Vă invităm în standul nostru din Pavilionul B1, 152 de miercuri, 26 octombrie până duminică, 30 octombrie 2022.

Vă oferim prilejul participării la Concursul "Toamna cu Lumea satului" - premii deosebit de atractive.

 

Ce repede a trecut vremea! Parcă nu este așa departe timpul în care marele ziarist agrar, Alexandru Brad, anunța că se retrage și se desființează revista Agricultura României care reprezenta principala publicație în domeniul agriculturii.

Atunci, colaboratorul dlui Brad, dl Ion Banu, a înființat imediat revista Lumea Satului care a preluat tot ce a fost bun în vechile publicații agricole și a ridicat nivelul revistei la cerințele modernizării agriculturii.

Ziarist agrar cu state vechi, ing. Ion Banu a știut să coordoneze inteligent activitatea redacțională și să-și aleagă colaboratorii pentru a oglindi în paginile revistei cele mai importante evenimente din agricultură și din viața satului românesc.

Fiind nu numai ziarist agrar cu mare experiență, ci și specialist agricol, acesta a reușit să prezinte în paginile revistei adevărata situație din câmp.

Printre colaboratorii revistei se numără și semnatarul acestor rânduri care activează în publicistica agrară din anii ‘50-’60, publicând în Satul socialist, Agricultura socialistă și în Agricultura României, sub coordonarea lui Alexandru Brad și Ion Banu și, în continuare, în Lumea Satului încă de la apariția ei.

Ocupându-mă de problemele tehnologiilor agricole, reamintesc faptul că în anii ‘50-’60 în agricultură, în principal, se folosea tracțiunea animală, apoi tracțiunea mecanică cu tractoare tip IAR22, KD-35, UTOS2, 22 și 26 încheindu-se cu valorosul tractor U 650.

După 1989 tehnologiile agricole s-au modernizat cu tractoare și combine de sute de cai putere și asistăm astăzi la extinderea procesului de digitalizare care este tot mai prezent în revista Lumea Satului, promovat cu succes de către redactorul-șef Bogdan Panțuru.

Iată cum, în decursul unei generații, am pornit de la plugul tras de boi sau cai și am ajuns la utilaje autonome ghidate de GPS care se deplasează singure prin culturile agricole și execută operațiunile comandate de operator.

Fiind bine ancorată în problemele agriculturii moderne, urez viață lungă și succes deplin revistei Lumea Satului.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Pentru unii era doar un om ciudat și greu de înțeles, pentru alții a fost un adevărat profet... Chiar dacă s-a petrecut în urmă cu 80 de ani, povestea lui Grigore Pop încă mai răscolește Valea Bârgaielor.

O legendă a locului

Localnicii îi spuneau Găbriș... Pe numele său adevărat Grigore Pop, era fiul unor oameni gospodari din Tiha Bârgăului. Din tinerețe a simțit că locul său nu este în mijlocul celor mulți. Retras într-o colibă, pe un vârf de deal, doar cu vitele și oile de care avea grijă, citea și tălmăcea cărțile sfinte și le spunea, celor care doreau să-l asculte, ce le va hărăzi viitorul... Cei mai mulți îl ocoleau și îl priveau chiorâș pe ciudatul lor consătean… „Pe vremea aceea lumea era destul de neîncrezătoare și nu-l luau în seamă, dar multe din cele spuse de el s-au adeverit“, mărturisește Gavril Tonea, un strănepot al profetului de pe Bârgaie. „Eu eram copil pe-atunci“..., își aduce aminte Liviu Moldovan, un bătrân hâtru care știe toate poveștile satului…„Parcă-l văd și acum, cum stătea pe deal sub un cireș bătrân. Vorbea mai mult cu noi, copiii, pentru că cei mari nu-l prea luau în serios și să știți că eu am ținut minte tot și ce a spus s-a și întâmplat...“. Vasile Șut, primarul din Tiha Bârgăului, ne spune că Grigore Pop este o legendă locală și că „multe dintre profețiile lui s-au dovedit a fi adevărate, unele chiar peste zeci de ani“. Abia după moartea sa, în 1944, localnicii și-au dat deama că vorbele lui nu erau aiurelile unui om cu mintea tulbure...

Viziunile lui Găbriș

Multe dintre viziunile lui Găbriș au dăinuit peste vremuri și au fost transmise din generație în generație. „O să vie o vreme când toată lumea o să mănânce pe țâdulă“, glăsuiște una dintre profețiile lui Găbriș care s-a adeverit, la câțiva ani după moartea sa. După război, toate alimentele de bază din magazinul sătesc s-au vândut pe cartelă, adică pe țâdulă, cum se spune în graiul local. O altă viziune a lui Găbriș s-a împlinit după zeci de ani... Bătrânul spunea că în sat se va exista o fântână cu lapte care va aduna laptele de pe șapte văi. După vreo 20 de ani, chiar în locul arătat de Găbriș, s-a făcut un centru de colectare, unde se aduna laptele de pe toate cele șapte văi ale Bîrgaielor. Profetul din Tiha Bârgăului a prezis și că se va asfalta drumul spre Bucovina, care era, în vremea aceea, un simplu drum de țară ce brăzda munții. „Va fi neted ca pielea“, spunea Găbriș și sătenii îl priveau uluiți pentru că nu știau ce vrea să spună.

Și-a prezis moartea

Se spune că Găbriș a fost oprit de la post și rugăciune de către fratele său și atunci i-ar fi zis... „Frate Ioane, n-ai făcut bine că m-ai oprit din rugăciune și să știi că pentru asta nu vei avea odihnă nici în mormânt.“ După câțiva ani fratele său a murit și, spune strănepotul său, Gavril Tonea, „a fost îngropat în grădină, așa era obiceiul locului pe atunci. A venit odată o apă mare, s-a umflat pârâul ce curgea prin apropiere și toate osemintele i-au fost duse de puhoaie“. Localnicii își aduc aminte că Găbriș a prezis și că biserica satului se va construi „în cel mai spurcat loc“, adică pe locul unei foste cârciumi, a prezis sfârșitul ocupației hortiste și că va muri într-o zi de sărbătoare și nu va avea preot la căpătâi. A murit în Ziua de Ispas, în anul 1944, iar preotul era plecat din sat... 

A prevestit inundațiile

Una dintre cele mai uimitoare prorociri ale lui Găbriș avea să se împlinească după 30 de ani de la moartea sa. Bătrânul spunea că atunci când se va tăia cireșul de pe vârful dealului, sub care stătea de obicei, va veni o mare nenorocire. „Cireșul a fost tăiat de un localnic la sfârșitul anului 1969. După câteva luni inundațiile au măturat Valea Bârgaielor și au făcut prăpăd în toată țara“, își aduce aminte Liviu Moldovan.

Profețiile lui Grigore Pop sunt încă vii în memoria locuitorilor de pe Bârgaie, chiar și a celor tineri... Andreea Pavelean este studentă la medicină. Pasionată de folclor și de tradițiile locului, Andreea a aflat despre Găbriș de la bunici.

„Bunica mi-a povestit că pe vremea când bunicul a fost pe front s-a dus la Găbriș să-l întrebe dacă se va întoarce teafăr. Găbriș i-ar fi zis că va veni sănătos, într-o zi însemnată cu trei sfinți. Și chiar așa s-a întâmplat... Pe drum căruța în care se afla s-a izbit de o mină din război, a omorât caii, dar bunicul a scăpat nevătămat și a ajuns cu bine acasă. Era sărbătoarea celor trei sfinți, Vasile Grigore și Ioan“…

Profeții sau povești locale?

Găbriș a prezis, spun localnicii, că în viitor vor fi războaie ciudate, molime și chiar erupția unui vulcan din apropiere, de pe un vârf de munte numit de localnici Oala. Se vor împlini, oare, toate profețiile acestui Nostradamus local, se întreabă oamenii… „Molima de care pomenea se pare că a venit, dar poate vom scăpa de celelalte“, zice Liviu Moldovan, care a văzut cum multe dintre cele spuse de Găbriș s-au întâmplat precum au fost prezise.

