Dăunătorii culturilor de toamnă pot ataca și în ferestrele iernii!

Scris de Lumea Satului în 19 Ianuarie 2026 13:30. Publicat în Agrotehnica.

În privința dăunătorilor culturilor de toamnă, în decembrie și ianuarie, de obicei nu era nicio activitate în câmp, fiind în hibernare. În literatura de specialitate autohtonă se menționa faptul că în ferestrele iernii mai puteam să avem probleme cu atacul larvelor gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) la cerealele de toamnă, atunci când nu este strat de zăpadă iar temperatura aerului la suprafața solului depășește de 3°C, timp de mai multe zile. Totuși acest lucru era privit ca o raritate acum câteva decenii.

În ultimii ani însă, să avem zăpadă pe câmp a devenit o raritate. Ultima iarnă mai normală a fost la sfârșitul lui ianuarie-februarie - prima parte a lui martie, 2012, când în sudul țării a fost strat consistent de zăpadă, care a rezistat mai mult de 40 de zile consecutive și temperaturi minime care au coborât, în unele nopți, sub -20°C. În anii care au urmat, am avut doar episoade de iarnă, întrerupte de perioade, mai mari sau mai mici, cu temperaturi excepțional de ridicate, față de normalul perioadei.

Un exemplu în acest sens este în decembrie, 2023. Cu două zile înainte de Crăciun, în zonele montane, în Transilvania, în unele zone din Banat și Moldova a fost un episod veritabil de iarnă cu viscol și ninsori consistente. După acest episod hibernal au urmat niște temperaturi specifice începutului lui aprilie, cu maxime care au depășit 15°C, chiar 19-20°C în zonele sudice. Ce înseamnă acest lucru? Putem avea surprize cu atacul dăunătorilor în decembrie? Răspunsul este afirmativ.

Așa cum menționam anterior, atacul larvelor gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) a început să fie din ce în ce mai ridicat, în multe zone agricole ale țării, la fel ca pe vremuri. Practicarea monoculturii, lipsa tratamentului semințelor cu un insecticid sistemic, au dus, în timp, la înmulțirea acestui dăunător.

Atunci când s-a generalizat tratamentul semințelor cu insecto-fungicide, se considera că Zabrus tenebrioides a devenit doar un element faunistic și că atacurile mari, de pe timpuri, sunt doar în manualele de entomologie agricolă sau în amintirile celor mai experimentați fermieri care activează în prezent în agricultură. Iată că acum, nu doar că sunt probleme din ce în ce mai mari cu larvele gândacului ghebos în toamnă, dar putem avea bătăi de cap cu acest dăunător și în perioada iernii calendaristice.

Pentru acest lucru trebuie să se întrunească mai multe condiții. Umiditatea solului să fie corespunzătoare pentru larve. În octombrie și noiembrie, în sudul țării s-au înregistrat 200 litri/mp sau chiar mai mult. Să fie mai mult de 3 grade Celsius, o perioadă mai îndelungată de timp. Și această condiție este din ce în ce mai des îndeplinită în ultimii ani, la fel cum se întâmplă și în această perioadă. De asemenea, să fie o rezervă biologică ridicată a acestui dăunător.

Unde găsim această rezerva mare? Acolo unde este monocultură. Iar acest aspect îl găsim în mai multe ferme. Au mai fost niște condiții care s-au potrivit de minune cu gândacul ghebos. În luna septembrie, din cauza secetei excesive, fermierii nu au putut pregăti corespunzător solul pentru culturile de toamnă. Chiar și cei care practică sistemul de lucrări minime al solului au avut probleme în prelucrarea minimală a solului, tare „ca piatra”.

Ploile mult așteptate au sosit în octombrie-noiembrie, dar fermierii nu au mai putut intra în câmp să semene în perioada optimă, unii au semănat chiar la început de decembrie. La ora actuală, avem multe culturi de grâu aflate în stadii mai timpurii de vegetație, la care nu s-a făcut tratamentul semințelor. Plantele se află în faza de sensibilitate maximă față de atacul larvelor gândacului ghebos. În teorie, în decembrie sau ianuarie, acest dăunător ar trebui să ierneze.

