România, pe locul 11 din cele 42 de țări participante

Sesiunea de primăvară a concursului internațional de vin MUNDUS VINI Grand International Wine Award, desfășurată săptămâna trecută în Germania, a adus vinurilor românești un total de 71 de medalii, între care 46 de aur și 25 de argint. Producătorii noștri au înscris în competiție 183 de etichete de vin. Aceste recunoașteri au plasat România pe locul 11 dintr-un total de 42 de țări participante.

Printre cele 16 crame românești premiate se numără Jidvei, cu 6 medalii de aur și 5 de argint, Crama Gîrboiu, cu 9 medalii de aur și una de argint, Cramele Recaș, cu 3 medalii de aur și 7 de argint, Vintruvian Estates cu 5 medalii de aur și SERVE, cu 3 medalii de aur.

În total, la această sesiune de degustare, au fost înscrise 7.430 de probe și au fost premiate 2.974 de vinuri, dintre care 1.727 au obținut medalii de aur.

La prestigiosul concurs, expertul internațional în vinuri Marinela Ardelean a jurizat în calitate de președinte de comisie, fiind pentru al 5-lea an consecutiv în această postură, din cei 10 ani de când face parte din juriul competiției.

„Aceste medalii sunt un motiv de bucurie pentru întreaga noastră industrie și mă bucur că producătorii premiați vor avea un argument suplimentar în comunicarea vinurilor lor la viitoarele târguri de profil precum Prowein, Vinitaly sau RO-Wine. Îmi doresc ca la sesiunea de vară a MUNDUS VINI să avem și mai multe vinuri românești, cu atât mai mult cu cât unii producători, deși nu au înscris multe vinuri în concurs, au primit doar medalii de aur. După cele 2 sesiuni ale concursului, este clar că vom depăși totalul de medalii din 2023, când am avut o prestație onorabilă, însă una care ne-a păstrat în eșalon cu Austria, Africa de Sud și Cehia, încă departe de Georgia, Franța sau Portugalia”, a declarat Marinela Ardelean, fondatoare a platformei Wines of Romania.

Producătorii de vin din România, medaliați la sesiunea de primăvară a MUNDUS VINI:

1. Jidvei – 6 medalii de aur, 5 argint

2. Crama Gîrboiu - 9 medalii de aur, 1 medalie de argint

3. Cramele Recaș – 3 medalii de aur, 7 de argint (trei probe introduse în concurs de către distribuitor)

4. Vintruvian Estates – 5 medalii de aur

5. Crama Ceptura – 3 medalii de aur, 2 de argint

6. Carl Reh Winery - 2 medalii de aur, 3 de argint

7. Domeniile Franco-Române – 3 medalii de aur, 1 de argint

8. SERVE – 3 medalii de aur

9. Apcovin (Tata și Fiul) - 3 medalii de aur

10. Strunga Winery / PFA Stegariu Florin – 2 medalii de aur, 1 de argint

11. Domeniile Averești – 3 medalii de argint

12. Unicom Production (Davino) – 2 medalii de aur

13. Rasova – 2 medalii de aur

14. Corcova – 2 medalii de aur

15. Budureasca – 2 medalii de argint

16. Viti-Pomicola Sâmburești – 1 medalie de aur

Despre Wines of Romania

Platforma Wines Of Romania.com este un proiect 100% privat, puternic ancorat în dezvoltarea sustenabilă a succesului local și internațional al vinului românesc. Fondată de Marinela Ardelean, expert în vin și co-organizator al festivalului RO-WINE, platforma Wines of Romania reprezintă un univers digital dedicat vinurilor autohtone, iubitorilor de vin, achizitorilor, producătorilor și investitorilor.

Ce este prosecco ?

Ce este băutura prosecco, te întrebi? Ei bine, acesta este un vin alb spumant produs în Italia, într-o zonă care se întinde pe 9 provincii, în regiunile Veneto și Friuli Venezia Giulia. Acesta a fost denumit după satul Prosecco, care se află în provincia italiană Trieste. Există și tipuri de prosecco care nu sunt spumante, cum este tranquilo (complet lipsit de bule) și frizzante (care are câteva bule), dar cel mai cunoscut și mai întâlnit este prosecco-ul spumant. Acesta poate fi sec, extra sec sau brut, niciodată dulce sau demidulce.

Cum a apărut băutura prosecco?

Deși multe persoane au impresia că prosecco este un vin nou apărut, adevărul este că acesta există de peste 2000 de ani. Istoricii au consemnat că prosecco era consumat încă de pe vremea romanilor. Acest vin a fost foarte apreciat de către Plinius cel Bătrân, dar și de către Livia, soția împăratului Augustus. Se spunea că vinul are proprietăți vindecătoare, fiind folosit pentru diverse suferințe ale stomacului, dar era administrat și celor care sufereau accidente.  Pe atunci, strugurele din soiul Glera era cultivat pe terenurile dintr-o zonă care era numită pe atunci Puccino. Pe teritoriul acesteia s-a dezvoltat și satul Prosecco, așa cum îl cunoaștem astăzi.

În mod surprinzător, până de curând, prosecco era un vin dulce. Abia în 1960 s-au schimbat metodele de producție și au apărut diferențe care l-au făcut din ce în ce mai popular. În ziua de azi există peste 300 de producători ai acestei băuturi, iar numărul de mărci depășește 8000, astfel încât să ai de unde alege în cazul în care vrei să consumi un prosecco bun.

 Tipuri de prosecco

Vinul prosecco este produs în trei varietăți: Spumante (complet acidulat), Frizzante (slab acidulat) și Calmo sau Tranquillo (neacidulat). Spumante este un vin mai scump, care se găsește pe piața în sticla tradițională de vin, în timp de Frizzante se vinde atât la sticlă, cât și la doză.

Cel mai bun prosecco provine din regiunile Conegliano-Valdobbiadene și îl poți recunoaște după eticheta pe care poate scrie „Prosecco di Conegliano-Valdobbiadene”, ”Prosecco di Valdobbiadene”, „Prosecco di Conegliano” sau „Prosecco DOC”.

Cum se face prosecco?

Vinul prosecco se obține prin dublă fermentare. După prima fermentare, acesta este transferat în vase de oțel inoxidabil, acoperite cu smalțuri de sticlă, astfel încât să treacă și prin a doua fermentare. Spre deosebire de șampanie, vinul nu este pus în sticle sub presiune. Prețul prosecco-ului este mai mic deoarece metoda de producție este diferită, iar procesul devine mai ușor de supravegheat. Această metodă se numește Charmat sau, în italiană, „metodo Charmat-Marinotti”. Francezii au preluat, și ei, această metodă pentru producția proprie, denumind-o „methode Charmat”.

Cum se servește prosecco

Prosecco, la fel ca șampania, se servește ca aperitiv. Fiind un vin alb, acesta trebuie răcit corespunzător înainte de a fi consumat, așadar păstrează-l la frigider. Spre deosebire de șampanie, prosecco nu trebuie ținut în cramă perioade foarte lungi, deoarece există riscul să se „trezească”. Unii oenologi susțin că un prosecco de calitate poate fi maturat chiar și 7 ani, în vreme ce alții susțin că nu ar trebui să depășească 2 ani.

Din ce struguri e făcut prosecco?

Prosecco este realizat din soiul de struguri Glera, care înainte era cunoscut chiar sub numele de Prosecco. Această schimbare de nume a apărut în 2010, când Ministerul de Agricultură italian a decis ca „Prosecco” să reprezinte numai denumirea geografică, nu și strugurii. Astfel, producția de vin spumant prosecco a fost limitată strict la această regiune geografică, ceea ce înseamnă faptul că nu orice vin produs din strugurii Glera se poate numi astfel. Prosecco poartă acest nume doar dacă e produs în regiunile Friuli, Veneția, Giulia și Veneto.

Prosecco vs. șampanie

Șampania este un vin spumant din Franța, regiunea Charente, în vreme ce prosecco este un vin spumant care provine din nord-estul Italiei. Diferența de preț provine din metoda diferită de producție a șampaniei, care este mai sofisticată și de durată mai lungă. Dar acestea nu sunt singurele diferențe dintre cele două!

Prosecco este produs în proportie de cel puțin 85% din struguri Glero, în vreme ce restul de 15% pot fi alte 9 soiuri se struguri. Pentru realizarea șampaniei sunt permise numai Chardonnay alb și Pinot Noir. De asemenea, presiunea la care se îmbuteliază sticlele de prosecco este de 3,5 atm, în vreme ce, pentru șampanie, îmbutelierea se face până la 6 atm. Astfel, jocul bulelor de șampanie este mai lung și mai intens. Există și o diferență de gust, întrucât prosecco este mai dulce decât șampania, în vreme ce aceasta din urmă este mai acră.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pavel Tataru, absolvent al Facultății de Horticultură USV Iași, are 25 de ani, este din Pitușca, raionul Călărași, Republica Moldova, și e unul dintre administratorii Cramei Tataru, un business viticol de familie înființat în anul 2019. De curând, tânărul inginer horticol a obținut medalia de aur la Berlin pentru cel mai bun vin.

„Este o afacere de familie, unde suntem toți implicați, de la mic la mare. Am început mai mult dintr-o glumă în anul 2019, când am și îmbuteliat primele vinuri, iar ulterior am ajuns la șapte sortiment de vinuri, cu care ne mândrim foarte mult. Planurile de viitor sunt mari, sperăm să ajungem pe piața din România, ulterior pe cea din Europa“ – Pavel Tataru.

Producție de 40 de tone de struguri, pe o suprafață de 7 ha

Suprafața viticolă a tânărului inginer horticol este de 7 hectare, cu soiurile: Fetească regală, Fetească neagră, Cabernet sauvignon, Merlot, Chardonnay, Aligote și câteva soiuri de masă.

„2023, a fost un an foarte prielnic pentru cultivatorii de struguri. Am recoltat strugurii în stare foarte bună, în jur de 40 de tone“, mai adaugă acesta.

Cu ajutorul cunoștințelor dobândite în timpul facultății, inginerul horticol a obținut medalia de aur la Berlin pentru cel mai bun vin.

„Primul vin premiat cu aur a fost la Berlin, respectiv Cabernet și Merlot, la acest concurs participând 8.000 de tipuri de vinuri, iar noi suntem tare mândri că am obținut medalia. Studiile superioare la Facultatea de Horticultură din Iași m-au ajutat în primul rând în terminologie. Folosind termenii corecți, am început să înțeleg mai bine procesul de vinificație“, menționează inginerul horticol.

Crama Tataru, un punct de atracție pentru turiști

Republica Moldova este renumită pentru vinurile sale. În acest domeniu pot reuși chiar și antreprenorii cu afaceri mici, dacă pun preț pe calitatea produsului. 

„Crama Tataru este o cramă mică din codrii Moldovei. De la an la an, mărim cantitățile de vin îmbuteliate. De la 300 de sticle de un soi, am ajuns să îmbuteliem până la 2.000 de același soi, avem 4-5 feluri de vin“, adaugă tânărul antreprenor.

În curtea casei au amenajat și o sală de degustare. Aici vin turiști de peste tot, pentru a savura un vin bun sau pentru a organiza evenimente memorabile.