A fost Găbriș un profet al locului, înzestrat cu o credință de ascet și cu harul de a citi viitorul și soarta semenilor sau prorocirile sale sunt și rodul poveștilor satului, la care fiecare a mai adăugat câte ceva..? Dacă ajungeți pe Valea Bârgaielor și astăzi îi veți auzi pe localnici spunând, atunci când se întâmplă lucruri ieșite din comun: „Uite că și asta-i așa cum a prezis-o Găbriș...“

Vasile Braic

Încet-încet, lumea satului se schimbă. Valorile tradiționale încep să fie date uitării sau le scoatem la lumină, cu o regie specifică, pe la diverse sărbători. Mulți dintre meșterii și rapsozii de mare valoare au trecut la cele veșnice. Cei care mai sunt vii, unii dintre ei chiar tezaure umane vii, sunt, aproape toți la vârsta senectuții și rar mai auzim câte ceva despre ei. Povestea Rafilei Moldovan poate fi un exemplu a ceea ce încă avem și putem pierde.

O găsești la treabă prin ogradă ori la cusut, ori la frământat aluatul pentru plăcinte. Sau, ca să-i treacă de urât, cântă sau scrie poezii. Rafila Moldovan din Idicel Pădure are, la 81 de ani, aceeași minte ageră și aceleași mâini îndemânatice ca în tinerețe. Dacă-i calci pragul și o întrebi ce face îți răspunde hâtru: „Fac de toate și n-am niciun spor.“ Și nu grăiește în șagă pentru că tanti Rafila lui Anton, cum îi spune satul, a făcut și face de toate, dar pe toate le face cu spor! Este un meșter popular vestit, cântă cu har, scrie poezii și, dacă intri în vorbă cu ea, trebuie să deslușești tâlcul de dincolo de cuvinte. A rămas însă un om modest, o femeie simplă de la țară, chiar și după ce statul român a recunoscut, cu acte-n regulă, că Rafila Moldovan este un tezaur uman viu, titlu care i-a fost acordat în 2018.

„Munceam, coseam și cântam...“

Tezaure umane vii este o inițiativă UNESCO pentru păstrarea patrimoniului cultural imaterial și a fost preluată în anul 2010 și de Ministerul Culturii din România. Printre tezaurele umane vii se află renumiți meșteri populari și rapsozi – Nicolae Pițiș, Vasile Soporan, Mariana Gligor sau Ion Crețeanu. Tanti Rafila spune cu modestie că  a rămas înmărmurită când a aflat. „Nu știu dacă merit eu acest titlu, poate că am făcut și eu ceva în viața asta. Am avut o viață grea, am prins războiul, au fost vremuri cumplite, dar patima mea, de copilă, a fost cusutul, coseam oriunde apucam și, atunci când mergeam la căpălit, coseam și cântam... Mi-a fost drag și să cânt și poate că aș fi ajuns departe dacă aveam școală, dar n-a fost să fie!“

Cântecul alungă supărările și lupii...

Dacă o îndemni să-și spună povestea începe să-i tremure glasul. „Nu se poate povesti ce-am tras noi.

Mi-aduc aminte că lucram de când eram mici, eram plini de păduchi și de râie, dar lucram din greu ca să ne putem întreține. Dar erau și lucruri frumoase pe-atunci, aveam șezători iarna, torceau toate fetele din sat, petreceam și la secerat și la sărbători. Vara seceram de cum se făcea ziuă până răsărea luna, am cosit ca bărbații, umblam și după lemne în pădure singură, am umblat cu caii. A fost greu, a fost frumos. Eu cred că, dacă nu avem trecut, nu avem nici viitor, iar dacă nu-l ai pe Dumnezeu cu tine, atunci nu ai nimic, abia atunci ești sărac cu adevărat.“

Rafila Moldovan are, în adâncul sufletului, și acum o rană care-o mai doare câteodată, că nu a ajuns să cânte pe scenă. „Cântecul este un dar dumnezeiesc care alungă supărările și greutățile, alungă și lupii“, spune tanti Rafila. De aceea le spune și ea părinților de azi să-și lase copiii să facă ce cred ei că pot să facă bine în viață. Ea nu avut parte de ceea ce și-a dorit.

Istoria unei comori îngropate

O altă poveste care o cutremură și acum este a vechilor costume populare pe care le-a ascuns în pământ în timpul războiului. „Am avut multe costume populare vechi lucrate cu mare îndemânare și era păcat să le pierd. Când a început războiul le-am pus într-un lădoi și le-am ascuns în pământ și așa au scăpat!“ A dezgropat costumele populare din pământ, după război, ca pe o comoară, așa cum le păstrează și acum în micul muzeu făcut lângă casă. Este mâhnită că tinerii de astăzi nu le mai prețuiesc și nu le mai poartă. Și mintea îi fuge, din nou, la vremurile de demult. Era o lume care apune, încet-încet, o lume care prețuia sufletul omului, gândul curat și poezia. Tanti Rafila are șapte volume de versuri, toate scrise doar pentru că a simțit că trebuie să le scrie. Nu numai poezia a scris-o pentru că așa a vrut Dumnezeu. I s-a hărăzit să vadă și țări străine cum nu ar fi visat când era copilă. „Abia după ce pășești peste hotare îți poți prețui țara, dar și pe celelalte“, își încheie povestea Rafila Moldovan și gândul îi zboară iar la vremurile de demult, la sărbătorile de altădată și la cântecele cele vechi care-i oblojeau sufletul...

Vasile Braic

– Ne-ar interesa să ne oferiți câteva informații despre Festivalul Alfabetul Conviețuirii, un alt mare proiect al Uniunii Elene din România, desfășurat la Ploieşti în perioada 21-23 septembrie 2018...

– Festivalul Alfabetul Convieţuirii, aflat anul acesta la cea de-a VI-a ediţie, este un proiect iniţiat de mine în 2012. Anul acesta proiectul a fost cofinanţat de Primăria Municipiului Ploieşti şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Desfăşurată sub Înaltul Patronaj al Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi inclusă în seria manifestărilor dedicate Centenarului Unirii, această ediţie şi-a propus ca de fiecare dată să promoveze dialogul intercultural, să reunească şi să pună în evidenţă într-o manifestare comună valorile şi tradiţiile minorităţilor naţionale din România.

În cele trei seri de spectacole, pe scena amplasată în zona de sud a Bulevardului Independenței au evoluat ansambluri folclorice, formații artistice şi corale, trupe, interpreţi, în total peste 400 de artişti care au demonstrat frumuseţea diversităţii culturale şi etnice din România, ca resursă inepuizabilă de bogăţie spirituală autentică. Bucuria de a-i primit pe aceşti oaspeţi a fost întregită şi de onoarea de a ne fi fost alături înalţi funcţionari ai statului român și elen. Spectacolele s-au bucurat de un public numeros şi entuziast care a aplaudat toate prestaţiile artiştilor veniţi să-şi exprime talentul şi mândria apartenenţei la popoare ce au creat culturi excepţionale prin originalitate, creativitate şi expresivitate.