Dacă vor fi temperaturi mai ridicate, larvele pot ataca în solele unde cerealele de toamnă s-au semănat foarte tardiv. Acum doi ani am văzut pe Facebook, că un fermier a semănat grâul pe 21 decembrie, mizând pe o vreme atipic de caldă și săptămânile viitoare. Dar, vremea atipic de caldă, poate veni la pachet și cu atacul dăunătorilor, cum ar fi larvele gândacului ghebos.

Rozătoarele pot ataca și ele în ferestrele iernii. Sunt mai multe specii, dar cea mai reprezentativă este șoarecele de câmp (Microtus arvalis). În literatura de specialitate autohtonă se menționa faptul că o dată la câțiva ani se pot produce invazii puternice ale șoarecilor de câmp, la semănăturile de toamnă sau lucerniere.

În ultimii ani, în multe zone ale țării, aceste invazii se produc anual. În toamna acestui an au fost mari probleme cu atacul rozătoarelor în zona de vest a țării. Pe rețelele de socializare fermierii au învinuit sistemul de lucrări minime ale solului „minimum tillage” și cel fără lucrări ale solului „no tillage”. Aceștia au spus că în cazul acestor sisteme de lucrări ale solului rezultă o cantitate mai mare de resturi vegetale, care pot favoriza rozătoarele. Adevărul este că și în cazul unui sistem clasic de lucrări ale solului putem avea rozătoare.

Dacă există pierderi la recoltarea porumbului sau a florii soarelui, dacă solul este uscat, ca urmare a secetei excesive, nu se poate prelucra, iar populațiile rozătoarelor pot crește. De regulă aceste mici mamifere nu hibernează iarna.

Putem avea probleme în această perioadă calendaristică cu ele? Da, dacă se îndeplinesc anumite condiții. Să nu plouă foarte mult, să fie temperaturi mai ridicate, să avem o cantitate mai mare de resturi vegetale sau pierderi de la recoltarea culturii precedente.

De asemenea scăderea efectivelor populațiilor dușmanilor naturali ai rozătoarelor (bufnițe, cucuvele, șoimi, nevăstuici, etc.) pot să favorizeze atacul acestor dăunători, inclusiv în iernile calendaristice (dacă temperaturile sunt anormal de ridicate).

Ce putem face pentru a preveni aceste atacuri „hibernale”? O bună supraveghere a culturilor de toamnă și întreprins acțiuni de combatere, cu substanțele omologate pentru acești dăunători, numai acolo unde situația din teren o cere iar prognozele meteorologice indică o vreme mai caldă decât în mod normal și în următoarele 7-10 zile. Cine are posibilitatea poate efectua supravegherea câmpului cu ajutorul dronelor pentru depistarea timpurie a atacului.

Cu cât depistăm mai rapid o problemă în câmp, cu atâta putem interveni mai repede să o rezolvăm. Dar cel mai important este să nu oferim condițiile pentru ca populațiile acestor dăunători, care pot ataca și în iernile calendaristice, să crească de la un an la altul.

Trebuie să respectăm toate măsurile de prevenire și combatere, ca la carte, pentru a menține aceste populații sub pragul economic de dăunare (PED). Fiindcă, acolo unde temperaturile din iarna calendaristică sunt anormal de ridicate, așa cum se întâmplă și în aceste zile (26 decembrie, 2023, n.a.), dacă sunt populații scăzute ale dăunătorilor, atacul acestora din ferestrele calde ale iernii sunt fără urmări economice. Iar acolo unde populațiile sunt ridicate sau unde avem monocultură este important de făcut o monitorizare periodică.

Fiind ultimul articol pe care îl scriu în Sănătatea Plantelor, în anul 2023, urez tuturor cititorilor acestei reviste Sărbători Fericite și fie ca Noul An să aducă speranța pentru normalitate în agricultură și mai ales o valorificare a recoltelor la un preț cât mai decent care să reflecte truda fermierilor din câmp. De asemenea vă urez un Nou An cu cât mai puține atacuri ale dăunătorilor!

Explicații foto

Foto 1 – Vetre de atac cauzate de larvele gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) la grâul de toamnă