„Ne mândrim cu beciul pe care îl prezentăm acum și cu sala de degustare pentru care am muncit foarte mult. Majoritatea dintre cei care vin sunt uimiți de ceea ce văd, ne întreabă ce proiectanți am avut, cine ne-a dat ideile, iar noi le răspundem că noi și cu vecinii. Am făcut așa cum am crezut noi, fără proiectanți.“

Ambiția și pasiunea îi motivează să continue. Scopul lor este nu doar să facă vinuri deosebite, dar să fie cunoscuți și peste hotare.

„Pentru viitor vrem să exportăm în Europa și România, acesta e planul țintă. Să ne mărim suprafața ca să avem cât mai mulți turiști din străinătate care să audă de noi și să vadă că moldovenii sunt un popor muncitor și foarte primitor“, a încheiat Pavel Tataru.

Beatrice Alexandra MODIGA

Consiliul Județean Vrancea a organizat, la sfârșitul lunii octombrie, „Festivalul Internațional al Viei și Vinului Vrancea – Bachus 2023“. Sărbătoarea podgoriei vrâncene din acest an a inclus o serie de evenimente menite să promoveze tradiția, pasiunea și excelența vinurilor vrâncene.

În această perioadă, județul Vrancea a fost gazda Concursului Național de Vinuri „BACHUS 2023“, un prestigios eveniment de tradiție pentru județul Vrancea din domeniul vinicol. Până pe data de 17 octombrie, toți producătorii sau distribuitorii interesați au fost invitați să trimită probele propuse pentru evaluare la Direcția pentru Agricultură Județeană Vrancea. Concursul a foat deschis următoarelor categorii de produse vitivinicole: vinuri, vinuri spumante, băuturi spirtoase și băuturi pe bază de vin, produse în conformitate cu reglementările UE. Organizatorii acestui eveniment au fost Consiliul Județean Vrancea și Asociația Degustătorilor Autorizați din România. Vinurile acceptate pentru competiție au inclus: vinuri albe liniștite nearomate (seci, demiseci, demidulci, dulci); vinuri albe semiaromate și aromate (seci, demiseci, demidulci, dulci); vinuri roze și roșii (seci, demiseci, demidulci, dulci). Marile Medalii de Aur sau Medaliile de Aur (cu punctaj maxim pe fiecare categorie în parte) au beneficiat de o recunoaștere specială din partea Consiliului Județean Vrancea. Câștigătorii au primit premii ce constau în plata costurilor pentru înscrierea și transmiterea probelor de vin ale companiilor câștigătoare la Concursul Mondial de Vinuri – Bruxelles din anul 2024.

„Drumul Podgoriilor Vrâncene… pe bicicletă“

În data de 21 octombrie, a avut loc și evenimentul velo „Drumul Podgoriilor Vrâncene… pe bicicletă“. Plecarea s-a făcut sâmbătă, la ora 10:00, din Focșani. Evenimentul a avut scopul de a promova profilul oenologic al județului Vrancea în rândul comunității de cicliști din România. Pasionații de cicloturism au fost invitați să descopere farmecul viei și vinului din cea mai întinsă podgorie a României, cea din Vrancea.

„Cântece de viță veche“

Un alt eveniment organizat de Consiliul Județean Vrancea și Centrul Cultural Vrancea, în colaborare cu Ansamblul Folcloric „Țara Vrancei“, a fost Concursul de interpretare a cântecului tradiţional, „Cântece de viță veche“, ediţia a XIV-a, 2023. Acesta a avut loc la Focşani, în data de 21 octombrie 2023, în Piața Unirii. La concurs au fost invitaţi să participe mai mulți concurenţi din ţară cu vârste cuprinse între 16 și 30 ani.

Festivalul Internaţional al Viei şi Vinului Vrancea – Bachus reprezintă o oportunitate pentru producătorii autohtoni de a-şi expune şi promova produsele, precum şi pentru a dezbate probleme de interes comun privind viticultura.

Beatrice Alexandra MODIGA

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca va organiza, în 30 septembrie 2023, la Apoldu de Sus (județul Sibiu), a doua ediție a Vinea Apoldia Maior Fest, un eveniment care va reuni muzica de calitate cu vinurile albe savuroase și mâncare delicioasă preparată cu ingrediente provenite din fermele și stațiunile universității.

USAMV Cluj-Napoca produce vinuri din 2020 la podgoria proprie, situată la circa 2 km de Apoldu de Sus, și până în prezent are în portofoliu 14 etichete: Sauvignon Blanc, Traminer Roz, Pinot Gris sec / demidulce, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Eruditus, Docentus, Secas, Semper, Amlas, Laureatus, Madrigal și Orange Optimus. Aceste vinuri albe sunt apreciate datorită prospețimii, fructuozității, fineții și a bogăției de arome, potențate de o aciditate mai ridicată.

„Suntem încântați să anunțăm organizarea acestui festival unic în zona Apoldului de Sus, unde ne dorim să sărbătorim recolta bogată a toamnei în podgoria noastră, Vinea Apoldia Maior. Ne vom bucura de savoarea vinurilor și a bucatelor provenite de la fermele și stațiunile universității, de fotografii, plimbări prin vie și muzică de calitate. Avem și studenți talentați, care ne vor oferi recitaluri de muzică populară, muzică ușoară și rock pregresiv, iar Ansamblul Tradiții Someșul Napoca, al universității, ne va încânta printr-un program pregătit special. Punctul culminant va fi seara, când iubitorii de muzică se vor bucura de un concert spectaculos, susținut de Paula Seling. Vă așteptăm cu drag alături de noi la Vinea Apoldia Maior Fest!“, este mesajul rectorului USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cornel Cătoi.

• 165 de crame și 439 de vinuri și spumante înscrise în ediția 2023;
• Crama Bratu – Fetească Regală, sec, 2022, Crama Corbuț - Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2021 și – Crama Unu, Fetească Neagră, sec, 2020 - cele mai bune vinuri ale acestei ediții;
• Podgoria Silvania, Blanc de Blancs, alb brut – cel mai bun vin spumant;
• Apus de soare, Crama Moșia Domnească, Panciu – vinul cu cea mai frumoasă etichetă;

820 de vinuri înscrise în cele opt ediții ale concursului; creștere cu 25% a numărului de vinuri înscrise în 2023 vs. 2022.

BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, anunță câștigătorii celei de-a 8-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”, desfășurat în perioada 8 martie – 25 mai 2023, la nivel național. Competiția a vizat viticultorii mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate de până la 100 de hectare, și a inclus, în premieră, două secțiuni – una dedicată vinurilor spumante și una destinată tinerilor artiști dornici să ilustreze coperta noului catalog.

În cadrul celor patru etape regionale (corespunzătoare zonelor Moldova, Muntenia, Banat și Transilvania, Oltenia și Dobrogea), juriul specializat, format din experți ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), a desemnat cele 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie de vinuri (roșii, albe și rosé). Ca și în edițiile anterioare, jurizarea concursului s-a realizat prin respectarea normelor sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV). Mai mult de atât, în cadrul regiunii Banat și Transilvania, au fost necesare, pentru prima dată în istoria competiției, două comisii de jurizare, datorită numărului foarte mare de probe înscrise. Finala națională a cuprins 36 de vinuri și, în premieră, au intrat în concurs 28 de vinuri spumante, de la principalii producători din țară.  

Marele câștigător al finalei celei de-a 8-a ediții la categoria vinurilor albe a fost Crama Bratu – Fetească Regală, sec, 2022.

Locul 1 la secțiunea vinurilor rosé a fost ocupat de Crama Corbuț- Cabernet Sauvignon & Merlot, sec, 2021

Locul 1 la categoria vinurilor roșii a fost Crama Unu, Fetească Neagră, sec, 2020.

„Așa cum ne-am propus, „Povești cu vinuri românești” devine o competiție tot mai vizată de jucătorii din industria vinificației și viticulturii. Astfel, anul acesta am ajuns la 439 de probe înscrise (vinuri și spumante), cu cca. 25% mai multe comparativ cu ediția anterioară. Deja vorbim despre un eveniment cu tradiție, care, din 2016, a devenit o componentă integrantă a brandului nostru. Producătorii au nevoie de susținere când vine vorba de înglobarea soluțiilor eficiente în business-urile lor, dar și pentru a deveni vizibili pe piața de profil. Este plăcut să văd că „Povești cu vinuri românești”  devine tot mai mult o sursă de promovare pentru  viticultori, dar și de educare a consumatorului de vinuri”, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

De-a lungul istoricului său, competiția „Povești cu vinuri românești” a atras încrierea unui total de 2.820 de vinuri și spumante distincte, din toate categoriile vizate. În cadrul tuturor edițiilor au fost degustați aproape 7.000 de litri de vin de către 234 de membri ai juriului specializat. În același timp, totalul premiilor oferite de companie a ajuns la 127.000 euro, din 2016 și până în prezent.

Vinurile spumante românești – o nouă categorie premiată de BASF

O premieră a concursului din acest an a fost și includerea unei secțiuni dedicate vinurilor spumante, pentru care jurizarea s-a desfășurat doar în cadrul etapei naționale. Câștigătorul categoriei este vinul spumant Blanc de Blancs, alb brut, aparținând producătorului Podgoria Silvania, din zona Sălaj. În cazul acestei categorii au fost luate în considerare spumantele din întreaga țară, fără a exista o limitare a suprafeței cultivate cu viță-de-vie.

„Evoluția competiției în acești 8 ani demonstrează că producătorii mici și mijlocii au tot mai multă încredere în concurs și își doresc să testeze calitățile vinurilor pe care le produc, punând din ce în ce mai mult accent pe calitatea produselor. Observăm tot mai des că aceștia sunt dispuși să investească în tehnologii noi și conforme cu cerințele vitivinicole durabile, aceasta fiind, de altfel, direcția corectă la care ar trebui să se alinieze toți producătorii români. Într-o competiție atât de puternică, precum „Povești cu vinuri românești”, cheia e să-și găsească motivația, astfel încât să traseze linia fină dintre tradiție și viitor”, a declarat Georgel Costache, Vicepreședinte ADAR și Președinte al Juriului „Povești cu vinuri românești”.

Cea mai creativă copertă a catalogului „Povești cu Vinuri Românești 2023”

Anul acesta, dincolo de competiția tradițională, BASF România a lansat și un concurs de design pentru coperta catalogului dedicat vinurilor și spumantelor finaliste. Astfel, studenții de la facultățile de arte și design au fost provocați să creeze coperta broșurii „Povești cu Vinuri Românești 2023”, lucrările acestora fiind atent analizate de juriul specializat în domeniu:  Matei Sandu, Profesor în cadrul Universității Naționale de Arte din București, Sorin Sorașan,  Ilustrator, și Alexandru Mălăescu, Creative Partner în cadrul Long Shot Creative Shop.

„În industria aceasta, vinul și creativitatea sunt sinonime. Astăzi, cei mai mulți producători de vin sunt și povestitori. Catalogul nostru este o carte de povești  ale acestor crame. Este important ca acest catalog să aducă permanent un element de noutate, începând chiar de la copertă, motiv pentru care am invitat tinerii artiști aflați la început de drum să participe la concurs”, a afirmat Mario Tomšić.

Creația desemnată câștigătoare aparține concurentei Diana Burcea, studentă în anul 2 la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul Facultății de Arte și Design. Lucrarea ei urmează să devină imaginea a peste 5.000 de exemplare ale catalogului „Povești cu Vinuri Românești 2023”.

