În preajma solstițiului de vară, o importantă sărbătoare anima satele de altădată. Sânzienele sau Drăgaica, căci despre această sărbătoare este vorba, era un moment mult așteptat pentru că nu era doar acea zi în care oamenii nu munceau pe lângă casă ori la câmp, ci era un prilej de a respecta tradiții vechi, de a se bucura și de a merge la bâlci sau iarmaroc. Multe s-au schimbat de-a lungul timpului, unele tradiții au dispărut, altele încep să apară. Dintre cele noi, cea mai importantă este

Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV) a organizat, la sfârșitul lunii mai, în Aula Magna „Haralamb Vasiliu“, cea de-a IV-a ediție a Festivalului Național Folcloric Studențesc „Așa-i viața omului“. Ediția din acest an a fost dedicată Ansamblului Studențesc „Mugurelul“, care sărbătorește 50 de ani de la înființare.

Festivalul a reunit ansambluri care promovează tinerele valori din diferite zone ale țării, precum Moldova, Bucovina și Muntenia. Spectacolul a

Deși avem cu ce ne lăuda când vine vorba de preparate culinare, băuturi – alcoolice și non-alcoolice, produse realizate manual, broderii etc., se știe prea puțin despre existența acestora. Faptul că turiștii sunt atrași de mâncarea și de băutura românească, de ii și de ștergarele țesute în lumea satului românesc ar trebui să ne ajute cel puțin să înțelegem cât de important este să le promovăm cât mai mult. Dar ce facem?

Ca și turismul, produsele tradiționale românești sunt parcă lăsate într-un

„Pâinea noastră cea de toate zilele / Dă-ne-o nouă astăzi…“ rostim aceste cuvinte încă de mici copii, poate fără a înțelege adevărata însemnătate a acestora. Pâinea nu este doar un simplu aliment pe care cei mai mulți îl consumăm zilnic, după cum reiese și din rugăciune, este mai mult decât atât. Se spune că există trei mari semnificații ale pâinii: pâinea ca hrană pentru existența pământească, pâinea ca hrană sufletească și pâinea euharistică.

În popor se vorbește adesea despre pâinea de