abonament lumea satului

update 20 Oct 2017

Vermicompostul, drumul cel mai curat către producții record

  • Publicat în Agrotehnica

Marian Merloi este reprezentantul unei companii românești din județul Timiș ce are ca obiect de activitate producția de vermicompost. Un îngrășământ absolut natural, care și-a dovedit eficiența în câmpurile experimentale în care a fost testat. Care a fost sporul de producție în loturile demonstrative am aflat chiar de la omul de afaceri timișorean.

– Cum ați ajuns să investiți în vermicompost?

– Știam câte ceva despre biohumus sau vermicompost, dar decizia de a investi a venit după o documentare mai amplă. Conceptul de bază al acestei afaceri pornește de la o idee simplă, un îndemn la agricultura 100% bio.

– Cum ar fi mai corect spus, biohumus sau vermicompost?

– Diferența între cele două concepte constă în faptul că biohumus reprezintă denumirea comercială, care vine din sistemul american de producție a compostului pe o platformă betonată, iar vermi­compostul este denumirea științifică. Important este să se știe că vorbim de un îngrășământ organic natural, rezultat din amestecul gunoiului de grajd și al deșeurilor biologice produse de râme.

vermicompostul 3

– Când ați demarat, practic, investiția?

– Investiția a fost făcută în urmă cu 7 ani, în urma unei vizite în Austria, de unde am cumpărat tehnologia, know-how-ul și am implementat-o împreună cu Universitatea Agricolă din Timișoara cu care avem un contract de colaborare și studiu de caz pe produs.

– Investiția a fost făcută din fonduri proprii sau ați apelat la fonduri europene?

– Cu fonduri europene. În 2009 am depus cererea de finanțare, în 2010 am semnat contractul de finanțare, după care a urmat o perioadă de 4 ani de desfășurare a investiției. În 2014 am finalizat investiția, iar în 2015 am intrat pe producție.

– Care a fost valoarea proiectului?

– Proiectul s-a ridicat la 301.000 euro. Banii au fost investiți în infrastructură – platforma betonată, hala de producție și utilaje însemnând tractor, remorcă amestecător, tocătoare de crengi.

– Care este capacitatea de producție?

– Capacitatea de producție proiectată este de 1.000 mc/an, iar producția noastră în prezent este de 500 mc/an, dar se va dezvolta odată cu creșterea vânzărilor.

– Care este materia primă din care se obține vermicompostul?

– Materia primă de bază este gunoiul de grajd de ovine, bovine, cai, lucernă verde și creangă tocată. Toate cele 5 componente se amestecă într-un utilaj numit remorcă amestecător, după care se deversează pe platou și se formează compostul. În primele două săptămâni se urmăresc următorii parametri: temperatura de creștere la 70 de grade pentru a distruge tot ce înseamnă agenți patogeni, semințe de buruieni, după care începe rotirea compostului. La maturare compostul ajunge la o temperatură de 15-20 de grade Celsius, moment în care este transferat în sala de producție. Produsul conține setul necesar de nutrienți, macro și micro, enzime, antibiotice, vitamine și substanțe humice. Față de îngrășămintele chimice care hrănesc planta direct, dar deteriorează solul, biohumusul îmbogățește fertilitatea solului ca un întreg.

– Cât timp durează maturarea compostului?

– Perioada de maturare a compostului depinde foarte mult de perioada din an, între 4 și 6 luni. După este transferat în hala de producție, unde mai durează încă 4 luni până ajunge produs finit. În hala de producție avem 4 posturi/lăzi cu 40 de m lungime, 3 m lățime, unde avem râme aduse din Olanda.

– De ce din Olanda? Râmele românești nu sunt bune?

– Pentru că pe Glob, la ora actuală, există 1.800 specii de râme, dar asta nu înseamnă că toate speciile de râme se pretează pentru vermicompost. O parte din râmele pe care le-am importat din Olanda sunt cu certificat și sunt special pentru vermicompost. Noi folosim 4 specii din hibridul roșu de California. Râmele sunt angajații care lucrează pentru noi. După ce se administrează o dată pe săptămână cam 2,5 cm hrană pentru râme, în partea inferioară a lăzii se face recoltarea.

– Mai au nevoie de hrană suplimentară după ce primesc acel compost?