„Tinerii artiști fac parte din generația care devine vocea schimbării, iar noi am creat contextul și le-am oferit terenul ideal pe care să-și testeze talentul și autenticitatea. Potențialul este imens, iar noi, ca actor social, ne propunem să-l maximizăm”, a adăugat Mario Tomšić.

Comunitatea BASF a votat eticheta favorită și anul acesta

BASF România a integrat, și în ediția 2023, concursul destinat designului de etichete pentru sticlele de vin, desfășurat doar pe pagina de Facebook a companiei. Comunitatea a căpătat calitatea de juriu și a putut vota cea mai frumoasă etichetă, câștigătoarea aparținând vinului apus de soare al Cramei Moșia Domnească, Panciu.

Impactul acestei competiții este resimțit la nivelul cramelor mici și mijlocii din România, deoarece producătorii au șansa să stabilească conexiuni directe cu potențialii consumatori, să testeze gradul de percepție „la prima vedere” și, ulterior, să-și îmbunătățească imaginea de brand.

„Eticheta unui vin este cartea de vizită a producătorului. Percepția consumatorului asupra etichetei și designului sticlei de vin influențează substanțial procesul său decizional. Din acest motiv, vinificatorii își doresc, cu siguranță, să fie memorabili. Orice producător urmărește ca,  pe lista scurtă a clientului, să existe numele vinului său, iar asta nu vine doar din calitatea gustului, ci și din aspectul produsului și din povestea pe care o transmite”, a încheiat Mario Tomšić.

Răspunsuri necesare la întrebări punctuale. Este important să realizăm o punte de comunicare între fermieri și autorități, de aceea vom încerca să găsim pentru agricultori răspunsuri cu privire la subiecte care îi interesează în mod special. Vă aducem în atenție prima întrebare.

Gabriel Rădulescu, manager Domeniile Urlați: „Din partea statului am avea nevoie de mai multă implicare în promovarea la nivel internațional a brandului național de țară a vinului românesc. Aici suntem deficitari față de alte țări și aceasta este singura modalitate prin care putem să arătăm lumii ce vinuri bune se produc în România.“

Răspunsul l-am obținut din partea Oficiului Național al Viei și Produselor Viniviticole.

Diana Pavelescu, consilier promovare ONVPV: „Cred că se vorbește despre brandul de țară, construcția lui și a unei imagini de când au început să vină fondurile europene și de când au venit fondurile de preaderare. Este un cerc vicios, spun eu, pentru că noi producem undeva în jur de 4-5 milioane de hectolitri pe an, în funcție de recolta anuală, iar exportul este undeva la 5%. Aproape 5%. Producătorii vând foarte bine pe piața internă și atunci construcția acestui brand presupune și un interes din partea lor, dar dacă vinzi foarte bine aici este mai la îndemână. Să intri pe piața externă presupune o investiție pe termen lung, constantă, trebuie să faci promovare. Este o investiție unde roadele se văd în 5-7 ani. La ora aceasta, România nu are o imagine în exterior. ONVP este în subordinea Ministerului Agriculturii, dar se autofinanțează, nu depindem de banii de la buget. În industria vinului am avut foarte puțini bani. Singurul ajutor pentru viticultori  a venit în 2020, respectiv 500 de euro pe hectar. Foarte puțin comparativ cu alte sectoare. În opinia mea, industria vinului este ca o cenușăreasă. Prin Consiliul Regiuni Viniviticole, viticultorii sunt cei care conduc această instituție, directorul general al ONVPV este președintele Consiliului și totul se face prin acordul producătorilor. Este importat de menționat acest lucru pentru că ei decid practic care sunt proiectele, în afară de certificarea vinurilor, care se vor desfășura în cadrul ONVPV. O idee pentru construcția brandului ar fi de a aduna toate bugetele existente pentru promovarea vinului. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului au fonduri alocate pentru acest lucru. Ar putea fi interesant un parteneriat cu acest minister. Instituția noastră nu poate accesa fonduri europene care au venit prin Programul Național Suport și care se derulează prin APIA. Trebuie neapărat să fie producători sau asociații de producători. Noi am încercat prin mai multe variante și nu putem accesa acele fonduri. Cred că undeva în minimum cinci ani acest brand ar putea fi construit și s-ar atinge un nivel de cca 10% la export, s-ar putea face multe lucruri, dar pentru asta este nevoie de resurse și ca atare revenim la discuția despre buget și bani.

Date statistice

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, resursele totale de vinuri au crescut, faţă de anul precedent, cu 658,1 mii hl. Acest lucru s-a datorat în principal creșterii producției de vinuri în anul 2021 față de anul 2020 cu 11,5% (+467,8 mii hl). Importul de vinuri și stocul inițial de vinuri au crescut, în anul 2021 comparativ cu anul precedent, cu 31,3% (+138,7 mii hl), respectiv cu 2,0% (+51,6 mii hl).

Ponderea producţiei de vinuri în resursele totale a crescut cu 1,1 puncte procentuale, iar ponderea importurilor de vinuri a crescut cu 1,3 puncte procentuale, faţă de anul 2020. Aportul stocului inițial la formarea resurselor totale de vinuri, în anul 2021, a scăzut cu 2,4 puncte procentuale.

• Consumul mediu de vinuri, pe locuitor, a crescut datorită creșterii importului și producției
• Exportul de vinuri în anul 2021 a scăzut cu 9,9 mii hl faţă de anul precedent.

Laura ZMARANDA

Crama Urlați din Prahova nu are nevoie de o prezentare specială. Cartea ei de vizită o reprezintă vinurile de calitate care sunt produse aici sub forma mai multor sortimente, adaptate pentru gusturi diferite. Gabriel Rădulescu, proprietarul Domeniilor Urlați, ne-a prezentat succint eforturile care mențin acest proiect pe piață.

„Este un efort foarte mare în spatele fiecărei sticle de vin“

Reporter: Producerea vinului este o activitate de mare finețe pentru că, la final, trebuie să fie realizat un produs care să satisfacă mai multe gusturi. Ce eforturi stau așadar în spatele unei sticle de vin?

Gabriel Rădulescu: Efortul care trebuie depus pentru a aduce în fața consumatorului o sticlă de vin de calitate este foarte mare și acesta începe cu mai bine de un an în urmă, dacă vorbim de vinuri roșii, și fix de un an în cazul vinurilor albe și roze. Totul pornește din podgorie și vorbim aici de resurse umane, angrenarea zilierilor în muncile manuale de zi cu zi. În ultima perioadă am început să mai și mecanizăm pentru că este destul de greu să găsești forță de muncă, dar tot este nevoie de intervenția zilierilor. Sunt multe lucrări care determină direct calitatea strugurilor și mai departe calitatea vinurilor produse. Asta este baza vinificației. Este și un efort financiar destul de important, mai ales în ceea ce privește achiziționarea inputurilor necesare pentru prevenirea bolilor ce pot apărea pe parcursul unui an. Numărul tratamentelor variază în funcție de mai mulți factori. Perioada de recoltat implică, de asemenea, costuri mari pentru că a crescut prețul motorinei și plata zilierilor. Subvenția la motorină oferită de stat a rămas la fel, deși prețul motorinei aproape că s-a dublat. Vinificația presupune în cazul vinurilor roșii să fie învechite în butoaie de stejar uneori chiar și trei ani și asta înseamnă că recuperarea investiției durează. Este un efort foarte mare în spatele fiecărei sticle, iar piața vinului din România este foarte concurențială. În ultimii ani, numărul producătorilor a crescut, cred că sunt la nivel național în jur de 400 de crame de diverse dimensiuni.

„Aproape întreaga suprafață a fost replantată prin programe de reconversie“

Rep.: În condițiile acestea, cum reușiți să dezvoltați crama Urlați?

G:R.: Tocmai pentru că este o piață concurențială, singurul mod de a-ți menține cliențiii pe care i-ai câștigat în timp – noi am pornit afacerea în 2008 – este de a crește calitatea. În momentul de față, toate programele de reconversie care au fost desfășurate în România chiar au ajutat ca piața de vin din țara noastră să ajungă la un nivel foarte ridicat al calității.

Rep.: Cum s-a modificat dinamica suprafeței cultivate?

G.R.: În cadrul companiei noastre nu a fost o modificare a dinamicii suprafeței cultivate. Aproape de la începutul proiectului am avut cca 92 de hectare, însă am implementat multe programe de reconversie și aproape întreaga suprafață a fost replantată. Ultimul program de reconversie a fost în 2019 și 2020, respectiv 30 de hectare, iar via va intra pe rod în 2024 și 2025. În privința dinamicii am avut fluctuații în cantitatea de struguri produsă.

Rep.: Vorbeați despre efortul financiar important pe care producătorii de vin trebuie să îl depună pentru a produce un vin de calitate. Ce resurse folosiți dvs. pentru a menține în funcțiune și la standarde înalte mecanismele de producție?

G.R.: Am apelat de-a lungul timpului la finanțări ale băncilor sau chiar ale unor entități particulare. Anul 2022 a fost cel mai greu din punctul de vedere al costurilor și al creșterii bruște a prețului materiilor prime. Prețul mărit al motorinei și inputurilor a crescut prețul strugurilor și mai departe prețul vinului.

„Ne confruntăm cu dificultăți pe care trebuie să le depășim aplicând scumpiri“

Rep.: Cum ați gândit strategia de mărire a prețului sticlei la raft, altfel încât să mențineți totuși un volum de vânzări similar unei perioade normale în piață?

G:R.: Au fost și încă sunt mari reticențe din partea anumitor colaboratori care preiau vinul nostru în a accepta și înțelege faptul că ne confruntăm cu niște dificultăți pe care trebuie să le depășim aplicând aceste scumpiri.

Rep.: A scăzut volumul de comercializare?

G.R.: Nu, în 2022 am încheiat chiar cu o creștere de aproape 30%. Nu am înregistrat o scădere sau o stagnare a volumului de vânzări și pentru că am făcut aceste scumpiri în etape, chiar dacă pentru noi au fost câteva luni consecutive de scumpiri.

Rep.: Care este producția medie într-un an normal?

G.R.: Variază în funcție de autorizarea pe care o obții la începutul anului pentru plantație, respectiv indicație geografică, unde există o limitare a producției sau pe denumire de origine controlată, caz în care ești limitat în jos. O producție medie este de cca12 tone la hectar. În ultimii cinci ani, din punctul de vedere al producției, cel mai bun an a fost 2021, iar din punctul de vedere al calității anul 2022. Pentru că nu au fost ploi în podgorii nu au mai apărut bolile specifice viei care apar în timpul temperaturilor foarte ridicate.

• Gabriel Rădulescu spune că a fost nevoit să crească prețurile cu 15%, dar că acest lucru se va face în etape. Până în momentul de față prețul sticlei de vin la raft a crescut cu 11%. Este o măsură despre care spune că nu va aduce profituri, ci doar va asigura supraviețuirea în piață.
• În cazul vinului îmbuteliat, cea mai mare creștere a înregistrat-o sticla goală, a cărei preț a crescut și cu 150%.
• Anul acesta, sectorul vegetal, inclusiv viticultura, a primit ajutor din partea statului prin dublarea subvenției la suprafață. A fost un ajutor bine-venit, dar nu a acoperit în totalitate ceea ce am resimțit noi, ca producători, prin creșterea costurilor materiilor prime.
• Anul viticol 2022 a fost unul destul de greu, ne-am confruntat cu secetă, cu o creștere a prețurilor la inputuri, la motorină și toate s-au reflectat în prețul final al strugurilor. Din cauza secetei am avut o producție mai mică cu aproape 40% față de 2021, dar calitatea a compensat această scădere a producției. Anul trecut am obținut o producție de 450 de tone pe 52 de hectare.
• Costurile de producție s-au majorat cu cca 35-40% față de 2021. Bineînțeles că singura soluție pentru producători a fost să mărească prețul sticlei la raft. Din păcate, nu am avut încotro, nimeni nu și-ar fi dorit să ajungem în acest moment, dar trebuia să facem acest lucru.

