Redefinirea agriculturii europene la Congresul din Suedia

În perioada 14-16 octombrie 2026, Stockholm a devenit capitala agriculturii europene, găzduind Congresul European al Fermierilor, un eveniment de importanță majoră organizat de COPA-COGECA în colaborare cu Federația fermierilor și cooperativelor din Suedia - LRF.

Acest congres, organizat o dată la doi ani în alt stat membru UE, a reunit peste 400 de participanți: fermieri, autorități, reprezentanți ai mediului asociativ din agricultură și ai mediului academic, care s-au angajat în dezbateri esențiale pentru viitorul competitiv și durabil al agriculturii europene.

Peste 40 de experți și lideri din domeniul agricol au susținut paneluri și ateliere, contribuind la dialogul strategic și schimbul de idei.

Într-un context politic nou, în care provocările sectorului agricol sunt accentuate de instabilitatea geopolitică, schimbările climatice, inflația, costurile inputurilor și alte presiuni economice, evenimentul a subliniat nevoia unui efort unitar din partea guvernelor europene pentru a sprijini competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii europene.

Temele centrale ale Congresului

Panelurile și Atelierele congresului au abordat subiecte critice:

• Presiunile asupra costurilor în sectorul agricol al UE;
• Soluții practice pentru îngrășăminte și protecția culturilor;
• Provocările legate de forța de muncă din sectorul agricol;
• Viitorul agriculturii și silviculturii bazate pe Inteligență Artificială (AI) în Europa;
• Investiții în femeile agricultoare: terenuri, finanțare și viitorul reînnoirii generaționale;
• Apropierea cercetării și inovației din UE de agricultori;
• Securitatea alimentară și Extinderea UE.

Declarația de la Stockholm: Agricultura, o prioritate bugetară

În cadrul Congresului a fost publicată DECLARAȚIA DE LA STOCKHOLM, care poate fi consultată aici: copa-cogeca.eu/publications. Prin acest document, fermierii subliniază că reducerea bugetară propusă este inacceptabilă. Agricultura și Alimentația trebuie să redevină o prioritate strategică și să fie tratate ca atare la nivel bugetar.

Sunt susținute în primul rând măsurile care consolidează competitivitatea:

• ➡️ Transformarea agriculturii într-un pilon al securității și apărării europene;
• ➡️ Garantarea unui buget de minimum 443 mld. euro la nivel european pentru 2028-2034, adaptat obiectivelor unei PAC care să reziste în timp. Este solicitat un procent de 15% pentru obiectivul rural, cu două treimi din alocarea pentru revizuire la jumătatea perioadei incluse în bugetul alocat în mod specific pentru PAC, pentru a asigura condiții echitabile;
• ➡️ Păstrarea caracterului comun al PAC;
• ➡️ Transformarea agriculturii într-un pilon al competitivității europene și eliberarea potențialului piețelor funcționale;
• ➡️ Respectarea diversității agriculturii europene și simplificarea PAC;
• ➡️ Oferirea certitudinilor necesare agricultorilor și cooperativelor pentru a investi, a produce și a se reînnoi.

Deciziile luate astăzi vor determina capacitatea Europei de a-și hrăni cetățenii, de a-și păstra zonele rurale sustenabile și de a rămâne sigură, competitivă și rezilientă într-o lume din ce în ce mai incertă.

Intervențiile delegației din România

În cadrul Congresului au avut intervenții puternice din partea României. Delegația țării noastre a fost formată din 10 participanți din partea Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

Matei TITIANU, LAPAR - AAC:

„Agricultura europeană riscă să se scufunde. Fermierii europeni lucrează cu pierderi tot mai mari. Între 2023 și 2026, în România, motorina a urcat de la 1,13 la 1,47 euro/litru, azotatul de amoniu de la 330 la 454 euro/tonă, iar salariul minim de la 607 la 836 euro. În aceeași perioadă, prețul grâului a scăzut de la 216 la 179 euro/tonă, iar cel al orzului de la 208 la 162 euro/tonă.

Fermierii români nu mai au nicio soluție autorizată împotriva gărgăriței frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis), după interzicerea neonicotinoidelor. Pragul de dăunare este de 5 exemplare pe metru pătrat, iar în câmp s-au observat până la 160. Din 2019, fermierii europeni au pierdut 89 de substanțe active, în timp ce concurenții din afara UE le folosesc în continuare. Nicio substanță activă nu mai trebuie să fie retrasă până nu există alternative viabile!”

Florentin BERCU, UNCSV – AAC:

„În bugetul CFM 2028-2034, Agricultura are nevoie de cel puțin 443 de milioane de euro în beneficiul agricultorilor și al cooperativelor agricole, conform promisiunii președintei Von Der Leyen privind «obiectivul rural» [...]. Avem nevoie ca OMNIBUSUL FITOSANITAR să prevadă posibilitatea acordării de derogări reale în ceea ce privește tratarea semințelor, pentru a putea produce.

Inteligența artificială trebuie să susțină autonomia economică, competitivitatea și reziliența fermierilor, proprietarilor de păduri și cooperativelor. Nu trebuie să devină o povară în plus sau o sursă de dependență.”

Impactul asupra României: Riscuri de 5 miliarde de euro

Congresul s-a încheiat cu vizite tehnice organizate în ferme și cooperative din Suedia.

La nivel național, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a lansat public concluziile impactului aprobării propunerii de Buget al Cadrului Financiar Multianual 2028-2034 pentru fermierii și cooperativele din România. Datele, estimările de impact și solicitările AAC pot fi consultate pe website-ul Alianței, în secțiunea „Acțiuni CFM 2028–2034”: agri-co.ro/actiuni-cfm-2028-2034.

Agricultura din România riscă să piardă peste 5 mld. euro față de programarea actuală, subvențiile să se înjumătățească, iar sumele pentru investiții să rămână infime.