Au încântat ochii şi sufletele orchestra populară „Flacăra Prahovei“ a Filarmonicii „Paul Constantinescu“ din Ploieşti condusă de dirijorul Marian Dovîncă, Ansamblul folcloric „Prahova“ al Casei de Cultură a Studenţilor Ploieşti, Ansamblul folcloric „Calabreaza“ din Breaza şi „Floare de cireş“ din Băneşti, Band-ul Meet the Greeks, formaţia Yannis Greek Live Band, Ansamblul de dansuri „Serenada“ al Asociaţiei Liga Albanezilor din România, Formaţia MIKO & CREW a Uniunii Armenilor din România, Ansamblul „Bosilce“ al Asociaţiei „Zaedno“ a Bulgarilor din Târgovişte, Ansamblul „Karasevska Zora“ al Uniunii Croaţilor din România, Ansamblul „Sonnenschein“ al Forumului Democrat al Germanilor din România, Ansamblul „Haverim“, formaţia „Bucharest Klezmer Band“ și actriţa Maia Morgenstern, reprezentanţi ai Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Ansamblul „Di Nuovo Insieme“ al Asociaţiei Italienilor din România Ro.As.It., ansamblul „Sonţe“ al Asociaţiei Macedonenilor din România, Ansamblul „Holubok“ din Arad al Uniunii Culturale a Rutenilor din România, Ansamblul „Canadske Zvezdice“, al Uniunii Sârbilor din România, formaţia Grama Band şi artista Cleopatra Vasile ai Partidei Romilor „Pro Europa“ și Asociaţiei Partida Romilor PRO-EUROPA, Ansamblul „Mini-Qaradeniz“ al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Ansamblul „Delikanlilar“ al Uniunii Democrate Turce din România, Ansamblul „Vesna“ al Uniunii Ucrainenilor din România, Ansamblul „Kymata“ al Uniunii Elene din România – Filiala Prahova, Grupul vocal „Dyonisos“ şi ansamblul de dansuri „Efthymos“ ale Uniunii Elene din România – Filiala Braşov, Ansamblul „Asteria“ al Uniunii Elene din România – Filiala Bucureşti, Ansamblul „Olympos“ al Uniunii Elene din România – Filiala Galaţi, Ansamblul „Hara“ al Uniunii Elene din România – Filiala Prahova, Ansamblul „Ilios“ al Uniunii Elene din România – Filiala Târgovişte, Ansamblului „O mie de porumbei“ al Uniunii Elene din România – Filiala Tulcea, Ansamblul „Ithaki“ al Uniunii Elene din România – Filiala Cluj, Ansamblul „Eleftheria“ al Uniunii Elene din România – Filiala Calafat, Ansamblul „Prietenii lui Zorba“ al Uniunii Elene din România – Filiala Turnu Severin, Ansamblul „Elpis“ al Uniunii Elene din România – Filiala Constanţa.

Festivalul s-a încheiat cu o Seară Festivă, unde toţi cei prezenţi au demonstrat că au deprins „Alfabetul Convieţuirii“ şi au exersat limba universală a bucuriei, comunicării, prieteniei şi toleranţei.

Pe lângă serile de spectacole, vizitatorii au putut aprecia tradiţia, civilizaţia şi cultura comunităţilor etnice prezente la eveniment prin vizionarea standurilor de prezentare: produse meşteşugăreşti, expoziţii culinare, produse artizanale etc.

– Ce a făcut recent Uniunea Elenă pentru dezvoltarea colaborării cu organizațiile celorlalte minorități naționale din România?

– Uniunea Elenă din România organizează periodic o serie de evenimente la care sunt invitate toate celelalte minorităţi etnice din ţara noastră. Printre acestea menţionăm proiectele anuale „E vremea Carnavalului“, „Alfabetul Convieţuirii“, „Ziua Internaţională a Copilului“, „Ziua Naţională a României“, „Ziua Naţională a Republicii Elene“, la care se adaugă reuniunile ştiinţifice, organizarea de tabere şi ateliere de creaţie, participările la târguri de carte, lansări de carte, workshop-uri, emisiuni radio şi TV etc.

În acelaşi context, Uniunea Elenă din România este coorganizator sau participă la manifestările organizate de alte instituţii (inclusiv de către organizațiile celorlalte minorități etnice): „Ziua Minorităţilor Naţionale din România; Ziua Limbii Materne; Festivalul „Serbările Deltei“; Festivalul „Strada Armenească“; Festivalul Intercultural Proetnica; Festivalul internaţional de folclor „Catalina“; Festivalul Interetnic „Convieţuiri“; proiectul „Istoria minorităţilor – o abordare cultural artistică a diversităţii“; modulul „Şcoala interculturală de la Mahmudia“; „RuralFest“; turneul de fotbal „Cupa diversităţii“ etc.

Un exemplu elocvent este cel care a reunit la Palatul Cotroceni din Bucureşti, în data de 17 decembrie 2018, reprezentanţii tuturor minorităţilor etnice din România. Evenimentul îşi are rădăcinile culturale în anul 2016. În data de 27 octombrie 2016, a avut loc lansarea cărţii Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale 1990-2016. Volumul, apărut la Editura UER Press a Uniunii Elene din România şi finanţat în totalitate de aceasta, a fost realizat şi redactat de domnul Sebastian Simion. Lucrarea conţine date despre toate minorităţile naţionale din România şi despre participarea acestora la construirea noului cadru democratic şi constituţional de după anul 1990. Evenimentul s-a desfăşurat în Sala Drepturilor Omului din Camera Deputaţilor, Palatul Parlamentului, şi s-a bucurat de prezenţa E.S. domnul Klaus Werner Iohannis, preşedintele României, domnul Vasile Dâncu, vicepremierul României, domnul Florin Iordache, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Amet Aledin, secretar de stat în cadrul Departamentul pentru Relaţii Interetnice, doamna Irina Cajal, subsecretar de stat în Ministerul Culturii, a tuturor deputaţilor minorităţilor naţionale din România, ambasadori, consuli, ziarişti etc.

Ca urmare a acestui succes, în data de 17 decembrie 2018, în cadrul evenimentelor ce au celebrat Ziua Minorităților Naționale din România, într-un cadru festiv, la Palatul Cotroceni, a avut loc lansarea versiunii în limba engleză a aceluiaşi volum apărut anul acesta tot la editura UER Press a Uniunii Elene din România. Evenimentul s-a desfășurat sub Înaltul Patronaj al E.S. Klaus Werner Iohannis, Președintele României.

– Vă rugăm să ne spuneți în ce condiții activează azi Comunitățile de români din Grecia, despre care se spune că ar avea probleme cu derularea activității lor ?

– În Republica Elenă au apărut de-a lungul timpului o serie de asociaţii românești și româno-elene, din care menţionez doar câteva: Asociaţia Culturală Româno-Elenă „Armonia“ – înfiinţată în anul 2007, Asociaţia culturală „Balkania contemporană“ – înfiinţată în anul 2004, Asociația Comunitatea Română „Sfântul Stefan cel Mare“ – înfiinţată în anul 1992, Asociația Femeilor Românce din Grecia – înființată în anul 2013, Asociaţia Româno-Elenă de Prietenie şi Dezvoltare „Sfinţii Constantin şi Elena“ din Aspropirgos – înfiinţată la 6 iunie 2010 etc. Toate aceste instituţii, ce cuprind în marea lor majoritate români şi greci simpatizanţi ai românilor din zonele respective, au drept principal scop păstrarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice a românilor care locuiesc pe teritoriul Republicii Elene, promovarea limbii române, culturii, tradiţiilor, obiceiurilor româneşti în Grecia şi în alte ţări ale lumii prin colaborări internaţionale. Multe dintre ele derulează activităţi şcolare şi extraşcolare pentru copii. Aceste asociații s-au dezvoltat considerabil în ceea ce privește domeniul lor de activitate.

De remarcat este şi faptul că asociaţiile românilor din Grecia colaborează cu instituţii din România precum şi cu instituţii elene. Cu o parte dintre acestea Uniunea Elenă din România a dezvoltat colaborări pe multiple axe culturale. Elevii românilor din Grecia participă la Olimpiada Internațională a Elenismului, organizată anual în Parlamentul României de către Uniunea Elenă, la taberele școlare organizate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, la nenumăratele proiecte de mobilitate Erasmus Plus, lansări de carte, piese de teatru, festivaluri internaționale etc. Asociaţiile românești și cele româno-elene din Grecia, legal constituite, se bucură și de sprijinul administrațiilor locale de care aparțin.

Cristea BOCIOACĂ

– Vă rugăm să ne prezentați cele mai recente inițiative și acțiuni ale dumneavoastră în calitate de președinte al Uniunii Elene din România.

– În calitate de deputat şi preşedinte al Uniunii Elene din România din anul 2008, m-am implicat deplin în efortul de a sprijini, reprezenta şi promova pe plan naţional şi internaţional interesele minorităţii elene din România. În plan extern am căutat să fim o punte de legătură între România şi Grecia, România şi diaspora elenă. În acest context, Uniunea Elenă din România este afiliată diferitelor organisme internaţionale ce sprijină interesele grecilor de pretutindeni, precum Consiliul Mondial al Diasporei Elene şi Uniunea Mondială a Parlamentarilor de Origine Greacă.