Laura ZMARANDA

România se numără printre cei mai mari producători de vin din Europa, fiind clasată pe locul 13 la nivel mondial. Gault & Millau, în urma unui sondaj, a ales printre multitudinile de vinuri de la noi țară și a făcut un clasament cu vinurile de top.

Gault & Millau este în lumea gastronomică o etichetă similară numelui Michelin. Compania lansează ghiduri atât pentru restaurante, dar şi pentru vinuri, ciocolată sau rom, în funcție de specificul pieței pe care activează. În România, grupul a lansat ediția a celor mai importante restaurante, precum și un ghid al vinurilor românești.

TOP 10

Smerenie 2016

Vinul Smerenie se deschide în umbra vișinelor supracoapte, notelor vanilate, de scorțișoară și în urmele vegetale de cafea și cacao. Papilele gustative sunt încântate de aromele de fructe negre, condimente și prune uscate. Crama Oprișor se află în comuna Oprișor, județul Mehedinți.

Fetească Neagră – Cuvee Guy de Poix 2015 – SERVE

Feteasca neagră este soiul din care a fost realizat acest vin. Are un miros complex de fructe negre foarte bine coapte, prună ușor afumată și afină. De asemenea, mirosul amintește și de piperul negru, vanilie și stafide. Temperatura la care ar trebui servit acest vin este cuprinsă între 16 și 17 grade Celsius. Potențialul de învechire a vinului este de minimum 12 ani, el fiind un vin apreciat pentru caracteristicile sale extrem de interesante. Podgoria Dealu Mare se situează pe paralela 45°, la fel ca Bordeaux și Toscana, motiv pentru care soiurile roșii se simt foarte bine în această zonă.

Via Marchizului – Negru de Drăgășani

Negrul de Drăgășani din Dealu Mare dă naștere unor vinuri rubinii, cu tente violacee. Vinul se remarcă prin arome de smochine, ciocolată amăruie și vanilie. Viziunea enologului este de a crea un vin rotund cu taninuri pronunțate, dar elegante și un postgust lung, care să ateste calitatea vinului.

Cvartet 2016 – 7arts

7 Arts Cvartet este un vin multisoi din zona Dealurile Olteniei, având DOC Banu Mărăcine. În acest vin au fost asamblate patru vinuri monovarietale, după cum urmează: 40% Cabernet Sauvignon, 30% Merlot, 20% Fetească Neagră și 10% Syrah. Cvartet a fost baricat o lună în butoaie de stejar românesc înainte de îmbuteliere. În mirosul vinului întâlnim note de fructe de pădure, în special coacăze negre. La gust, prune, condimente și coacăze negre.

Casa Isărescu Rezerva 2014

Casa Isărescu este una dintre cramele cunoscute ale podgoriei Drăgășani. Aroma vinului îmbină fructele de pădure, prunele afumate, coacăze negre și ciocolată într-o armonie perfectă, iar mirosul te duce cu gândul la esențe de vanilie, stejar ars și prune afumate. Acesta este învechit în vase de stejar timp de 18 luni.

Bauer Merlot 2016

Bauer Merlot este un vin roșu sec dintr-un soi de struguri de pe meleagurile noastre. Procesul de producție începe prin culegerea manuală a boabelor de struguri, folosind metode repetate și selectarea celor mai bune dintre ele. Procesul de fermentație se realizează asupra întregului bob de strugure, întocmai pentru a sigila savoarea. După fermentația din butoaiele de inox, licoarea este trasă în butoaie mici de stejar, unde rămâne timp de 12 luni, până la îmbuteliere. Rezultatul este o aromă complexă cu tonuri de tanin și fructe uscate. Crama Oliver Bauer se găsește în Drăgășani, județul Vâlcea.

Origini Shiraz 2015

Vinul are o culoare rubiniu închis. Gustul este intens și se deschide în note puternice de cireșe negre, mure zemoase și ciocolată. Perioada lungă petrecută în butoiul de stejar a oferit vinului mai multă complexitate. Crama Budurească se află în inima podgoriei Dealu Mare.

Premium Fume 2017

Galben pai, cu nas de fructe exotice și note de stejar, care încântă simțurile. Gust proaspăt și complex, de vanilie și gutuie coaptă. Pe palatin se simte delicat și plăcut la nivel de aciditate, iar postgustul este fin și consistent. Fiind un cupaj între Chardonnay, Sauvignon Blanc și Pinot Gris, acestui vin i s-a acordat foarte multă atenție în vederea obținerii echilibrului perfect. Fume-ul a devenit unul dintre cele mai apreciate vinuri ale Cramei Budureasca.

Diamant 2016

Vinul este o combinație dintre soiuri autohtone Fetească Albă și Fetească Regală. Este bogat în arome de fructe (pere și mere), amestecat cu o ușoară aromă de vanilie și fructe exotice (pepene galben și ananas). Crama Villa Vinea este situată în localitatea Mica, la 15 km de Târnăveni.

Anima Chardonnay 2017

Anima Chardonnay este un vin intens, cremos, cu arome de fructe tropicale, pepene galben și pere coapte bine, integrate de note lemnoase și vanilice. Este corpolent și catifelat, cu aciditate bine echilibrată. Crama Domeniile Săhăteni se află în comuna Săhăteni, județul Buzău.

Liliana POSTICA

Chiar dacă sezonul de producere a vinului este pe sfârșite, venim cu câteva sugestii pentru cei care încă nu au reușit să-și strângă roadele și doresc să-și facă vinul chiar la ei în curte sau poate vor să încerce pentru prima oară la anul. În primul rând, trebuie să ținem cont că procesul de vinificație diferă de tipul de vin pe care dorim să-l obținem – alb, roșu, sec, demisec, sec, dulce sau demidulce.

Calitatea vinului depinde de soiul strugurilor, nivelul de zahăr din struguri, maturitate fenolică, aciditate, pH și altele. Pentru a stabili dacă strugurii au ajuns la momentul optim de recoltare se poate folosi Refractometrul. Cu ajutorul acestuia se poate măsura cu exactitate nivelul de zahăr din struguri. După recoltare, strugurii sunt selectați, se elimină boabele stricate, cu urme de mucegai sau diverse boli specifice viței-de-vie, codițele și ciorchinele. De la acest proces și până la momentul zdrobirii nu este recomandat să treacă mai mult de opt ore. În cazul în care depozitatea se face în saci din plastic, timpul de aşteptare trebuie redus la maximum patru ore.

Strugurii albi trebuie presați pentru a se separa mustul de pielițe și semințe. Mustul obținut se transferă și este lăsat la limpezit 24 de ore. După cele 24 de ore se adaugă drojdie și se lasă la fermentat.

În cazul strugurilor roșii, aceștia se lasă la fermentat împreună cu pielițele pentru a prinde culoare și a transfera în vin taninii. Se adaugă, de asemenea, drojdie. Fermentarea lor poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni. La sfârșit, se separă lichidul de pielițe și semințe prin decantare și presare.

Fermentația vinului

Zdrobirea boabelor se realizează cu ajutorul unor prese speciale ce pot acționa mecanic, hidraulic sau pneumatic. Recomandat este ca strugurii să fie zdrobiţi în cel mult două ore, astfel încât să-şi păstreze toate calităţile şi vinul să fie aromat. În caz contrar, vinul poate avea un gust dubios, predispus la oţetire. Mustul obținut trebuie filtrat înainte de fermentare, iar fermentare se face doar în camere reci. În tradiţia populară, mustul se ţine cu tescovina 10-12 zile. Atunci când mustul este tras din boştină este absolut necesar să fie filtrat printr-un tifon. Astfel, se elimină mai ales seminţele care fac mult rău vinului din cauza conţinutului de tanin. Uneltele folosite la tragerea vinului (primul pritoc) trebuie să fie foarte curate. Drojdia este unul dintre ingredientele principale deoarece fermentația, gustul și aroma vinului se datorează acesteia. Drojdia consumă zahărul din struguri și îl transformă în alcool și dioxid de carbon. Durata fermentației depinde de temperatură, iar fără oxigen nu se reproduc drojdiile. După ce a fost pus la fermentare, trebuie să trageţi vinul de pe drojdie de măcar două ori la circa 20-30 de zile de când a fost pus în butoiul de fermentare. Pritocul al treilea se face după circa şase luni. Limpezirea vinului are loc după ce procesul de fermentație s-a încheiat complet. Pentru cei care doresc o limpezire mai rapidă a vinului există opțiunile de centrifugare, pasteurizare, supunere la temperaturi foarte scăzute, filtrare, adăugarea unor substanțe (bentonita, caolin, dioxid de sulf).

Este important ca butoaiele în care este depozitat vinul să fie curățate foarte bine și să evităm utilizarea uneltelor de fier. Acest luru poate duce la casarea ferică, care este una dintre cele mai păcătoase boli ale vinului. Se manifestă prin decolorarea şi tulburarea lichidului în contact cu aerul, gustul devenind rapid unul foarte neplăcut. Soluţia de prevenire este simplă: folosiţi unelte şi vase din lemn, plastic sau inox.

Liliana POSTICA

Tinerețea este un atu în business, chiar dacă responsabilitățile pot părea copleșitoare la început. Tânărul om de afaceri Marian Olteanu din Vișan, comuna Bârnova, județul Iași, director general GRAMMA Wines, a țintit în 2021 la o cifră de afaceri de 2 milioane de lei. În 2007, familia sa a făcut pionierat în România, accesând fonduri europene pentru via pe care o cultiva.

1 milion de euro investiție, 50% fonduri nerambursabile

Cum a început povestea cramei de astăzi?

„În 2007 au fost primele tatonări. Părinții mei au investit 1 milion de euro, din care 50% erau fonduri nerambursabile. Ei aveau proprietatea aceasta care era plantată cu vie și noi duceam struguri fie la Stațiunea de Cercetare Viti-Vinicolă, fie la producători din zonă să fie vinificați. Calitatea strugurilor noștri era bună, dar primeam vinuri de o calitate invers proporțională. Și atunci, cu ocazia accesării fondurilor SAPARD, părinții mei au zis: «Facem o cramă!» Suntem singura cramă din România aproape de un oraș mare, cu o piață a turismului și putere de cumpărare. Suntem la 15 minute, 8-9 kilometri de Palatul Culturii din Iași. Dacă ne uităm pe hartă, orice altă cramă, mică sau mare, e la 30 km, la 40 km, 50 km sau mai departe. Pentru mine totul a început în anul 2009, când recunosc că eram mult prea tânăr ca să am vreo înclinație în sensul acesta. A fost mai mult dorința și pasiunea părinților mei, pe care o continui eu cu mult entuziasm.“

Au început cu 50 ha de viță-de-vie, dar astazi au cca 20 de hectare, dintre care 15 ha sunt pe rod și plănuiesc să înlocuiască 5 ha și să mai completeze cu 5 ha de vie nouă. Nordul țării este o regiune prielnică pentru cultura viței-de-vie, în special a soiurilor de struguri albi care tolerează foarte bine temperaturile scăzute.