– Da, pentru că mai apar câteva elemente care țin de partea de nutriție, asta însemnând ovăzul sau calciul.

– Cât îngrășământ se obține dintr-o tonă de compost?

– Dintr-o tonă de materie primă se obțin 400 kg de produs finit.

– Ce spun românii despre acest produs, ați pătruns cu el pe piață?

– Evident că la început oamenii au fost reticenți, dar la ora actuală, în 2017, am ajuns la un volum destul de bun de vânzări. Am reușit să creăm cu diverși fermieri câmpuri experimentale la roșii, aronia, ardei, vinete, viță-de-vie și rapiță.

– Deci, produsul a ajuns în aceste culturi și aveți și rezultate.

– Da, spre exemplu la vița-de-vie, la soiul Pinot Noir într-o exploatație de 115 ha, an de plantare 2008 (cultură matură), numărul de plante la hectar fiind de 5.900, am făcut un câmp experimental de 2 ha. Producția obținută pe lotul unde s-a aplicat biohumus a fost de 10.560 kg/ha, în timp ce pe lotul martor fertilizat chimic s-au obținut 9.000 kg/ha, ceea ce înseamnă o creștere de 17%. Doar aplicând vermi­compost, 0,2 litri/plantă, am avut o creștere de producție cu 1,5 tone/hectar.

Avem câmpuri experimentale și la aronia pe un lot de 10 ha, unde s-au înregistrat rezultate foarte bune. Însă cele mai spectaculoase rezultate le-am înregistrat la tomate. Cu societatea Arovit din județul Bihor am încheiat un contract în care le-am vândut produs pentru un câmp experimental de 1 ha cu tomate, 1 ha cu ardei și 1 ha cu vinete. Soiul pe care l-am folosit pentru cultura experimentală se numește Jad, numărul de plante la hectar a fost de 35.000, distanța între rânduri 1,6 m, iar distanța între plante 0,2 m. La momentul recoltării s-au obținut următorii indicatori: 81,4 t/ha la lotul fertilizat cu biohumus și 56,7 t/ha la lotul fertilizat chimic. Ceea ce înseamnă 24,7 tone în plus la hectar, adică un spor de 43%, dat doar de acest produs. Rezultatele care au fost determinate de o societate de consultanță împreună cu beneficiarul, nu de către noi. Dacă transformăm eficiența asta în lei, înmulțim cu valoarea medie a unui kg de roșii, adică 2 lei, și se obține o cantitate de producție în lei an/ha de 49.560 lei. Acest lucru înseamnă o rată de recuperare a investiției de 6,6 ori.

– Care este aria de utilizare a produsului și cum se aplică?

– Vermicompostul este recomandat pentru orice tip de semințe, flori, în legumicultură, pomicultură, viticultură, silvicultură, cereale, oleaginoase, gazon, pășuni, arbuști. Se aplică foliar și radicular. În pus, el este certificat CERES GmbH, acceptat în UE ca amendament pentru agricultura biologică conform regulamentului CE nr. 889/2008 și 834/2007.

– Cum se vinde produsul, la litru sau la cantități mai mari?

– Produsul se vinde la litru pentru că densitatea lui comparativ cu un kilogram este mai mică, adică 700-750 g. În funcție de perioada din an, el are o umiditate variabilă. În perioada rece umiditatea este de 30-35 %, iar în perioada de vară scade la 26%. Noi nu vrem să vindem apă, ci îngrășământ. Produsul este sub formă solidă, este granulat, 0,4 mm în sortul 1 și 4-8 mm în sortul 2.

– Care este prețul produsului?

– Un litru de produs costă 3,5 lei. Dar dacă este ambalat la bigbag de 1.000 litri, prețul este de 1.300 lei.

– Care a fost cea mai mare comandă?

– Cea mai mare comandă am avut-o în Elveția care a fost de aproximativ 13 TIR-uri, care înseamnă undeva la 330 mc.

– Deci ați ajuns cu produsul și în alte țări...

– Da, deocamdată doar în Elveția. România este o piață incipientă, dar va fi în creștere în condițiile în care agricultura bio va lua amploare. Dacă am putea lucra împreună cu alți producători sub umbrela unei asociații, am putea onora comenzi mai mari.

Patricia Alexandra POP