Uniunea Elenă din România, fondată în data de 28 decembrie 1989, reprezintă organizaţia apolitică cu profil etnic, cultural şi educaţional ce reuneşte cele 20 de comunităţi elene formate din cetăţeni români de origine greacă şi filoeleni răspândite pe întreg teritoriul României. De la Bârlad, Braşov, Brăila, Bucureşti, Calafat, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, la Iaşi, Izvoarele, Oneşti, Piatra Neamţ, Piteşti, Prahova, Roman și până la Sulina, Târgovişte, Tulcea și la Turnu Severin). Instituţia noastră exercită pentru minoritatea greacă de aici un rol spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social. De altfel, păstrarea, dezvoltarea, promovarea şi libera exprimare a identităţii etnice prin limbă, cultură, religie creştin-ortodoxă, prin tradiţii şi legături tradiţional-istorice sunt cele mai importante dintre obiectivele urmărite.

Pentru susţinerea şi promovarea acestora am inițiat sau coinițiat o multitudine de activități şi de proiecte culturale și educative, cele mai însemnate fiind Olimpiada Naţională de Limbă neogreacă, Festivalul Elenismului din România, Olimpiada Internaţională a Elenismului (unică în lume), Dialog cu Timpul şi Lumea, Festivalul Alfabetul Convieţuirii, Drumul Cantacuzinilor, E Vremea Carnavalului, Future Folk, Simpozionul de Studii Bizantine etc. Acestora li se alătură, nu mai puţin valoroase, cursurile de învăţare şi perfecţionare a limbii şi dansurilor elene, reuniunile ştiinţifice, organizarea de tabere şi ateliere de creaţie, o bogată activitate publicistică, participări la târguri de carte naţionale şi internaţionale, lansări de carte,  workshop-uri, emisiuni radio şi TV etc.

De asemenea, am inițiat şi valorificat numeroase colaborări şi acorduri de parteneriat cu instituţii ştiinţifice şi culturale de prestigiu din România și Grecia (Academia Română, Academia Elenă, Institutul de Studii Sud-Est Europene, Universitatea Bucureşti – Departamentul de Filologie Clasică şi Neogreacă, Universitatea „Democritus“ din Tracia, Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, Universitatea Națională Kapodistria din Atena, Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, Universitatea din Pireu, Asociaţia Culturală Bizantină, UNESCO România, UNESCO Grecia, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ din Bucureşti, Filarmonica „Paul Constantinescu“ din Ploieşti etc.), dar şi cu instituţii publice din cele două țări (Parlamentul României, Parlamentul Republicii Elene, Administrația Prezidențială din România, Administrația Prezidențială din Grecia, Primăria Ploiești, Primăria Lefkada, Primăria Drăgăşani, Primăria din Aspropyrgos, Primăria Amarussion, Consiliul Mondial al Diasporei Elene – SAE, Uniunea Mondială a Parlamentarilor de Origine Greacă – PADEE, ministere, ambasade, consulate, asociaţii etc.).

În anul 2009 am înfiinţat Editura Uniunii Elene din România – UER Press, care susţine şi prin intermediul cuvântului scris scopurile fundamentale ale organizaţiei. La editura noastră au fost publicate monografii ale comunităţilor greceşti din România, volume ştiinţifice şi literare. Alături de producţia de carte, Uniunea Elenă editează revista trimestrială Elpis – Speranţa, distribuită în mod gratuit către toţi membrii comunităţilor teritoriale, instituţii ale statului român şi elen, colaboratori externi.

– Este elocvent rolul dumneavoastră în dezvoltarea colaborării pe multiple planuri între România și Republica Elenă. În acest context, ne puteți exemplifica modul de implicare a Uniunii Elene din România în dezvoltarea relațiilor dintre municipiul Ploiești și orașe din Grecia?

– Exemplele de implicare ale Uniunii Elene din România în dezvoltarea colaborării pe multiple planuri ale municipiul Ploiești cu orașe din Grecia sunt nenumărate. Am să apelez la cel mai recent dintre acestea.

În calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, în anul 2016 am avut bucuria de a iniţia şi mijloci acordul de semnare a Protocolului bilateral de înfrățire a oraşelor Ploiești din România și Aspropyrgos din Grecia, colaborare bazată pe specificul industrial, convingerile și idealurile europene comune ale celor două administrații. Protocolul s-a semnat la Ploiești, la baza propunerii mele stând și faptul că în Aspropyrgos există o importantă comunitate de români. Este cea de-a treia înfrățire a municipiului Ploiești cu un oraș din Grecia la care îmi aduc aportul în mod direct, după înfrățirea cu Lefkada și respectiv cu Amarussion.

Înfrățirea oraşelor Ploiești din România și Aspropyrgos din Grecia vizează colaborări în domeniul învățământului și educației – colaborări între instituțiile de cultură ale orașelor înfrățite (școli, filarmonici, teatre, muzee, ONG-uri, universități etc.); domeniul economic – forumuri ale oamenilor de afaceri români și greci, care să se organizeze alternativ în cele două orașe; domeniul spiritualitate – religie etc.

La inițiativa și în prezența mea, conducerea Universității Petrol-Gaze din Ploiești și respectiv a Inspectoratului Școlar Județean Prahova au semnat parteneriate de colaborare cu reprezentanții Primăriei din Aspropyrgos, Grecia. De atunci și până în prezent au avut loc mai multe întâlniri de lucru ale acestora, la Ploiești și/sau la Aspropyrgos, proiectele lor comune fiind în derulare.

În cadrul acestei înfrăţiri am activat un partener foarte important, Camera de Comerţ şi Industrie Prahova. Din această frumoasă colaborare între instituţia prahoveană şi Municipalitatea Aspropyrgos a rezultat un acord de cooperare semnat în cadrul Forumului de Afaceri Româno-Elen, organizat în data de 18 mai 2018, la sediul Camerei de Comerţ, unde alături de oaspeţii eleni au fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor publice naționale și locale, vieţii academice şi ai mediului de afaceri. S-au luat hotărâri care sperăm că vor spori valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări şi vor aduce valoare adăugată cetățenilor orașelor înfrățite.

O etapă importantă din seria acestor relaţii a reprezentat-o şi vizita oficială a delegației municipalității ploieștene în orașul Aspropyrgos, ce a avut loc în perioada 18-22 octombrie 2017. Delegațiile celor două ţări, reprezentând instituţii administrative, academice şi culturale, au participat la conferinţa cu titlul „Aspropyrgos și Ploieşti – Proiectarea activităţilor de colaborare pornind de la caracteristicile comune şi orientarea de dezvoltare a celor două oraşe cu sprijinul şi colaborarea instituţiilor academice din Grecia şi România“, al cărei scop a fost acela de a pune bazele unei cooperări multilaterale în toate problemele de interes comun şi unde s-au urmărit un schimb de experienţă şi o bună cooperare în vederea eficientizării atragerii finanţării europene pe diferite proiecte ale celor două oraşe. Cu acelaşi prilej, data de 20 octombrie 2017 a fost rezervată unei întâlniri de afaceri cu tema „Formarea căilor de cooperare în afaceri între fir­mele din Aspropirgos, prefectura Attica şi Ploieşti, prefectura Prahova“, organizată în sala Consiliului Municipal al Primăriei din Aspropyrgos, care a avut în vedere dezvoltarea oportunităţilor de investiţii. precum şi a relaţiilor economice şi comerciale între cele două oraşe. Acesta este un exemplu de implicare directă a Uniunii Elene din România în viaţa comunității ploieştene!

Un alt exemplu este cel al semnării protocoalelor de colaborare bilaterală dintre Universitatea „Democritus“ din Thracia, Grecia şi Universitatea Petrol - Gaze din Ploieşti, respectiv Universitatea „Democritus“ din Thracia, Grecia şi Uniunea Elenă din România. Acordurile de cooperare promovează relațiile instituționale în domenii de interes comun.

Un exemplu grăitor este cel de anul trecut, ANUL CENTENAR. Ca urmare a propunerii mele, Uniunea Elenă din România a donat Primăriei Municipiului Ploieşti două busturi ce înfăţişează două mari personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti, respectiv domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi scriitorul Ion Luca Caragiale. Acestea vor fi amplasate în centrul oraşului Ploieşti.