Capacitatea de producție, 100.000 de litri/an

Cartea de vizită a tânărului antreprenor ieșean este soiul Aligoté, originar din Burgundia, Franța, o rudă a faimosului Chardonnay, dar mai există în portofoliu Fetească Albă, Fetească Regală, Busuioacă de Bohotin, Fetească Neagră și Merlot.

„Aligote-ul era un soi destul de popular când eram eu mai tânăr, dar mulți producători au renunțat la el în favoarea soiului Chardonnay. Astfel, a rămas o suprafață foarte mică la nivel național cultivată cu soiul acesta, de aceea este foarte apreciat. Vinurile rosé au căpătat foarte mult teren și câștigă adepți din rândul consumatorilor unor alte tipuri de vinuri. Vinul din Fetească Neagră, din soiuri de struguri roșii sau roze, este obținut din vii vechi de 60 de ani din care încă mai avem, dar o suprafață mai mică. Din faimoasa Busuioacă de Bohotin, un soi foarte aromat care vinde chiar și numai cu numele, având o cotă de piață foarte mare între soiurile de vin roze.“

Crama Gramma este considerată ca făcând parte din categoria micilor producători. „Capacitatea de producție este doar de 100.000 de litri/an, avem o autorizație de mic producător, una specifică artizanatului, iar excedentul de struguri pe care îl avem îl transformăm în must pentru că avem foarte mulți clienți interesați de acest produs. Până în prezent n-am făcut niciodată 100.000 de litri. Am mai avut ceva pierderi, când filtrăm se mai pierde câte ceva în procesul de producție. Și atunci facem în jur de 120.000-125.000 de sticle de 0,75 l împărțite în trei culori, alb, roșu și roze. Avem două-trei vinuri pe fiecare culoare, un sec, un demisec și poate un sec la limita cu demisecul. Acestea sunt împărțite pe mai multe soiuri, ne dau niște ediții limitate, între 2.500 și 6.500 de sticle pe fiecare sortiment“, menționează antreprenorul ieșean.

„Ne-am asumat contemporaneitatea“

Numele Gramma vine din limba greacă de la gramatică, literă, cuvânt și nu înseamnă nimic altceva decât corectitudinea în exprimare. „Noi eram din Muntenia, numele de familie e Olteanu și făceam vinuri din Moldova. Părinții mei care nu aveau nicio legătură cu marketingul, cu brandingul sau cu vânzările, tata era doar preot și mama doar soție de preot. S-au gândit să-i spună Casa Olteanu că așa era cel mai logic, că era și Casa Isărescu și așa mai departe. Doar că un element pe care l-au scăpat din vedere este că una e Isărescu, alta e Olteanu. Că vine cu un background în spate. Și am căutat în istoria familiei și nu aveam niciun bunic rege, boier, nicio picătură de sânge nobil acolo, n-am avut nici castel, nici palat, nici conac, nimic de genul ăsta și nici în zona noastră, la Vișan, nu s-a dat vreo bătălie pentru vreo cauză nobilă să fi curs vreo picătură de sânge pentru ceva cu adevărat măreț. Și atunci ne-am dat seama că trebuie să ne asumăm contemporaneitatea și să venim cu un nume de vin cu care, poate nu neapărat se identifică neapărat consumatorul final, dar măcar cu care să rezoneze. Și noi i-am zis «Gramma, vinul conversației»“, specifică producătorul.

Din cauza secetei de anul acesta, din punct de vedere cantitativ producția a fost mai slabă, dar calitatea este mai bună decât în anii anteriori. Producția estimată de Marian Olteanu este de 100.000 de litri de vin, cât permite autorizația și încă cca. 40.000 de litri de must. Planurile de viitor ale antreprenorului includ accesarea unui număr cât mai mare de fonduri europene, precum și investirea în eficientizarea energetică și în turism.

Beatrice Alexandra MODIGA

Intangibil. Ești convins că este aievea și totuși nu poți păstra nimic din aparența lui. Crama Licorna Wine Shop a creat în jurul vinurilor sale acest miraj întruchipat de un unicorn. Un personaj fabulos, de legendă, care se metamorfozează în vin. E o tranziție subtilă pe care consumatorul o percepe ca o notă foarte personală către el. Brandul Licorna are în spate multe experimente în ceea ce privește producerea vinului de calitate, provocări legate de existența într-o piață cu competitori puternici și eforturi de a păstra standardele prin implementarea unor tehnologii competitive. Bogdan Anghel, director general Licorna Wine Shop, spune că România ocupă locul 12 în topul producătorilor de vin din lume, dar că este dezavantajată de faptul că nu există încă un brand de țară.

„Ne concentrăm pe producția de vin roșu“

Domeniul Licorna Wine Shop se află în Podgoria Dealu Mare, în localitatea Vadu Mare, județul Prahova, și se întinde pe o suprafață de 30 de hectare. Plantația arată precum un „pluton“ sincronizat până la ultimul detaliu. Rândurile sunt perfect aliniate, cu rânduri înierbate intercalate printre cele lipsite complet de buruieni. Strategia aceasta permite accesul utilajelor agricole în plantație și în condiții meteorologice mai puțin favorabile. Cca 60% din colecția de soiuri de struguri a podgoriei sunt struguri pentru vin roșu, iar restul soiuri de struguri pentru vin alb. „Am încercat să avem un echilibru «sănătos» între soiurile românești și cele internaționale. Ca atare, avem soiuri românești precum Fetească Neagră, combinate cu Cabernet și Merlot, iar în cazul soiurilor pentru vin alb avem Tămâioasă românească, Fetească albă, Fetească Regală. În acest caz soiurile internaționale pe care le avem sunt Sauvignon Blanc și Pinnot Gris. Vinificăm tot ce obținem pe cele 30 de hectare, producem în medie 200.000-220.000 de litri anual, iar concentrarea noastră este pe zona de vinuri roșii. Suntem o cramă mică și încercăm să oferim ediții extrem de limitate și să păstrăm calitatea foarte sus.“

Calitatea vinurilor, spune Bogdan Anghel, este echivalentă cu cea a lucrărilor realizate, de aceea drumul laborios al boabelor de strugure către pahar implică multă atenție și știință. „Lucrările în plantații încep din ianuarie cu tăiatul viței-de-vie, ulterior realizăm lăstăritul prin care încercăm să păstrăm trunchiul viței cât mai curat și continuăm apoi cu legatul vițelor. Aplicăm în baza recomandărilor specialiștilor stropiri, iar pentru a aerisi rândurile desfrunzim și normăm vițele-de-vie. Sunt operații complexe care implică utilizarea unor utilaje agricole, dar și muncă manuală.“

„Brandul Licorna este respectat în lumea vinului“

Vinurile Licorna nu sunt doar o etichetă pe un raft, nu sunt doar o poveste pe o bucată de hârtie, sunt o poveste pe care consumatorii lor chiar o pot trăi, spune în pledoaria sa directorul general al cramei.

„Un brand se construiește cu foarte multă răbdare și muncă. Noi am construit povestea acestei crame prin realizarea unor vinuri foarte bune cum sunt Anno, Anno 5, denumire ce vine de la anotimp și care înglobează toată munca dintr-un sezon. Serafim este un alt vin reprezentiv și cel mai cunoscut produs al nostru. Întotdeauna încercăm să facem un vin mai bun decât tot ceea ce am făcut până acum și fiecare an este o provocare de a încerca să ne depășim propriile performanțe. Facem asta printr-o îngrijire mai bună a podgoriei, a strugurilor, vinificăm în moduri cât mai creative, încercăm să avem cupaje și soiuri noi. Brandul Licorna începe să se impună, este respectat în lumea vinului, câștigăm premii în fiecare an și încercăm să ne ridicăm la nivelul investițiilor masive pe care le-am făcut aici.“

România are un potențial extraordinar în producția de struguri, iar vinul evoluează de la an la an în funcție de climă, de teren și oamenii care îl vinifică.

„Este dificil să te lupți cu brandurile solide de afară“

În ceea ce privește comercializarea vinurilor, directorul general spune că strategia de valorificare este stabilită astfel încât să păstreze un „mix“ destul de echilibrat de vânzare.

„Ne-am concentrat mai mult pe zona de Horeca. Până în 2020, aproape 90% din producție o valorificam în această direcție, dar după pandemie am dezvoltat și zona de retail, unde comercializăm cca 30% din producția de vinuri. Acum ne axăm și pe dezvoltarea unui alt canal de comunicare cu clienții prin organizarea degustărilor de la cramă într-un ambient foarte relaxat.“

În pofida eforturilor pe care producătorii români le depun și a potențialului pe care România îl are în acest sector, există între cramele românești și cele străine un decalaj tradus prin lipsa unei tradiții în vinificație. „Din păcate, ne luptăm să schimbăm istoria vinurilor românești exportate care nu au fost considerate valoroase. În ultimii 10-15 ani România a produs vinuri excepționale, dar atunci când există o piață privată de producători cu experiență de sute de ani este dificil pentru cei care fac vinuri doar de 20 de ani să se lupte cu aceste branduri solide de afară. De aceea, din punctul acesta de vedere, al construcției unui brand de țară, suntem la început.“

Crama Licorna are în patrimoniul său un beci vechi de 100 de ani a cărui povestea a început în 1909, în familia boierului Nicolau. Beciul a fost ridicat de o echipă de pietrari italieni, iar piatra, care menține constante temperatura și umiditatea, este sculptată manual. Arhitectura lui este inspirată din stilul arhitectural toscan, de aceea arcadele construite aici sunt atipice pentru beciurile din zonă.

„Vinul are viața, apogeul și bătrânețea lui. Câteodată devine mai înțelept, altădată este foarte agitat sau tânăr, dar de fiecare dată este gata să ajungă pe masa consumatorilor.“

Laura ZMARANDA

Finala concursului „Povești cu vinuri românești“, aflat la cea de-a 7-a ediție, și-a desemnat câștigătorii. Organizat de BASF în colaborare cu Asociația Degustătorilor Autorizați din România, în cadrul festivităților desfășurate la Brașov, după ce au fost trecute în revistă toate regiunile viticole ale țării, juriul a ales pentru podium cele mai bune vinuri produse de viticultorii mici din România.

De la început trebuie spus că la acest concurs au putut participa, de-a lungul anilor, toți producătorii mici și mijlocii de vinuri care cultivă viță-de-vie pe o suprafață de maximum 100 ha. Un criteriu a constat în înscrierea vinurilor albe, roșii și roze obținute în ultimii 3 ani de producție.

Concursul național se desfășoară în perioada februarie – mai, în 4 etape regionale: Moldova, Dobrogea și Muntenia, Oltenia și Banatul de Sud, respectiv Transilvania și Banatul de Nord. În cadrul fiecărei dintre etapele regionale sunt selectate câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie.

S-a utilizat un sistem internațional de punctaj în care se evaluează culoarea și aspectul, intensitatea, tipicitatea și calitatea mirosului, apoi din punct de vedere gustativ: tipicitatea, calitatea, intensitatea și persistența gustativă, iar la final s-a analizat armonia generală. Pentru a ajunge în finală, cele 36 de vinuri s-au făcut remarcate în regiune prin notele excelente obținute din partea juriului. Acesta e format din experții Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), care s-au bazat pe normele sistemului internațional de evaluare stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV).

