Natura ne aseamănă...
Mi-a plăcut întotdeauna să parcurg scrierile marilor gânditori ai lumii care au lăsat posterităţii opere de o neasemuită valoare al căror conţinut, oricât de multă vreme a trecut de când au fost aşternute pe diverse suporturi, pergament sau hârtie, reflecţiile din anumite pasaje par a fi atât de actuale de parcă aceştia ar trăi şi-acum printre noi. Aşa se face că mulţi dintre cei care le-au parcurs au simţit nevoia de a extrage citate din care se pot învăţa multe sau care fac să-ţi verifici caracterul, modul de viaţă, relaţiile cu semenii etc.
Citeam recent despre Confucius, un filozof chinez care a trăit între anii 551 şi 479 î.Hr., pe numele său adevărat Kung Fu-tzi, latinizat de misionari religioşi prin secolul al XVII-lea. Mi-au plăcut câteva citate care par a fi ancorate în realităţile zilelor noastre, chiar dacă au trecut de la „zicerea“ lor peste două mii de ani. De pildă: „Este ruşinos să fii bogat într-o ţară săracă!“.
Mă întreb, cărui român bogat din vremurile noastre îi este ruşine că trăieşte totuşi printre mulţi săraci?!
Şi altele: „Natura ne aseamănă, educaţia ne deosebeşte!“;
„Omul moral îşi iubeşte sufletul, cel obişnuit averea“!
„A şti că ştim ceea ce ştim şi că nu ştim ceea ce nu ştim, aceasta este adevărata cunoaştere!“
„Omul desăvârşit este cel îngrijorat de propriile imperfecţiuni!“
„Acela care cunoaşte toate răspunsurile nu i s-au pus toate întrebările!“
Iată doar câteva citate asupra cărora ar trebui să reflectăm. Şi mă gândesc la cei care fără ruşine, fără teamă, ignorând oamenii, legile statului şi pe cele ale bunei cuviinţe, s-au înfruptat şi continuă s-o facă din sudoarea neamului pe umerii căruia s-au ridicat acolo de unde cred că nu-i mai poate da nimeni jos. Dar, cine ştie?!
Mahatma Gandhi spunea: „Există suficient în lume pentru nevoile omului, dar nu şi pentru lăcomia lui!“. Dar cum „nimeni nu este suficient de inteligent ca să-l poată convinge pe un prost că e prost“ (La Fontaine), inşii îşi fac de cap de parcă-ar fi cei mai deştepţi şi plebea proastă. Dar, cine ştie?!
Până una, alta, „pe hoţii mărunţi îi trimitem la închisoare, iar pe cei mari îi numim în funcţii publice“, scria la vremea lui Esop, de parcă ştia că vor trece mii de ani şi lumea tot nu se va schimba. Păi da, pentru că, chiar dacă săvârşeşte fărădelegi, „politicianul pozează până şi în servitor pentru a deveni stăpân“, spunea Charles de Gaulle.
La rândul său, Victor Hugo scria: „Nu există nici plante rele, nici oameni răi. Există doar proşti cultivatori!“. Nimic mai adevărat. Câtă vreme nu există şcoală, educaţie, aşadar cultură, nu ne putem aştepta la oameni buni. Numai că, „un inteligent observă tot timpul, un prost face tot timpul observaţii!“, reflecta Heinrich Heine trăind la vremea lui printre acelaşi gen de oameni ca cei din vremurile în care, la rându-ne, trăim.
I. BANU