Exemplele de acest gen pot continua.

– Referitor la implicarea activă a organizației pe care o conduceți în viaţa comunității, vă rugăm să prezentați cititorilor revistei Lumea Satului proiectul cu titlul Drumul Cantacuzinilor, lansat de Uniunea Elenă din România la Ploiești, în data de 1 iunie 2018, împreună cu CJ Prahova.

– Un moment special al anului 2018 a fost și cel din data de 1 iunie, când a avut loc lansarea la Ploiești a Drumului Cantacuzinilor, proiect inițiat de Societatea Cultural – Istorică „Mihai Viteazul“, Fundația „Constantin Stere“ și Uniunea Elenă din România. Invitației mele i-au răspuns favorabil: E.S. domnul Vassilis Papadopoulos, Ambasadorul Republicii Elene în România, domnul acad. Bălăceanu Stolnici, descendent al familiei Cantacuzinilor, domnul deputat Varujan Pambuccian, liderul grupului parlamentar al minorităților naționale din Parlamentul României, doamna Ludmila Sfârloagă, vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, domnul Emil Drăgănescu, subprefectul județului Prahova, doamna Cristina Petre, inspector în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Prahova, domnul prof. Cosmin Dumitrescu, președintele Asociației Culturale Bizantine, domnul Andrei Țurcan, coinițiator al proiectului, conducerea Uniunii Elene din România și peste o sută de tineri din toate comunitățile grecești din țara noastră.

Partener media al evenimentului a fost postul naţional de televiziune, TVR1.

Familie cu origini bizantine, Cantacuzinii au marcat istoria neamului românesc, în special în secolul al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, dând domnitori şi personalităţi atât în Ţara Românească, cât şi în Moldova. În judeţul Prahova familia Cantacuzino şi-a făcut simţită prezenţa construind biserici şi clădiri laice. Edificatoare în acest sens sunt Palatul Cantacuzinilor de la Buşteni, Mănăstirea Sinaia, Micul Trianon de la Floreşti și Conacul Pană Filipescu de la Filipeştii de Târg. Participanţii la eveniment au subliniat datoria pe care o avem faţă de înaintaşii noştri de a aduce la viaţă construcţiile arhitectonice cantacuzine şi de a le promova, integrându-le într-un circuit turistic, ele reprezentând o moştenire de patrimoniu nepreţuită pe care trebuie să o lăsăm generaţiilor viitoare.

Întreaga asistenţă s-a bucurat de prezenţa fermecătoare a domnului acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, invitat special al Uniunii Elene din România, care a evidenţiat prin numeroase exemple rolul deosebit de important al acestei mari familii aristocratice bizantine în viaţa politică şi culturală românească.

Cristea BOCIOACĂ

(Va urma)

Premiul Special – un sejur de 1 weekend (2 persoane) la Pensiunea Casa Baciu, Localitatea Fundu Moldovei, județul Suceava: Soare Florin.

Premiul I – în valoare de 3.000 lei, oferit de Corteva Agriscience – Divizia de agricultură a DowDuPont:  Șincan Dumitru.

Premiul II – în valoare de 2.500 lei, oferit de KWS Semințe: Brăileanu Marian.

Premiul III – în valoare de 2.000 lei, oferit de Lebosol: Csiki Iuliu Ștefan.

10 premii de fidelitate acordate de Romvac Company: Simici Gheorghe, Pleșca Elena, Ioniță Valeriu, Paraschiv Florin, Clejanu Lucian, Tănase Sevastian, Becheru Lucian, Amarinei Petrică, Staicu Cătălina, Cioabă Doru.

10 abonamente la revista Lumea Satului pentru 1 an / 2019: Ştefan Aristide, Zană Daniela, Anton Cornel, Iorga Georgian, Dumitraşcu Cristina, Panţur Elena, Petric Cristi, Alexe Ovidiu, Matei Marin, Dan Daniela.

25 abonamente la revista Lumea Satului pentru 6 luni / 2019: Cruceru Simona; Rita Marius Andrei; Bălan Fântea; Kiuu Ionel; Itu Adrian Marian; Neţiu Vasile; Mihăilă Iliuţă; Stanca Florea; Marin Viorel; Kivu Tănase; Iacob Ion; Enăchioiu Maria; Topală Ionel; Răzvan Lupu; Mărunţiş Alecu; Patriche Elena; Coman Ion; Vrînceanu Daniel; Ene Mihaela; Marcu Dan-Ionel; Bitineanu Ion; Bulibașa Cosmin; Iacob Nicu; Grojdiu Ilie-Ion; Ionică Gheorghe.

Mulțumim participanților și colaboratorilor!

E-platform Ag-Press.eu este un instrument destinat jurnaliștilor europeni interesați de găsirea celor mai recente și actualizate informații din partea instituțiilor UE referitoare la agricultură și dezvoltare rurală. Aceasta este gestionată de echipa Press & Media din cadrul DG AGRI, care adaugă și actualizează informații zilnic și le trimite tuturor membrilor.

2018 este un an hotărâtor pentru viitorul Politicii Agricole Comune la nivelul Uniunii Europene. De aceea ne-am propus ca printr-o serie de articole să vă fim alături în dorinţa dumneavoastră de informare şi să vă prezentăm aspecte din activitatea instituțiilor UE referitoare la agricultură și dezvoltare rurală. Încă de anul trecut E-platform Ag-Press.eu ne-a sprijinit în acest demers prin invitația făcută la un seminar organizat la Bruxelles şi prin accesul la informaţii actualizate.

Politica Agricolă Comună, comerțul cu produse agroalimentare și promovarea

În anul 2017 seria de evenimente Ag-Press a fost deschisă de un nou tip de activitate pentru membrii reţelei: seminarii de o zi privind temele legate de PAC, cu lectori din cadrul DG AGRI și cu serviciul purtătorilor de cuvânt.

Primul seminar a avut loc în 18 mai 2017 şi a avut ca temă „Politica Agricolă Comună, comerțul cu produse agroalimentare și promovarea“. Invitaţii la acest seminar au fost jurnalişti din presa agricolă din diverse ţări ale Uniunii Europene înscrişi în E-platform Ag-Press.eu.

Seminarul a avut o tematică de mare impact pentru viitorul agriculturii şi comerţului cu produse agroalimentare, provenite din Uniunea Europeană, la nivel global.

Lene Naesager, director interimar al DG „Calitate, Cercetare și Inovare, Comunicare“ din cadrul DG AGRI.B a abordat tema Diplomație economică – misiuni la nivel înalt în cadrul politicii de promovare, prilej cu care a prezentat acţiunile concertate ale Comisiei de promovare a produselor agroalimentare în afara UE, precum şi cooperarea cu organizaţii economice internaţionale în comerţul cu produse agroalimentare. Astfel, comisarul Phil Hogan a fost, în 2016 şi 2017, în fruntea unor misiuni la nivel înalt, în ţări terţe: Columbia şi Mexic (7-12 februarie 2016); China şi Japonia (16-22 aprilie 2016); Vietnam şi Indonezia (2-9 noiembrie 2016); Canada (30 aprilie – 3 mai 2017), iar obiectivul de creștere a valorii exporturilor de produse agroalimentare în aceste ţări a fost atins.

Francis Fay, șef de unitate AGRI.B3, a abordat o tematică privind Comerțul agroalimentar, indicațiile geografice și de calitate (GIs) precizând că oportunitățile pentru export s-au înmulțit datorită acordurilor bilaterale privind indicațiile geografice pentru produsele de calitate din UE. Există 1.531 de astfel de produse cu indicaţie geografică protejată recu­noscute prin acorduri bilaterale comerciale între UE şi ţări terţe.

Consumatorii din întreaga lume au încredere în sistemul de clasificare a indicațiilor geografice – aceasta înseamnă că au încredere în originea și în calitatea produselor și sunt dispuși să plătească un preț mai mare pentru ele și astfel să asigure un profit mai mare pentru fermier.