Iată câștigătorii aleși din cele 36 de vinuri selecționate:

Vinuri albe:

Locul 1 – MINCIUNĂ LICĂ, Sauvignon Blanc, sec, 2021

Locul 2 – STAȚIUNEA DE CERCETARE PIETROASA, Tămâioasă Românească, sec, 2021

Locul 3 – CRAMA MENNINI, Sauvignon Blanc, sec, 2021

Vinuri roze:

Locul 1 – CRAMA TRITTERA, Cabernet Sauvignon, sec, 2021

Locul 2 – CRAMA HAMANGIA, Cabernet Sauvignon, demisec, 2021

Locul 3 – CRAMA GABAI, Fetească Neagră + Pinot Noir + Cabernet Sauvignon, sec, 2021

Vinuri roșii:

Locul 1 – CRAMA DAICONI, Merlot, sec, 2018

Locul 2 – PFA OLTEANU MARIAN, Fetească Neagră, sec, 2019

Locul 3 – CRAMA VINALTUS, Negru de Drăgășani + Cabernet Sauvignon, sec, 2018

Premiile oferite sunt atractive pentru viticultori. De exemplu, în edițiile anterioare acestea au constat în kit-uri de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro fiecare sau, la alegere, echipamente pentru aplicarea tratamentelor la vița-de-vie.

Dr. inginer Georgel Costache, șeful juriului din concurs și vicepreședintele Asociației Degustătorilor Autorizați din România, ne-a declarat: „Ediția de anul acesta, cea de-a șaptea, a prezentat vinuri evoluate calitativ – și mă refer atât la vinurile albe, cât și roșii sau roze. Trebuie subliniat faptul că membrii juriului sunt degustători autorizați și membrii ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. În privința câștigătorilor, la vinurile albe a câștigat un Sauvignion Blanc din 2021, un vin atrăgător prin deosebita sa finețe dată de arome foarte suave și delicate. Vorbim de niște arome florale, cum ar fi floarea de tei, parfum de ardei verde... De fapt, este vorba de aroma florilor de viță-de-vie primăvara atunci când via înflorește. Și tocmai aceste arome i-au dat acestui vin o mare personalitate.

La categoria Vinuri Roșii a câștigat un Cabernet Sauvignon 2018, un vin foarte evoluat cu arome de fructe, în special de sâmbure de vișină ușor amăruie, de frăguțe și, mai ales, de zmeură. Din punct de vedere gustativ are un cache de vișină  care îi dă un farmec aparte.

În privința vinurilor roze, anul acesta a câștigat un Cabernet Sauvignion Roze din localitatea Livada, județul Satu Mare: am simțit nevoia să spun numele localității pentru că am rămas și eu surprins de calitatea produsului. Despre acest roze pot spune că are culoarea ideală, spre roz somon, la care se adaugă aromele florale, suave, deosebit de fine. La toate acestea am remarcat și aromele de fructe, cum ar fi cireșe amare, mure sau coacăze negre, specifice acestui tip de cabernet. În plus, am sesizat și un miros fin de rodii.“

Până acum, de la prima ediție, peste 1.500 de probe de vin au fost evaluate de juriul desemnat de Asociația Degustătorilor Autorizați din România. Juriul fiecărei etape a reunit unii dintre cei mai cunoscuți specialiști în degustarea vinului, oenologi apreciați la nivel național și internațional.

Bogdan Panțuru

• „Povești cu vinuri românești”, competiție locală dedicată producătorilor mici și mijlocii
• Juriul format din degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)
• Piața de vinuri din România, estimată la peste 406 milioane de euro și un volum de 530 milioane de litri

București, 7 Martie 2022

BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pieței locale de produse pentru protecția plantelor, anunță lansarea celei de-a 7-a ediții a concursului „Povești cu vinuri românești”. Competiția este dedicată viticultorilor mici și mijlocii din toată țara, cu suprafețe cultivate sub 100 de hectare.

Și în acest an, concursul „Povești cu vinuri românești” se va desfășura în 4 faze,  organizate în funcție de marile regiuni viticole ale țării, urmate de marea finală națională. În cadrul fiecărei faze regionale, membrii comisiei de jurizare, degustători experți, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR), vor desemna câte 3 vinuri finaliste pentru fiecare categorie (vinuri roșii, albe și roze). Finala națională, ce va avea loc la mijlocul lunii mai, va cuprinde astfel 36 de vinuri.

„Prima ediție a concursului a fost organizată în 2016 și, încă de atunci, a rămas o inițiativă de a sprijini cramele mici și mijlocii din România. În urma programului de reconversie pentru vița de vie, început în anul 2009, în multe zone din țară s-au înființat plantații viticole, urmate deseori de crearea sau modernizarea cramelor. Acest program de sprijin a contribuit la o revigorare a domeniului viti-vinicol din România și a impulsionat producerea vinurilor românești”, a declarat Mario Tomšić, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

Potrivit afirmațiilor sale, dezvoltarea industriei de profil din România se confruntă cu provocarea promovării și vânzării produselor nou lansate, respectiv branduri și crame mai puțin cunoscute, care însă realizează vinuri de calitate.

„Pentru cramele mici și mijlocii (sub 100 ha), competiția cu producătorii foarte cunoscuți este cumva dezechilibrată. Producătorii mari, consacrați, exploatează suprafețe mult mai mari de viță de vie, își distribuie vinul pe scară largă, la nivel național, și dețin în portofoliu branduri deja cunoscute. Astfel, proiectul nostru, „Povești cu vinuri românești” a fost lansat din dorința de a susține acest segment al pieței, un aspect important fiind faptul că nu este percepută nicio taxă pentru participare”, a subliniat Mario Tomšić.

Un alt avantaj major al competiției susținute de BASF Agricultural Solutions România este acordarea de premii consistente pentru dezvoltarea afacerii. Spre exemplu, ediția din acest an va oferi câștigătorilor din faza națională un premiu în valoare de 5.000 de euro, constând, la alegere, în utilaje pentru aplicarea tratamentelor la vița de vie sau produse BASF. Potrivit companiei, scopul acestor premii este să ajute viticultorii în a obține struguri de calitate din care să fie realizate vinuri remarcabile.

Cele patru etape regionale sunt grupate în funcție de principalele zone recunoscute la nivel național pentru producția de vin – Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, Transilvania și Banat. Raportat la principalele crame care se înscriu în concurs, cca. 23% dețin o suprafață cultivată sub 10 hectare, aproximativ 60% cultivă suprafețe între 11 – 50 ha, iar 17% cultivă între 51 – 100 ha de viță de vie.  

„Dincolo de premiile atractive pentru producătorii mici și mijlocii, alte avantaje ale participării la concursul nostru sunt introducerea finaliștilor într-un catalog de vinuri realizat anual care se distribuie către întreaga industrie de profil și partenerii BASF, promovarea cramelor și a oenologilor din România, cât și recomandări privind tehnologii care se pot aplica pentru obținerea unei culturi sănătoase”, a mai spus Country Manager-ul companiei.

În ceea ce privește mecanismul de jurizare, comisia formată din membri ADAR utilizează normele sistemului internațional de evaluare, stabilite de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIVV). Astfel, toate probele de vin sunt evaluate ”în orb” - niciun membru al juriului nu cunoaște cărui concurent îi aparține proba de vin analizată. Ordinea degustării se respectă cu strictețe - întâi se evaluează vinurile albe, apoi cele roze, apoi cele roșii. În același timp, examinarea se face din punct de vedere vizual, olfactiv și gustativ.

Concursuri dedicate etichetelor din piața de vinuri

Dincolo de concursul dedicat vinurilor locale, BASF Agricutural Solutions România lansează și o competiție dedicată etichetelor de pe sticlele de vin. Acest concurs se desfășoară pe două paliere. Pe de o parte, fanii paginii de Facebook a companiei au șansa de a vota cea mai atractivă etichetă, fiind oferite premii valoroase. Pe de altă parte, un juriu alcătuit din specialiști în domeniul advertising-ului va alege eticheta cu cel mai frumos design și cu cele mai mari șanse de a avea succes pe piață.

„Noua componentă de competiție introdusă în acest an, dedicată etichetelor vinurilor înscrise în concursul „Povești cu vinuri Românești” are rolul de a face cunoscute produsele către un target nișat, educat și care deține capacitatea de a recunoaște valorile unui vin. Astfel, în juriu am ales profesioniști cu experiență dovedită: Liviu Țurcanu (Creative Director, Mercury360 Communications), Alex Mălăescu (Creative Partner, Long Shot), Joaquin Bonilla – (Creative Director Consultant, Godmother), Gelu Florea (Senior Art Director, Godmother) și Cezar Necula (Senior Art Director/ Founder, Kingstag Studio)”, a afirmat Mario Tomšić.

Premiul oferit în cadrul competiției jurizate de profesioniști constă într-o licență, timp de un an, pentru aplicația Agrivi destinată farm management-ului.

Piața vinului din România -  2 miliarde de lei (peste 406 milioane de euro) în 2021

„Unul dintre aspectele importante luate în calcul atunci când am decis să oferim pieței de profil șansa unui astfel de concurs, a fost faptul că viticultura are un potențial deosebit în România, un istoric important, condițiile fiind favorabile. Mai mult decât atât, această industrie poate reprezenta statutul de ambasador pentru România și peste hotare. Un alt aspect a fost acela ca noi, BASF Agricultural Solutions România, să contribuim în mod direct prin recomandări și soluții, la obținerea unor producții sănătoase de struguri. Doar așa se poate discuta de vinuri de bună calitate, pornind de la o materie primă excelentă”, a declarat Mario Tomšić.

Astfel, potrivit estimărilor sale, piața locală de vin s-a situat, în 2021, la cca, 2 miliarde de lei, în timp ce volumul a ajuns la aproximativ 530 de milioane de litri de vin. România se situează, astfel, pe locul 6 în Uniunea Europeană din punct de vedere al volumelor produse, după Italia, Spania, Franța, Germania, Portugalia, și pe locul 13 la nivel mondial.

„Anul 2021 a fost unul foarte bun pentru viticultură și vinificație, astfel încât România a fost printre puținele țări din UE care au înregistrat o creștere a producției. Estimările OIVV indică o majorare a producției de vin, în 2021, pentru țara noastră cu 37% față de 2020, fiind cea mai mare creștere din UE”, a încheiat Mario Tomšić.

Viticultura și vinurile n-au fost chiar preocupări pentru cei care au decis soarta agriculturii în general, în ultimii 30 de ani. Iar fără susținere substanțială din partea statului, cei care se încumetă să înceapă afaceri în acest domeniu pătrund greu pe o piață unde concurența este mare. Iar, dacă reușesc să pătrundă, le este dificil să se mențină.

După o viață de cultură mare, fermierul Ion Bălan din localitatea Baia, județul Tulcea, a pariat și pe viță-de-vie. Ba, mai mult decât atât, a transformat un vechi grajd din anii ’60 într-o cramă de toată frumusețea care arată ca o farmacie. Vinurile produse în Crama Hamangia spun poveștile locului, una dintre poveștile spuse fiind multiculturalitatea Dobrogei, căci aici regăsim aproape 20 de etnii și toți trăiesc în deplină armonie, așa cum, de altfel, a spus și Regele Carol I, la 1878. De altfel, una dintre gamele de vinuri ale Cramei Hamangia se cheamă Kultura, de la cultura viței-de-vie care este foarte veche în Dobrogea, dar și de la multiculturalitatea Dobrogei, căci aici avem în jur de 17-19 etnii. „Sunt dobrogean și îmi amintesc că mereu ne-am înțeles bine și cu rușii lipoveni, și cu italienii, și cu grecii, și cu turcii și cu tătarii”, își amintește Ion Bălan. Celelalte două sortimente de vinuri produse în cramă sunt Pagaia și Ataman.

