduroasă de iarnă, curele,…

Maria Durchi trăiește în comuna Moroieni, județul Dâmbovița, și este una dintre puținele femei ale satului care încă mai țes covoare. Nu ca să își câștige existența, ci doar ca o nostalgie a vremurilor când tehnologia nu căpătase atât de multă putere. „Țesutul covoarelor este o activitate pe cale de…

Pe vremuri, încălţămintea de zi cu zi, dar şi de sărbătoare a ţăranului român era opinca. În unele vetre etnofolclorice şi astăzi opincile fac parte din elementele costumului popular, fie că acoperă talpa femeii fie pe cea a bărbatului. Confecţionarea opincilor, încălţări moştenite de la daci, este un meşteşug, care…