John Clarke, director al Direcţiei Relații bilaterale internaționale din cadrul DG AGRI, a prezentat tema Aspecte comerciale ale PAC – o introducere. Au fost menționate provocările care există la nivel european privind comerţul cu produse agroalimentare. Astfel, s-a subliniat că cetățenii UE sunt din ce în ce mai critici față de tranzacțiile comerciale în raport cu globalizarea, apoi faptul că acordurile mixte necesită ratificarea de către statele membre (ex. „drama CETA“). S-au mai făcut referiri la existenţa unor standarde privind sănătatea şi bunăstarea animalelor, influența Brexitului asupra comerţului UE şi necesitatea negocierii relaţiilor bilaterale, precum şi influenţa politicilor globale de mediu asupra comerţului.

Willi Schulz-Greve, șef de unitate AGRI.A1, a susţinut o prezentare cu tema „Probleme globale și relații cu ACP – Comerțul agroalimentar – punct de vedere economic“.

Din prezentare s-a desprins ideea că monitorizarea și analizarea comerțului agroalimentar la nivelul UE conduce la: furnizarea de statistici privind comerțul cu principalii parteneri; utilizarea unei clasificări adecvate a produselor; monitorizarea evoluțiilor lunare ale exporturilor şi importurilor; analiza evoluțiilor anuale ale comerţului.

Daniel Rosario, purtător de cuvânt al Comisiei Europene – Comunicare, Agricultură și Comerț, şi-a prezentat preocupările şi a asigurat jurnaliştii prezenţi că pot primi informaţii despre acțiunile instituţiilor europene privind comerțul cu produse agroalimentare și promovarea, ori de câte ori le vor solicita.

Seminarul a inclus şi o vizită la studiourile audiovizuale ale Comisiei Europene, locul în care sunt organizate conferinţe de presă, interviuri, emisiuni TV şi radio, cei prezenţi fiind informaţi că pot beneficia de spaţiul şi dotările studiourilor pentru organizarea de evenimente media.

A fost o experienţă inedită şi îi îndemn pe toţi cei interesaţi să se înscrie în E-platform Ag-Press.eu

Teofilia Banu

Mulțumiri deosebite echipei DG AGRI Press & Media: Heike.Libbach, Cornelia Smet şi Ulrika Holmström.

Și în cadrul târgului Indagra din acest an am organizat Tombola Lumea Satului alături de partenerii noștri. Astfel, de miercuri până sâmbătă, vizitatorii târgului au completat un talon pentru a câștiga unul dintre premiile puse în joc:

- Premiu special: un weekend la pensiunea "Inima Bucovinei" (2 persoane)

- Premiul I: valoare 2.500 lei, oferit de DuPont Pioneer

- Premiul II: valoare 2.000 lei, oferit de KWS Semințe

- Premiul III: valoare 1.500 lei, oferit de Alcedo

- 10 premii de fidelitate acordate de Romvac Company

- 10 abonamente la revista Lumea Satului pentru 1 an

- 25 abonamente la revista Lumea Satului pentru 6 luni.

Câștigătorii

Premiul Special – un sejur de 1 weekend (2 persoane) la Pensiunea Inima Bucovinei

• Mocanu Marius, jud. Vaslui, sat Păunești

Premiul I – în valoare de 2.500 lei, oferit de Du Pont Pioneer

• Stanciu Gheorghița, jud. Olt, localitatea Pleșoiu

Premiul II – în valoare de 2.000 lei, oferit de KWS Semințe

• Gheorghe Constantin, București

Premiul III – în valoare de 1.500 lei, oferit de Alcedo

• Dan Lazăr, București

10 premii de fidelitate acordate de Romvac Company

• Voicu Sorin Daniel, jud. Dâmbovița
• Acatrinei Florin, jud. Bacău
• Untaru Aurelian, jud. Argeș
• Iacob Ion, jud. Ilfov – Voluntari
• Gâdea Ion, jud. Gorj
• Morar Daniela, jud. Brașov
• Grecu Alex, București
• Csatlos Andrei, Baia Mare
• Sima Lucica, București
• Lungu Violeta, jud. Dâmbovița

10 abonamente la Revista Lumea Satului pentru 1 an / 2018

• Pisică Valentin, jud. Dâmbovița
• Pavel Ioan, jud. Prahova
• Epuran Maria, jud. Mehedinți
• Dumitrașcu Petre, jud. Dâmbovița
• Moscu Alin, jud. Prahova
• Creață Dorința, București
• Staicu Adrian, București
• Ciurică Ion, jud. Gorj
• Tușu Nicolae Dan, jud. Vâlcea
• Rotaru Elena, jud. Călărași

25 abonamente la Revista Lumea Satului pentru 6 luni / 2018

• Peter Milian, jud. Maramureș
• Duță Ioana, jud. Olt
• Crăcană Nicoleta, jud. Vrancea
• Deac Belinda, jud. Brașov
• Ene Toma, București
• Petre Rodica, jud. Ialomița
• Naipeanu Iulian, jud. Giurgiu
• Dobre Mircea, București
• Chișe Florian, jud. Bihor
• Avram Costel, jud. Dolj
• Petcu Viorel, jud. Teleorman
• Vana Horia, jud. Cluj
• Negoiță Tudor, jud. Ilfov
• Șerban Ion Eduard, jud. Dâmbovița
• Băcan Liliana, jud. Gorj
• Bratu Marius, jud. Prahova
• Cruceru Costel, jud. Dâmbovița
• Olteanu Alexandru, jud. Prahova
• Zăvoianu Voinel, jud. Brăila
• Antofie Vasile, București
• Ionescu Ilie, jud. Constanța
• Bârgău Ovidiu Adrian, jud. Vaslui
• Jurj Ionela, jud. Alba
• Matei Dumitru, jud. Prahova
• Constantin Elena, jud. Brăila
• Ciobanu Constantin jud. Giurgiu

Câștigătorii vor fi contactați telefonic pentru stabilirea detaliilor privind preluarea premiilor. Felicitări tuturor!

*****

Toate premiile, cu excepția celui special, se acordă celor care au în exploatare suprafețe agricole și/sau ferme zootehnice

Premiile constau în pachete tehnologice necesare înființării și/sau întreținerii culturilor agricole.

Ediția Indagra din acest an a însemnat și o nouă tombolă Lumea Satului. Prin extragere, 84 de cititori ai revistei au primit premii oferite de la partenerii noștrii, dar și abonamente Lumea Satului.

Felicitări câștigătorilor!

Premiul Special (Pensiunea Vânătorul, Durău, Neamț)

• Gogoașă Gică, Teleorman

Premiul I (Du Pont Pioneer)

• Ristici Claudia, Giurgiu – Vărăști

Premiul II (KWS Semințe)

• Ungureanu Florin, Teleorman

Premiul III (Alcedo)

• Diță Marcel, Jilava – Ilfov

Romvac (10 premii)

1. Iacob Ion, Ilfov
2. Georgescu Angela, Dolj
3. Pantoc Dănuț, Iași
4. Artene Irimia, Huși
5. Matei Marin, Voluntari
6. Florea Marius Nicușor, Dolj
7. Veronica Toader, București
8. Budeanu Petre, București
9. Borici Paul, Giurgiu
10. Tămpu Lucia, Gioseni – Bacău

BioHumusSol (40 premii)

1. Rădăcină Doru, Jud. Gorj, com. Stănești
2. Ionescu Mihaela, București
3. Călin Adrian Mihai, Tutova – Vaslui
4. Ungureanu Eugen, Brăila
5. Bodea Gheorghe Emil, Hunedoara
6. Ciocănete Cristina, Constanța
7. Petrof (Neluși) Ion, Tulcea
8. Duță Dănuț, Prahova
9. Diaconescu Ștefan, Dolj
10. Marcoci Irina Elena, Iași
11. Găiseanu Daniel, București
12. Mocanu Gabriela, Vaslui
13. Golescu Cezar Th., Argeș
14. Ciurea Ion, Olt
15. Niculescu Anghel, București
16. Tibacu George, Teleorman
17. Mocanu Samuel, Vaslui
18. Schitea Lucrețiu, Dolj
19. Borșu Camelia Paula, Galați
20. Dobrescu Mihai, București
21. Tudoran Vasilica, Chiselet – Călărași
22. Oprea Georgeta, Sângeru
23. Matei Marin, Voluntari
24. Manea Alin, Dolj
25. Bolint Magdalena, Brașov Săcele
26. Dobrică Vasile, Teleorman
27. Diță Alexandra, Jilava Ilfov
28. Miruț Tudorel, Teleorman
29. Pavel Ion, Buzău
30. Ghețu Adrian, Giurgiu
31. Constantin Nicu, Giurgiu
32. Cosman Gabriela, București
33. Tudoran Vasilica, Călărași
34. Coban Eleonora, Giurgiu
35. Georgescu Ion, Teleorman
36. Fătu Petre, Tulcea
37. Rădulescu Răzvan, Buzău
38. Mocanu Constantin, Vaslui
39. Florea Traian, București
40. Pâțu Sorin, Timișoara

