Romania
Capacitatea de a reveni la normalitate

Este reziliența importantă pentru fermieri? Pot oare depăși greutățile de toate felurile cu care sunt copleșiți în ultima perioadă? Sunt întrebări pe care și le pun cei cărora le pasă de soarta agriculturii românești.

Se vorbește și constatăm cu toții că agricultura la nivel global se află într-o criză majoră în ultima perioadă. E tot mai greu să produci materii prime alimentare când prețurile inputurilor tot cresc, prețul de cost nu mai reflectă cheltuielile, iar puterea de cumpărare a consumatorilor scade. În plus, mai intervin și schimbările climatice care la nivelul țării noastre au fost un factor care a amplificat și mai mult pierderile din sectorul agricol.

Agricultura României are nevoie de o schimbare profundă și o adaptare cât mai rapidă atât a fermierilor, cât și a decidenților.

Dacă vorbim de reziliența fizică nu punem nicio clipă la îndoială capacitatea de efort a majorității fermierilor. Dacă vorbim însă de cea mentală numărul celor care pot gândi flexibil, își pot cântări opțiunile pentru atingerea unui obiectiv, înțeleg diferitele perspective și rezolvă problemele prin ideile proprii este mai puțin numeros decât primul grup. Cel mai greu ca fermier este însă să fii rezilient emoțional pentru că aici intervine atitudinea celor care acceptă că vremurile sunt grele dar se vor îmbunătăți, iar ei vor fi capabili să învețe noi abilități și să se adapteze cu ușurință la schimbare.

Ce ar trebui să facă concret fermierii pentru a deveni rezilienți?

În primul rând să apeleze la soluții aplicate pe specificul fiecărei zone agricole și pe posibilitățile de producție și financiare ale fiecărei ferme. Apoi obținerea de plusvaloare pentru producţiile agricole obţinute, prin procesare şi comercializare.

O altă soluție este să-și regândească structura de culturi pe care să o folosească, să apeleze la culturi de nișă pe care să le valorifice la un preț mai mare.

Fermierii au de asemenea oportunitatea să adopte rapid tehnologii agricole inovatoare care pot produce alimente bogate în nutrienți și să testeze soluții noi, pentru a se putea adapta la noua realitate economică și climatologică, la o gamă largă de practici durabile, dar și să atingă o competitivitate în raport cu cei din alte țări.

E nevoie de multă muncă şi perseverență din partea fermierilor, dar şi de o strategie coerentă din partea decidenților, e nevoie de reziliență socială în care lucrurile să funcționeze în echipă printr-un parteneriat cu scopul comun de a depăși provocările și a rezolva problemele.

E nevoie de capacitatea de a reveni la normalitate.

Teofilia BANU

editorial

Alte articole:

IAc-așa și așa...

Efect sau cauză?

Omul cu capra...

Dă câinele din coadă?

Criza noului început?

Robotul suprem

ConVINge-te de ce să fie românesc?

Iarna car și vara sanie...

Anul nou, metehne vechi?

Gânduri și dorințe la sfârșit de an

Agricultura europeană la răscruce

Dacă vrei roade, seamănă ogorul

Mercosur - pentru unii mumă, pentru alții ciumă

Austeritate de tip fanariot

Cutremur în piață

Ce ne-am dorit și ce va fi...

Sate fantomă

„Dușmanul“ nevăzut...

DERIVA MINȚILOR

FRICA DE NIMIC