Dacă vrei roade, seamănă ogorul
De o vreme încoace am asistat la o suită de declarații politicianiste în urma cărora se conturau idei, programe, proiecte ce vizau așezarea, sau reașezarea lucrurilor pe făgașul lor normal, respectiv redresarea economiei și reducerea deficitului bugetar. Dar numai atât, pentru că realitatea a dovedit că aproape tot și toate rămân la nivel declarativ.
Dacă ne referim la viitoarea Politică Agricolă Comună nici oficialii de Bruxelles nu sunt mai departe de acest nivel de înțelepciune și realizări a ceea ce propun cu surle și trâmbițe. Pe deasupra mai încurcă și bunele intenții, atunci când ele există, ale decidenților din țările pe care le au și le țin sub... strânsă supraveghere.
Am asistat recent la poate cea mai pertinentă dezbatere privind viitorul agriculturii în contextul atâtor provocări, organizată de o parte dintre cei care s-au dedicat producerii a ceea ce trebuie să punem pe masă de cel puțin trei ori pe zi, ceea ce înseamnă până la urmă siguranță și sănătate. Oficialii autohtoni, alături de cei din inima structurilor executive ale Europei, și-au prezentat opiniile parcă în consens cu dorințele și propunerile fermierilor. Nu este prima dată când se promite că va fi „lapte și miere” pentru truditorii pământului.
Numai că, poţi păcăli ușor o mulţime, dar o agricultură ca să devină performantă în orice condiții are nevoie de pricepere şi de un pic de respect pentru cei care trudesc, e nevoie de fapte, de politici specifice, învățământ, cercetare și susținere financiară.
Este drept, la nivel național s-a dispus și până acum de importante resurse financiare inclusiv europene, numai că agricultura a fost lăsată la urmă sau chiar a fost ignorată în PNRR. Ne-am cam pomenit cu mulți bani, numai că în lipsa unor strategii viabile, nu prea s-a știut ce să se facă cu ei, iar acum ne plângem că nu putem accesa suma alocată. Dacă în politicile naționale se elaborau reguli clare și strategii măcar așa cum au fost cele din Politica Agricolă Comună poate altundeva ne aflam.
Ce le-a lipsit celor din capul trebii? Cred că au uitat sau n-au știut că *ogorul trebuie semănat dacă vrei roade*.
Degeaba aștepți rezultate dacă nu ți-ai conturat o strategie pe termen lung. Nu prin tăieri de la cei mulți, ori prin creșteri de taxe se poate pune economia în mișcare, ci prin stimularea inițiativei, a muncii și nu a nemuncii. Numai că pentru asta trebuie să gândești, să planifici, să execuți. Doar așa putem produce plusvaloare.
Apoi, munca trebuie încurajată, nu impusă.
România – nu spun ceva nou – este o țară cu o zestre impresionantă: oameni minunați, pământ roditor, resurse naturale pe care mulți și le-ar dori, nu trebuie decât ca decidenții să creeze oportunități pentru a exploata rațional, cu grijă și respect, tot ce ne-a fost dat să avem din belșug. Doar așa generațiile ce ne vor urma ne vor fi recunoscătoare.
Teofilia BANU