Din 2.100 de hectare, 48 sunt cu viță-de-vie

Suprafața totală lucrată de fermierul Ion Bălan este de 2.100 de hectare, din care 48 de hectare sunt cu viță-de-vie – 46 de hectare cu vie pentru vin și 2,3 hectare cu soiuri de masa, 2 hectare cu nuci franțuzești și restul de 2.050 de hectare reprezintă cultură mare. Plantația viței-de-vie a fost înființată prin Programul de Reconversie în 2010-2011, mai puțin sistemul de irigații, care a fost realizat prin efort propriu. „La capătul fiecărei parcele de vie am plantat nuci care au atât rolul de a proteja împotriva vânturilor, cât și un aspect plăcut“, explică fermierul.

Perdea forestieră și bazine pentru irigat

În afară de perdeaua forestieră de nuci, fermierul a rezolvat și problema irigațiilor prin curățarea și amenajarea gropilor în care se depozitau gunoaie. „Între cele două sole de vie erau gropi pentru depozitarea gunoaielor, le-am curățat și le-am reprofilat. Vor fi bazine pentru irigarea viei și pe viitor le voi popula și cu pește. Toată lumea se gândește la un pește și un vin, că doar suntem aproape de Deltă“, spune fermierul. Și cum peștele merge bine cu vinul alb, care se bea și mai ușor vara, cele mai multe soiuri cultivate sunt de vin alb, respectiv Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Fetească Regală, Riesling Italian, Riesling de Rin. Doar două soiuri de struguri pentru vinuri roșii se cultivă aici, și anume Cabernet Sauvignon și Merlot.

Marketingul și vânzările, provocările cele mai mari

Dacă la cultura mare partea de valorificare nu-i dă bătăi de cap, când vine vorba de vinuri fermierul spune că aici lucrurile se complică din cauza problemelor de marketing și vânzare. „Vinul este produsul care se găsește în cele mai multe sortimente peste tot în magazine, este un domeniu extrem de concurențial pentru că avem vinuri din întreaga lume și ca să pătrunzi pe piață este foarte greu și apoi trebuie să te menții. Asta înseamnă calitate, un raport foarte bun calitate-preț și nu sunt admise greșelile. Aici, dacă ai greșit o dată, trebuie să o iei de la început, asta dacă o mai poți lua de la început“, explică Ion Bălan. Chiar dacă este complicată pătrunderea și menținerea pe o piață tot mai concurențială, solul, apa, soarele, altitudinea și brizele plăcute ale mării, specifice zonei lacunare Razim-Sinoe, sunt principalele elemente care fac ca potențialul plantației viticole Hamangia să fie unul deosebit, iar gustul vinurilor să fie unul de neuitat.

Dacă vița-de-vie a fost cultivată în 2010-2011, vinificarea în crama proprie a început în 2016, vinurile produse aici beneficiind de implicarea unei echipe tinere, oenologul și șeful cramei fiind tineri de până în 30 de ani. Proprietarul cramei intenționează să dezvolte și turismul viniviticol, Crama Hamangia aflându-se chiar pe traseul dintre litoral către Delta Dunării.

Pe lângă mare, Deltă și cei mai vechi munți, în Dobrogea mai sunt și alte atracții despre care se poate povesti la un pahar de vin...  Una dintre acestea este Cetatea Enisala, o fortăreață suspendată pe un colț de piatră, chiar în buza lacului Razelm, pe vremuri un golf al Mării Negre. Cetatea pare să păzească locurile acestea binecuvântate de Bunul Dumnezeu, locuri în care pot fi admirate păsări de apă ce ne amintesc că ne aflăm la limita de sud a Rezervației Biosferei Delta Dunării. Unică prin faptul că este singura cetate medievală păstrată în Dobrogea, Enisala a fost ridicată de genovezi în a doua jumătate a anilor 1.200. Genovezii au decis să ridice cetatea pe locul așezării antice Heracleea, iar scopul fortăreței era acela de a superviza rutele comerciale, pe apă și pe pământ, care uneau coloniile genoveze de la Isaccea sau Chilia de metropolă.

Cetatea Enisala a fost cucerită de otomani în anul 1388, de atunci datând și prima atestare a numelui Enisala (Yeni Sale – Satul Nou). Deși mici, Munții Măcinului păstrează toate caracteristicile unor munți, aici găsindu-se abrupturi montane de 200 de metri și o biodiversitate pe metru pătrat cum rar se găsește în alte părți prin Europa. De altfel, Parcul Național „Munții Măcinului“ este singurul din Europa unde putem găsi șase ecosisteme diferite: păduri, pajiști, tufărișuri, grohotișuri, mlaștini, stâncării, situri arheologice. Aici, pe cele 11.000 de hectare, găsim 50% din flora țării, dintre care peste 70 de specii sunt plante protejate ca specii rare sau vulnerabile și aproape 30 sunt endemice pentru această regiune. Dar atracțiile nu sunt doar acestea, Dobrogea oferind câte puțin din toate tuturor exploratorilor dornici de peisaje inedite și locuri pentru care să revină. Iar cine vizitează Dobrogea cu siguranță revine. Chiar și pentru un pahar de vin și o poveste la asfințit...

Simona-Nicole DAVID

Dacă este iarnă, pe lângă hainele groase, mănuși, căciuli și fulare merge și un vin fiert, dulce și aromat, nu-i așa? Dar ce spuneți de un vin condimentat, care spune povestea unei nopți reci de iarnă? Oaspeții vor fi încântați de aceste arome îmbietoare, ce îi vor seduce de la prima înghițitură.

Iată ingredientele:

• 300 ml de vin roșu sec;
• 300 ml vin alb fructat;
• 2 bețe de scorțișoară;
• 10 cuișoare;
• 1 bucată de anason;
• 100 gr migdale;
• 100 gr stafide;
• 1 linguriță de ghimbir ras;
• 1 portocală;
• 100 gr zahăr brun;
• câteva boabe de piper multicolor.

Cum se prepară licoarea parfumată

Scorțișoara zdrobită, ghimbirul, coaja de portocală se pun într-un borcan peste care se adaugă vinul. Se închide ermetic și se lasă la rece 24 de ore.

Vinul se strecoară într-o cratiță, apoi se adaugă zahărul, migdalele, stafidele, piperul și anasonul și se pune pe foc (mediu) până începe să fiarbă. Se servește în căni cu migdale, stafide și felii generoase de portocale.

Cei care nu pot sau nu doresc să consume vin roșu pot alege o rețetă de vin alb fiert. La această rețetă se pot adăuga lămâi verzi și foi de dafin.

Dar iată ingredientele:

• 600 ml de vin alb;
• 3-4 foi de dafin;
• 10 cuișoare;
• 1 lămâie verde (lime);
• Câteva boabe de piper;
• 100 gr de zahăr/miere;
• 1 anason;
• miez de nucă pentru decor.

Se servește cu miez de nucă și felii de lime

Vinul se toarnă într-o cratiță/oală, apoi se adaugă coaja de lămâie verde, cuișoarele, piperul, frunzele de dafin, anasonul. Se dă într-un clocot, se reglează focul la minimum și se mai lasă vinul pe foc câteva minute. Se acoperă și se lasă puțin la răcit pentru a se adăuga mierea de albine. Dacă se alege zahărul, nu este nevoie să se lase la temperat. Se servește în căni sau pahare termorezistente cu miez de nucă, felii de lime și cu sucul proaspăt stors de la acestea.

Indiferent de varianta aleasă, vă dorim să vă fie de folos și să aveți poftă!

Simona-Nicole David

Fie că vorbim de o petrecere cu familia și prietenii, fie că organizăm o petrecere pentru colegi și parteneri de afaceri, un astfel de eveniment trebuie să fie impecabil. Atunci când pregătim o masă de Crăciun, singurul aspect pe care ne concentrăm este ca totul să iasă perfect. Indiferent de locul în care petrecem Crăciunul, stabilirea cu atenție a tuturor detaliilor este primul pas. Pentru petrecerea corporate de Crăciun, cea mai bună perioadă este de la începutul lunii decembrie până cel târziu 20 decembrie deoarece după această dată fiecare se concentrează pe pregătirile de acasă.

Bufet suedez pentru o mai bună socializare

Indiferent de tematica aleasă, de la petrecerea de Crăciun nu vor lipsi bradul, decorațiunile de Crăciun, cadourile, bucatele tradiționale și vinurile potrivite fiecărui preparat în parte. Spre deosebire de masa în familie, la petrecerea firmei preparatele vor fi servite în regim de bufet suedez, cu un open bar sau un bar mobil, în funcție de preferințe.

Ce vinuri sunt potrivite pentru pește

Dacă alegem antreuri pe bază de pește și fructe de mare – tartine cu somon, crackers cu pate de somon sau ton, creveți, bruschete cu fileuri de pește, zacuscă de pește pe pâine prăjită, vinul potrivit este unul alb, vinificat în sec, pentru a pune în valoare preparatele. O recomandare este Muscat Ottonel din gama Naiada, Domeniile Ostrov, de pildă. Dacă se continuă cu un pește la grătar acompaniat de cartofi cu rozmarin, cartofi copți sau legume la grătar, alegerea ideală este Naiada Sauvignon Blanc, vinul care seduce prin frumusețe, aromă și culoare. Pentru un pește, indiferent cum îl preparăm, nici Naiada Chardonnay nu este o alegere greșită, mai ales că vorbim de un vin care transformă orice ocazie într-un adevărat festin regesc.

Legio, ideal pentru mușchiul de vită

Pentru un mușchi de vită preparat mediu se va alege un cupaj din gama Legio (Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră și Merlot). O idee bună este și prepararea unui sos din vinul care se va servi la acest mușchi de vițel, sos în care se adaugă câteva ierburi aromatice pentru a intensifica gustul cărnii. Pentru garnitură, o opțiune va fi buchet de legume sau orez brun cu stafide aurii.

Cu ce vinuri „asortăm“ deserturile

Dacă desertul este înghețată sau cheesecake se va alege un Muscat Ottonel demidulce, iar dacă se alege un platou de brânzeturi cu nuci și stafide, este recomandat un vin roșu, mai puternic.

Simona-Nicole David

APIA informează că, în data de 10 august 2021, a fost publicat în Monitorul Oficial Partea I, Ordinului nr. 178/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de distilare a vinului în situații de criză, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023.

Măsura de acordare a sprijinului financiar va fi aplicată la nivel național de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Solicitanții vor depune cererile de solicitare a sprijinului  financiar aferent măsurii de distilare a vinului în situații de criză, la sediul APIA – Aparat Central, până la data de 1 septembrie 2021, în conformitate cu prevederile Ordinului 178/2021 și Ghidului Solicitantului.

Cererea însoțită de documentele prevăzute în OMADR 178/2021 poate fi transmisă și prin  mijloace electronice și/sau poștă/curierat.

Documentele transmise prin mijloace electronice trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate ,,conform cu originalul” de către solicitant.

