Dezvoltarea rurală din România riscă subfinanțarea în viitorul buget european 2028–2034

Investițiile vitale pentru mediul rural românesc, de la cooperative agricole și procesare agroalimentară până la infrastructură, riscă să piardă teren în fața unor priorități precum dezvoltarea urbană sau securitatea în viitorul buget european.

Fundația Civitas și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) trag un semnal de alarmă: pragul de 10% propus de Comisia Europeană pentru dezvoltarea rurală nu garantează acoperirea nevoilor din România.

Noua arhitectură a bugetului european 2028–2034 va înlocui actualul sistem al Politicii Agricole Comune (PAC), bazat pe doi piloni, cu un cadru integrat. Astfel, agricultura și coeziunea vor fi finanțate prin planuri naționale și regionale. Deși 300 de miliarde de euro vor fi protejate pentru sprijinul veniturilor și gestionarea crizelor, investițiile mai largi în comunitățile rurale vor depinde major de direcțiile stabilite intern de fiecare stat membru.

Subiectul a fost dezbătut pe larg în cadrul evenimentului „Arhitectura finanțării dezvoltării rurale în noul Cadru Financiar Multianual”, organizat la INDAGRA FOOD 2026 de Fundația Civitas, prin programul CoopNet, și CRPE, cu susținerea Romanian-American Foundation.

Riscul pragului de 10% pentru satele românești

Cea mai mare vulnerabilitate a noului cadru o reprezintă absența unui buget distinct, suficient de consistent pentru mediul rural. Procentul minim de 10% se va aplica planurilor naționale doar după excluderea sumelor dedicate PAC, pescuitului și Fondului Social pentru Climă. În competiția fondurilor, proiectele cu vizibilitate politică imediată sau rezultate ușor de cuantificat pot atrage resursele în detrimentul investițiilor rurale de lungă durată.

„Pentru România, pragul de 10% este insuficient dacă ne uităm la decalajele de dezvoltare dintre rural și urban. Fără alocări clare și predictibile, riscăm ca investițiile în cooperative, procesare, infrastructură sau servicii să fie împinse pe plan secund. România trebuie să negocieze garanții financiare mai solide și să își definească de acum prioritățile”, a subliniat Alexandra Popa, director executiv al CRPE. O poziție similară a fost adoptată și de Comitetul European al Regiunilor.

Micii fermieri și miza finanțării cooperativelor

În România, conform datelor din iunie 2026, există doar 229 de grupuri și organizații de producători active, majoritatea funcționând ca structuri de tip cooperativă agricolă. Dacă noile condiții de eligibilitate vor restrânge finanțările doar la organizațiile de producători recunoscute oficial, fermierii români vor fi puternic dezavantajați față de cei din statele cu o tradiție asociativă consolidată.

Márton Balogh, director regional Civitas, a explicat importanța adaptării fondurilor: „Pentru micii fermieri, asocierea este una dintre puținele modalități prin care pot avea acces la piețe. Avem nevoie de finanțări adaptate realității cooperativelor din România, nu doar de instrumente potrivite pentru structuri deja consolidate. Dacă dezvoltarea rurală nu beneficiază de resurse suficiente, riscăm să pierdem tocmai investițiile care pot face diferența pentru micii producători.”

Viitoarea generație de fermieri, o prioritate strategică

Peste 87% din suprafața României este reprezentată de zone rurale. Reducerea decalajelor implică și o reînnoire generațională în agricultură. Conform poziției Consiliului UE, statele vor fi obligate să elaboreze pachete de sprijin pentru atragerea tinerilor, ceea ce înseamnă finanțarea liceelor agricole, a învățământului dual și a practicii în ferme. Integrarea acestor nevoi în strategiile pentru 2028–2034 este esențială.

Urgența negocierilor: România trebuie să acționeze acum

Parlamentul European își va contura poziția privind viitoarea Politică Agricolă Comună până la finalul anului 2026 sau cel târziu în ianuarie 2027. Dorian Filote, coordonator al echipei pentru securitate alimentară și piețe de la Comisia Europeană, a avertizat că „multe dintre opțiunile privind sprijinirea cooperativelor vor depinde de deciziile luate la nivel național”, recomandând României să accelereze consultările pentru a-și asigura o poziție de negociere solidă.

Fundația Civitas și CRPE cer majorarea pragului minim, stabilirea unei alocări specifice pentru programul LEADER și organizarea unor consultări transparente cu mediul asociativ și societatea civilă pentru elaborarea viitorului plan național.