Daymsa (20 premii)

1. Gavrilă Mihail, Slatina Olt
2. Ioniță Viorel, Ploiești
3. Geantă Dan, Teleorman
4. Matei Marin, Voluntari
5. Micu Cristian, Argeș
6. Ilinca Paulina, Călărași
7. Apetrei Bogdan, București
8. Moise Ion, Timiș
9. Popescu Gizela, București
10. Tănase Alexandru, Argeș
11. Marin Cosmin, Dâmbovița
12. Gheorghe I. Costică, Teleorman
13. Wolf Heinz, Vizejdia Timiș
14. Zamfir Marian, Giurgiu
15. Teperig Georgeta, Călărași
16. Dobre Mircea, București
17. Nedelcu Adrian, Galați
18. Nemeth Arpad, Covasna
19. Crihana Iamandi, Galați
20. Ramazan Nurgian, Constanța

Abonament Lumea Satului

1. Staicu Cătălina, Voluntari
2. Luchian Dumitru, Suceava
3. Mocanu Emanuel, Vaslui
4. Cochinescu Sevastian, Olt
5. Apetrei Florentina, București
6. Pristanu Octavian, București
7. Crăciun Doru, Galați
8. Valentin Ionescu, Dâmbovița – Slobozia Moară
9. Ionescu Aurelian, Belciugatele – Călărași
10. Oprea Ștefan, Sângeru

GALERIE FOTO

În era tehnologiei, o inițiativă lansată pe Facebook a ajuns să devină un eveniment internațional. De la simpla idee de a te fotografia purtând ie și de a trimite fotografia pe pagina La Blouse Roumaine, s-a ajuns ca ziua de Sânziene, 24 iunie, să fie declarată Ziua Universală a Iei.

Inițiativa i-a aparținut Andreei Tănăsescu, cea care a creat pagina de Facebook și care avea să fie la rândul ei surprinsă de numărul impresionant de fotografii pe care le primea din toate colțurile lumii. Așa a luat naștere campania Să îmbrăcăm Facebook în IE și implicit a fost organizată, în 2013, prima zi dedicată iei românești. De atunci și până acum lucrurile au evoluat, Planeta s-a îmbrăcat în Ie, mai multe state au aprobat oficial această zi, iar la nivel național parcă s-a redescoperit valoarea acestui element din portul popular. Se țese din nou pânză de casă, se cos ii, se organizează șezători, iar designerii s-au reîntors către motivele tradiționale și le pun în evidență pe marile podiumuri.

După numai câțiva ani, sărbătoarea de Sânziene este mai așteptată ca niciodată, doar e prilej de celebrare a iei! Pentru că ne dorim ca IA să rămână “vie” și acolo de unde a plecat, adică din Lumea Satului, vrem să admirăm doamne și domnișoare purtând ie în satul lor. Așteptăm fotografiile, însoțite de nume și denumirea satului, pe adresa de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., precum și pe pagina de Facebook a revistei, pentru a putea crea împreună albumul "Lumea Satului se îmbracă în IE".

Campania a fost lansată pe pagina de Facebook Lumea Satului, iar fotografiile nu au întârziat să apară. Începând cu data de 20 iunie vom publica albumul unde zilnic vom adăuga fotografiile primite de la voi, cititorii fideli ai revistei noastre. Ne dorim ca prin această campanie să promovăm nu doar portul popular, ci și satele din toate regiunile țării, pentru că dacă se spune Câte bordeie, atâtea obiceie, se poate spune și Câte sate, atâtea modele de ii.

Loredana Larissa SOFRON

Se spune că ziaristul este un istoric al clipei. Şi pentru că în lumea satului românesc clipele sunt importante, am vrut să fim omniprezenţi în acest univers complex, dar atât fragil, plin de tradiţii, dar şi de noutăţi. Am scris de fiecare dată pentru dvs cu speranţa că articolele noastre vă vor dezvălui lucrurile frumoase pe care satul le are de oferit, că proiectele care au prins viaţă în agricultura românească vă vor inspira şi vă vor ademeni către acest domeniu care încă are nevoie de mâini muncitoare. Nu ne-am sfiit însă nici să arătăm că dincolo de splendoare se ascunde noroi şi că sunt multe lucruri care îi lipsesc satului românesc şi agriculturii. Vreme de zece ani am dat glas fermierilor care poate uneori s-au simţit nedreptăţiţi, sau care dimpotrivă au vrut să arate lumii că şi agricultorii români sunt de ispravă. Am fost alături de cercetarea agricolă creându-i aureola necesară pentru a păşi curajos spre lumină chiar şi în vremuri când aceasta a fost purtată în derizoriu. Am stabilit parteneriate puternice cu instituţiile şi organizaţiile care stabilesc ritmul agriculturii, am creat o punte trainică între companiile care aduc plus valoare în acest sector şi fermieri. Am făcut acest lucru de fiecare dată cu gândul că din greşeli se poate învăţa şi că doar printr-un parteneriat strâns cu dvs vom înţelege care este adevărata măsură a aşteptărilor. Fireşte că mai este mult de învăţat, dar faptul că sunteţi alături de noi este ca şi cum ne-am fi împlinit pe jumătate obiectivul. A trecut un deceniu plin de clipe frumoase şi realizări pentru care vă mulţumim.

Veronica Ciucă, director marketing ADAMA

Pentru companii promovarea este un instrument esenţial. În revista Lumea Satului am găsit un partener de încredere, serios şi responsabil, de aceea colaborarea noastră fost una de excepţie. Acest lucru se datorează şi profesionalismului de care a dat dovadă colectivul redacţional. Redactorii revistei au onorat de fiecare dată invitaţiile la evenimentele organizate de compania noastră şi le-au adus un plus de valoare prin prezentările făcute în paginile revistei. Este o colaborare trainică, care va continua multă vreme de acum înainte.

Dr. Marian Verzea, director general INCDA Fundulea

Cercetarea agricolă a traversat multe perioade întunecate în existenţa ei, însă revista Lumea Satului a fost întotdeauna un pilon puternic care a sprijinit acest domeniu. Pentru noi, cei de la INCDA Fundulea, parteneriatul cu Lumea Satului a reprezentat în primul rând o şansă importantă de promovare a creaţiilor biologice şi tehnologiilor pe care le elaborăm. A fost, de asemenea, foarte important că cei care au transmis aceste informaţii sunt oameni care înţeleg pe deplin fenomenele care au loc în agricultură şi cercetarea agricolă. Felicitari întregului colectiv redacţional pentru profesionalismul de care dă dovadă şi pentru maniera în care este structurată revista.

Dr. Liliana Tomoioagă, directorul SCDVV Blaj

Fără intenţia de a măguli, trebuie să mărturisesc că dintre toate publicaţiile de specialitate revista Lumea Satului mi se pare cea mai bună. Este o revistă complexă prin structură şi prin articolele prezentate. Mă bucur să găsesc de fiecare dată varietate în temele abordate. Este o revistă completă, pentru că are atât pagini tehnice, dar şi pagini de suflet, dacă pot spune aşa, unde sunt prezentate valorile naţionale ale satului românesc. Consider că este o revistă de folos atât specialiştilor din agricultură, pentru că abordează subiecte pentru un anumit nivel de înţelegere, dar şi pentru novicii agriculturii.