În vederea aprobării sprijinului financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) distileria să fie localizată pe teritoriul României;

b) să dețină autorizație valabilă la data începerii procesului de distilare a vinului și să obțină în urma acestuia un produs cu o concentrație alcoolică de minimum 92% din volum;

c) cantitatea de vin pentru care se solicită ajutor pentru distilare în situații de criză să fie certificată de către Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicloe (O.N.V.P.V.) cu privire la dreptul de comercializare a vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC), vinurilor cu indicație geografică (IG) și vinurilor varietale.

Sprijinul financiar pentru măsura de distilare a vinului în situații de criză se acordă:

• în avans (valoarea avansului este de maximum 100% din valoarea corespunzătoare volumului estimat conform art. 5 alin. (2) lit. d), în condițiile constituirii unei garanții bancare de 110% din valoarea avansului solicitat);

sau

• după finalizarea operațiunilor de distilare și denaturare.

Valoarea sprijinului este stabilită la 4,52 lei/litru de vin cu DOC, IG și 2,66 lei/litru vin varietal care va fi distilat.

Costurile eligibile pentru sprijin cuprind costul vinului, costul transportului vinului către distilerie și costul distilării vinului în cauză.

Din valoarea sprijinului menționat, distilatorul plătește producătorului care a furnizat vinul către distilerie 3,88 lei/litru de vin cu DOC, IG și 2,02 lei/litru de vin varietal.

În situația în care sumele aferente cererilor de plată selectate depășesc resursele financiare alocate măsurii de distilare a vinului în situații de criză, valoarea sprijinului se reduce proporțional conform prevederilor OMADR 178/2021.

Volumul minim de vin ce poate face obiectul cererii de plată este de 10 hl.

Produsul rezultat în urma distilării vinului pentru care se acordă sprijinul financiar va fi supus procedurii de denaturare pentru ase asigura utilizarea acestuia exclusiv în scopuri industriale, inclusiv în scopuri de dezinfectare sau farmaceutice, sau în scopuri energetice, astfel încât să se evite denaturarea concurenței.

Plata sprijinului se face în lei, până la data de 15 octombrie 2021, integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Mai multe informații referitoare la aplicarea măsurii de distilare a vinului în situații de criză eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului național de sprijin în sectorul vitivinicol 2019-2023, Ghidul solicitantului și legislația aferentă, se regăsesc pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, accesând link-ul: http://www.apia.org.ro.

Cu o gastronomie tradițională renumită, vinuri de calitate și contribuții importante în domeniul cultural, artistic, științific și al sportului la nivel mondial, Croația își merită cu prisosință locul 18 în clasamentul celor mai importante destinații turistice din lume. Și încă un amănunt interesant: începând cu anul 2000, guvernul croat a investit masiv și în infrastructură.

O destinație deloc banală, Dubrovnik este unul dintre cele mai spectaculoase orașe-port și nu degeaba Lord Byron i-a spus „Perla Adriaticii“. Situat pe coasta dalmată, Dubrovnik este un orășel mic, cu mai puțin de 50 de mii de locuitori, care atrage pasionații de istorie, arhitectură. Dar asta nu înseamnă că cei care vor doar distracție se vor plictisi. Plajele și magazinele croate oferă destule pentru vizitatori. Fondat prin secolul al VII-lea, Dubrovnik poartă amprenta celor care l-au condus – venețieni, maghiari etc. Inclus în patrimoniul mondial UNESCO din 1979 pentru arhitectura sa impresionantă, Dubrovnik este locul perfect pentru elita artistică și intelectuală a Croației. De altfel, aici se organizează numeroase festivaluri și activități culturale ce atrag nu doar localnicii, ci și turiștii veniți din diferite colțuri ale lumii.

Zidurile vechi

Odată ajunși în Dubrovnik, observăm vechile ziduri ale orașului. Construite în secolul al X-lea și consolidate câteva secole mai târziu, aceste ziduri au apărat orașul de invadatori. Zidurile cetății Dubrovnik au o grosime de aproape șase metri și o lungime de doi kilometri. Poate că cel mai potrivit moment de vizitat zidurile cetății este apusul sau răsăritul. Dacă se merge vara, este bine să se evite excursia pe timpul zilei deoarece este foarte cald. Dimineața sau seara ar fi cele mai potrivite momente, mai ales pentru amatorii de fotografie.

Poarta Pile

De asemenea, Poarta Pile – intrarea principală în oraș – este unul dintre cele mai interesante puncte de acces în acest minunat oraș-port. Aici poate fi admirată statuia Sfântului Blaise, realizată de sculptorul croat Ivan Mestrovic. Poarta Ploce, din secolul al XIV-lea, și cea din interior (din secolul al XV-lea) merită văzute. Tot aici se poate admira și strada principală – Stradun, locul în care se poate lua o pauză pentru o gustare sau o cafea căci locul este plin de cafenele, restaurante și magazine de suveniruri. În capătul străzii domnește celebrul Turn cu Ceas, ce poate fi admirat în voie.

Catedrale, mănăstiri, biblioteci, obiecte de artă

După o scurtă pauză, se poate vizita Catedrala Dubrovnik, construită în stil baroc de Andrea Buffalini de la Roma, prin secolul al XVIII-lea. Frumoasa catedrală din Dubrovnik stă pe locul unei vechi catedrale, construite prin secolul al VI-lea, și mai este cunoscută sub numele de Catedrala Adormirii Maicii Domnului.

Mai merită vizitate și mănăstirile dominicane și franciscane ale căror muzee adăpostesc picturi religioase vechi, din secolele XV și XVI, precum și obiecte din aur și argint. De asemenea, în mănăstirea franciscană, ce adăpostește una dintre cele mai valoroase biblioteci din Croația, se mai pot vedea inclusiv dispozitive de măsurare de uz farmaceutic. În Croația, farmacia datează de la începutul anilor 1300. Despre Mănăstirea Franciscană se mai spune că este cel mai bun exemplu de conservare a arhitecturii locale și merită văzută indiferent dacă suntem sau nu religioși.

Despre Croația se pot afla mai multe vizitând și Muzeul Istoric Cultural al orașului Dubrovnik, fostul Palat Rector, construit în 1435 de Onofrio de la Cava. Modificat de-a lungul timpului, construcția atrage prin armonia stilurilor gotice și renascentiste. Dincolo de arhitectura superbă, acustica este una perfectă! Dacă ajungeți acolo, încercați să vizitați palatul într-una dintre zilele în care se organizează spectacole de muzică clasică. Este o experiență de neuitat. De asemenea, muzeul mai deține aproape 15.000 de piese de colecție ce ilustrează perioada medievală, dar și picturi ale unor artiști venețieni și nu numai. Pe vremuri, palatul a fost și sediu al guvernului.

Merită să vă „pierdeți“ pe străduțele înguste

Cei care adoră mersul pe jos se vor bucura și de aleile laterale care oferă surprize la tot pasul. E drept că trebuie urcate și coborâte câteva scări, dar merită cu prisosință. Iar pasionații de poze pentru Facebook și Instagram vor fi foarte fericiți să aibă ce arăta urmăritorilor.

Dubrovnik are ce oferi și celor care nu sunt interesați de istorie, arhitectură, poveste. La restaurantele locale se pot mânca diferite preparate tradiționale absolut delicioase. De neratat ar trebui să fie peștele și fructele de mare, gătite excelent de bucătarii croați. De pildă, unul dintre cele mai populare aperitive croate este șunca de porc sărată și uscată. Se mai pot gusta și cotletul de porc, carnea suculentă de miel sau friptura de rață. Nu trebuie ocolite nici curcanul cu găluște sau vițelul învelit în șuncă și umplut cu cașcaval (da, un fel de cordon bleu...), ștrudelul cu brânză, cașcaval, carne sau cârnații picanți de porc cu mult usturoi la care merge perfect o halbă de bere de prin partea locului. Apropo, berea croată este foarte bună! Ca desert, merită încercate celebrele clătite – crepes – musai cu înghețată preparată aici sau cremă caramel.

Iar dacă nu este prea cald puteți încerca și țuica lor de prune îmbogățită cu diferite ierburi aromatice sau esență de nucă.

Dar despre bucătăria croată se poate vorbi mult pentru că este destul de variată și se împarte chiar în bucătărie regională croată. Dacă veți face și excursii în afara orașului, unul dintre cele mai bune locuri de vizitat este Samobor, ideal pentru gurmanzi. Aici pot fi gustate preparate vechi de sute ani, ale căror rețete sunt păstrate secrete. Bucătăria dalmată este celebră pentru simplitatea și naturalețea sa, pentru puritate și absența reziduurilor chimice. Este și o bucătărie sănătoasă, de altfel, ce poate fi testată zilnic în cele peste 60 de restaurante și taverne doar în Dubrovnik.

Turismul, sursă importantă de venituri pe timpul verii

Pentru amatorii de plajă, Dubrovnik are o ofertă bogată de plaje cu apă ireal de albastră, transparentă și curată. Cele mai cunoscute plaje sunt Buza, Sveti Jakov și Banje, curate și cu priveliști superbe asupra orașului. Iar dacă aveți mai mult timp la dispoziție, merită vizitate și insulele din jurul Dubrovnikului.

Ospitalieri și amabili, croații au o atitudine binevoitoare față de turiști, indiferent de unde vin. Comunicativi și veseli, croații își întâmpină clienții cu zâmbetul pe buze, motiv pentru care sectorul serviciilor domină economia Croației. Turismul este o sursă importantă de venituri mai ales în timpul verii și clasează Croația pe locul 18 în clasamentul celor mai populare destinații turistice din lume. După servicii, economia croată este dominată de industrie și agricultură. Foarte important de menționat: după 2000, guvernul croat a investit în infrastructură, în special în infrastructură de transport pe coridoarele pan-europene.

Simona-Nicole David

Sectorul viticol rămâne unul dintre cele mai dezvoltate sectoare ale agriculturii, fiind și fruntaș la fondurile absorbite. Investițiile în modernizarea cramelor, a plantațiilor, în tratamente și în utilaje, precum și strategia de marketing și comunicare ar trebui să se vadă în viitorul apropiat. Dar până la rezultate, și acest sector a fost afectat de pandemia de COVID-19. Iată care este situația cererilor depuse la APIA.

Mai puțin de o mie de producători din sectorul viticol au depus cereri pentru ajutoare de stat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) până la 14 decembrie 2020, când s-a încheiat procesul de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

Potrivit APIA, au fost 913 de cereri pentru o suprafață eligibilă la plată de 18.837,36 hectare. Bugetul alocat acestei scheme este de 59.500 mii lei și se asigură de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2020 Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). De asemenea, plata ajutorului de stat trebuie să se fi efectuat până la data de 31 decembrie 2020.

Situația pe județe

Din datele centralizate de APIA reiese că cele mai multe cereri au venit din Vrancea, numărul acestora fiind de 361, ceea ce reprezintă o valoare de 3.670,23 hectare de teren. La mare distanță față de Vrancea, dar în topul listei, este Arad. Numărul cererilor depuse se cifrează la 67 pentru o suprafață de 870,92 de hectare. Cu o suprafață mai mare decât în Arad, respectiv 1.490,78 de hectare, a fost Prahova. Aici au fost depuse 63 de cereri. La polul opus se află județe ca Teleorman, Maramureș, Neamț, Ialomița, Hunedoara, Dâmbovița, Caraș Severin, Brașov. În aceste județe s-a depus doar câte o cerere.