Lumea satului 750x100

Primul program european de tip Executive MBA destinat tinerilor fermieri

Pentru ca viitorul să dea roade bogate, oamenii trebuie să fie bine pregătiți și să ia cele mai bune decizii. De altfel, programele de pregătire sunt investiții pe termen lung, la fel de importante ca investițiile în tehnologie și utilaje de ultimă oră, sisteme de irigații, forță de muncă, tratamente pentru plante sau animale. Iar cine înțelege importanța acestor cursuri și are șansa de a le urma cu siguranță va ști cum să rezolve probleme apărute și, mai ales, să prevină situații delicate.

Primul program pentru pregătirea tinerilor fermieri este o veste excelentă pentru 36 de cursanți, fermieri din partea de sud-est a țării care, în data de 15 septembrie, au început cursurile, la Slobozia.

Programul Master în Business of Agriculture este de tip Executive MBA, va dura 6 luni, și are ca scop transformarea fermelor din România în afaceri profitabile și sustenabile. Curricula academică a programului de tip master-class cuprinde patru domenii principale de business – agricultură, management și financiar, vânzări și trading, precum și tehnologie. Informațiile sunt completate și prin sesiuni de networking, schimburi de experiență în ferme performante, vizite în cadrul centrelor de cercetare și reuniuni cu asociațiile din industrie.

„După cunoștințele noastre, proiectul Master in Business of Agriculture este primul de acest gen din Uniunea Europeană. Acest proiect este primul master aplicat dedicat fermierilor noștri în care un număr de 36 de fermieri din sudul și sud-estul țării iau parte la o serie de cursuri aplicate, în baza cărora ei se pot întoarce în propriile ferme pentru a le dezvolta ca pe afaceri. Este un master în care îi învățăm pe fermieri cum să facă trecerea de la agricultură la business“, explică Laurențiu Asimionesei, fondatorul platformei Amazag și creatorului acestui prim program destinat tinerilor fermieri.

Care au fost criteriile de selecție

tineri fermieri

Cursanții au fost selectați în urma unui interviu, unul dintre criteriile de selecție fiind potențialul și dimensiunea fermei. Au mai contat și zona în care sunt fermele (targetul fiind zona de sud și sud-est), precum și posibilitatea de a participa la cursuri de două ori pe lună.

„În cadrul interviurilor de admitere, ne-am concentrat pe oameni dornici să schimbe ceva, să aibă și posibilitatea să participe la cursuri – nu doar să vrea; ne-au interesat ferme care să poată crește performanța rapid, între 800 și 2.000 de hectare, dar nu am ales doar ferme de la 800 de hectare în sus. Avem și ferme de 350 de hectare, de exemplu. De asemenea, am avut în vedere absolvenți de studii superioare, astfel încât informația să poată fi asimilată cu ușurință, dar ne-a interesat și cum sunt ei construiți ca oameni. Am reușit să avem atât tineri absolvenți de facultate – unii au terminat facultatea chiar în acest an – fete și băieți; avem atât cursanți de 20 de ani, cât și cursanți trecuți de 40 de ani. Ne-am focusat cumva pe oameni dornici să schimbe, să facă ceva”, a mai explicat Laurențiu Asimionesei.

Pentru fermierii cu experiență, acest interviu a fost floare la ureche – indiferent de exigențele criteriilor de selecție. Pentru un tânăr inginer agronom și fermier cu experiență în ferma familiei, cum este cazul lui Cosmin Iancu, interviul a fost fără emoții. Tânărul fermier a venit pentru a afla informații de calitate și pentru a învăța de la practicieni, deși el însuși este un practician.

„Admiterea la acest curs a fost pe bază de interviu, unde ni s-au adresat câteva întrebări legate de activitatea pe care noi o desfășurăm în fermă. Aici vom învăța practic despre protecția plantelor, despre managementul eficient al fermei, despre digitalizare, despre cum putem aduce plusvaloare în propriile fermei“, spune Cosmin Iancu.

Fără emoții s-a desfășurat interviul de admitere și pentru tânăra Ana Maria Cristache, la rândul său fiind fermier și absolvent de studii superioare de profil.

„În cadrul interviului, (membrii comisiei de admitere – n.red.) au vrut să se convingă că sunt pasionată de agricultură. Sunt interesată de aceste cursuri și vreau să învăț despre modul în care pot crește rentabilitatea fermei, dar și despre calitatea recoltei“, ne spune Ana Maria Cristache. În opinia sa, marile atuuri ale acestui curs sunt partea de business și managementul care nu se învață în școală.

Potrivit tinerei, una dintre cele mai mari provocări este managementul fermei, care este destul de complex deoarece implică și abilități de comunicare pentru lucrul cu oamenii – fie că vorbim de angajați, fie că vorbim despre clienți și potențiali clienți. După 15 ani de banking, Ovidiu Bucătaru s-a gândit că acest curs îl va ajuta să „fie mai prezent“ în agri-business, chiar dacă formarea sa de finanțist îi arată, practic, imaginea de ansamblu a businessului.

„Interacționând în trecut cu diverși fermieri, în urmă cu trei ani am decis să mă alătur unei ferme inovative – Grup Șerban Holding deoarece fiecare interacțiune a fost o provocare. Acest program (Master in Business of Agriculture – n.red.) este dovada că avem nevoie de astfel de cursuri și este o oportunitate de networking, de a interacționa mai repede cu oameni care pot împărtăși din experiențe și îmi pot oferi o perspectivă corectă, reală, cu pași concreți care trebuie făcuți“, afirmă Ovidiu Bucătaru.

De asemenea, mai spune Ovidiu Bucătaru, este foarte important să se știe cum pot fi valorificate produsele cu un preț care să însemne câștig pentru toate părțile.

Valorificarea, una dintre necunoscutele ecuației în agri-business

Vânzarea mărfii a fost și va rămâne o mare provocare, mai ales într-o lume în continuă schimbare în care regulile „jocului“ se schimbă des. Unele ar fi motivate – pandemia de COVID-19, spre pildă. Cum ajung produsele pe piață, ce se întâmplă în vânzări – inclusiv pe burse, ce înseamnă calitatea mărfii, reguli ce trebuie urmate în agricultura bio (dar nu numai) și cât de important este contractul comercial sunt alte provocări de care fermierii trebuie să țină cont dacă vor să facă bani din afacerea începută, în unele cazuri, de generații. Vestea bună este că toate acestea vor fi clarificate în modulul ce îi va introduce pe cursanții-fermieri în lumea tradingului. „Scopul nostru este de a-i ajuta pe fermieri să înțeleagă mai bine piața și implicațiile pe care le au ei în acest lanț. În facultate se învață lucruri teoretice, astfel că noi venim cu lucrurile practice. Toți colegii mei care vor fi speakeri la acest proiect sunt cei care se ocupă concret la departamentele respective. Practic, cursanții vor avea informații actualizate la primă mână de la practicieni, care le vor împărtăși din experiența dobândită în ani de muncă“, Mădălina Anton, managerul proiectului din partea Cargill. După acest program-pilot urmează un altul în zona de vest a țării și chiar peste granițe, în restul Europei. 

Simona Nicole David

Articole înrudite

Articole recente - Simona David