Cimil Victor, apicultor

Citesc revista de foarte multă vreme, am văzut evoluţia ei de-a lungul timpului, aşa că pot spune cu certitudine că este o publicaţie foarte bună. Articolele abordate în paginile ei sunt de actualitate şi reflectă întocmai realitatea din teren. Din punctul meu de vedere revista Lumea Satului cuprinde tot esenţialul agriculturii româneşti pe fiecare ramură şi sunt convis că şi alţi colegi de-ai mei de breaslă, apicultori, îmi împărtăşesc această credinţă.

Ing. Aurel Anghel, director executiv DADR Prahova

Sunt un cititor fidel al revistei de foarte mult timp şi la acest ceas aniversar nu pot să am decât gânduri bune pentru colectivul redacţiei Lumea Satului. Îl cunosc de foarte mulţi ani pe domnul inginer Ion Banu, un agronom şi un ziarist de excepţie. Mă bucur să împărtăşesc cu domnia sa bucuria împlinirii a zece ani de existenţă pentru revista Lumea Satului. O citesc de fiecare dată cu interes pentru că este într-adevăr o revistă cu articole foarte bune, de actualitate, care vin în sprijinul agricultorilor şi nu numai.  Mi se pare foarte important că pe lângă temele de specialitate abordate putem citi şi articole de cultură. Mult succes şi pe viitor.

Dragoș Dima, reprezentant Donau Soja pentru România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina

Nici nu știu când au trecut 10 ani. S-ar putea să fiu unul dintre cei mai vechi cititori ai revistei Lumea Satului și îi mulțumesc domnului Ion Banu pentru aceasta. Pe această cale îi mai transmit că o să vin la aniversare cu aparatul de făcut lapte de soia și o să cinstim așa cum o făceam în 2013, la Agromalim Arad. Revista voastră are o culoare aparte și, dincolo de realitatea imediată din agricultură, îmi place să citesc aici și despre lumea minunată a satului românesc. Vă urez, de asemenea, un sincer „La mulți ani” și la cât mai multe apariții!

Cornel Stroescu, administratorul Hastro Șovarna din Gârla Mare

Sunt un cititor consecvent al Lumii Satului și apreciez în mod deosebit onestitatea, echidistanța și corectitudinea informațiilor publicate între paginile revistei. De asemenea, apreciez emisiunea pe care o faceți pentru postul Agro Tv și vă transmit pe această cale sincerele mele aprecieri și urări de multe ediții și mulți ani în slujba fermierilor români! Domnului editor șef Ion Banu îi transmit să fie sănătos și să poată munci cu aceași putere încă mulți ani de aici înainte. Și la revistă și la televiziune, dar și pe câmp. La urma urmei este și fermier și știe cel mai bine durerile noastre.

Costică Ioniță, agronom, legumicultor și distribuitor de inputuri din Valea Măcrișului

Citesc cu atenție revista Lumea Satului și urez echipei redacționale și editorului șef Ion Banu la mulți ani și la cât mai multe realizări, până dincolo de suta de ani! De asemenea, urmăresc și emisiunile pe care le realizați la postul Agro Tv și de multe ori culeg informații prețioase. De aceea vă mulțumesc că existați!

Cristinel Brânză, administrator asociat al Agro Hagiu din Viziru

Multe, multe numere de aici înainte, domnule Ion Banu! Citesc de ani de zile revista iar acum urmăresc îndeaproape emisiunea de pe Agro Tv. Vă urez să vă păstrați linia profesională și deontologia cel puțin la același nivel. Apreciez munca depusă de redactorii Lumii Satului și mă bucur nespus că am ocazia să vă transmit cele mai bune sentimente din partea colegilor mei. La multe decenii!

Mircea Velica, legumicultor și „abia la urmă primar“

Vă urez să sărbătorim împreună și apariția cu numărul o mie. Până atunci să ciocnim o cupă de șampanie roz pentru primul deceniu de „Lumea Satului“. Transmit din suflet cele mai nobile urări editorului șef Ion Banu și colectivului cu care realizează această frumoasă și utilă publicație agricolă. Ne cunoaștem de mult și vă aștept să reveniți pe plaiurile noastre, unde vă vom primi cu multă bucurie și să scrieți de roșia noastră cea gustoasă precum și de gospodarii noștrii. La mulți ani, Lumea Satului!

Ştefan Aurel, primar comuna Vorona

Revista Lumea satului este o revistă binevenită în lumea satului. Este o publicaţie care abordează cele mai importante problematici ale momentului, care prezintă politicile economice ce vizează satul, cu bunele şi cu rele lor, dar şi tradiţiile comunităţilor. Asta presupune o capacitate deosebită de a surprinde complexitatea problemelor care vizează mediul rural românesc. Îi urez domnul inginer Ion Banu longevitate, pentru că este un conducător ataşat de valorile satului românesc, cu o experienţă formidabilă. Colectivului redacţional îi urez să aibă aceaşi disponibilitate pentru abordarea problemelor şi realizărilor din mediul rural şi să păstreze stilul dinamic care a consacrat revista.

Dr. Vasile Rău, SCDCOC Reghin

De-a lungul timpului, revista Lumea Satului a fost un mijloc de informare deosebit de important, cu articole interesante, bine prezentate din care reiese potenţialul agriculturii româneşti. Mă bucur că în cadrul ei sunt şi articole care amintesc de dezvoltarea agriculturii româneşti de-a lungul vremii, în care se fac paralele între ce se întâmplă acum şi ce se întâmpla odinioară în acest domeniu. Mi se pare un lucru bun pentru că înseamnă că suntem atenţi la ce ne învaţă trecutul.

Într-un cadru festiv, organizat de Federaţia pentru Apărarea Pădurilor (FAP), colegul nostru Traian Dobre a fost recompensat recent cu Diploma de excelenţă pentru anul 2012.

„Diploma se oferă pentru calitatea deosebită a articolelor publicate în revista Lumea Satului, pentru activitatea de promovare a imaginii sectorului silvic în aceeaşi publicaţie şi contribuţia adusă la apărarea pădurii româneşti“ – a declarat Marian Stoicescu, preşedintele FAP, la ceremonie. Cu acelaşi prilej au mai fost acordate diplome reprezentanţilor radioului şi televiziunii.

Pentru radio, Diploma de excelenţă 2012 i-a fost înmânată lui George Nuţă, de la Radio România Actualităţi, unul dintre veteranii în lupta pentru apărarea pădurilor. Din nefericire, diploma pentru televiziune a fost acordată post-mortem lui Lucian Tudorancea, ziarist integru, un profesionist desăvârşit, plecat dintre noi prea devreme, apărător de necontestat al pădurii. Dumnezeu să-l odihnească! Nici Emil Ciulei, un alt ziarist de mare clasă, care şi-a dedicat pădurii o bună parte din viaţă, nu a putut fi prezent la eveniment, fiind ţintuit la pat de o boală. Diploma i-a fost trimisă acasă.

(Redacţia L.S.)
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013

Aho! Aho! Copii şi fraţi
Veniţi de ne ascultaţi.
Vrem să facem o urare
Pe faptă, la fiecare.

Noi am scris, am şi filmat
Despre Lume , despre Sat
Am zis multe, despre toate
Cu vorbe adevărate.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Marin Dorobanţu
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Revista Lumea Satului vă aşteaptă la INDAGRA, în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2012, pavilionul C1, standul 15, Centrul Expoziţional Romexpo.

Abonează-te la revistă, participă la tombolă, completând talonul pe care îl găseşti la standul nostru de la Indagra şi poţi câştiga:

- PREMIUL SPECIAL: Motosapa Honda FG 315 E2D
- Premiul I: 2000 lei oferit de Du Pont şi Pioneer
- Premiul II: 1500 lei oferit de Quality Crops
- Premiul III: 1000 lei oferit de Makhteshim Agan
- Alte premii: abonamente gratuite la revista Lumea Satului pentru anul 2013

Premiile I, II şi III constau în pachete tehnologice pentru înfiinţarea culturilor de porumb şi floarea-soarelui.
Extragerea va avea loc, sâmbătă, 3 noiembrie 2012, ora 13.00, pavilion C1, stand 15.