La Ghimeș-Făget, în judeţul Bacău a avut loc a III-a ediție a ''Târgului de Crăciun al Gospodăriilor de Produse Montane'', pe 21-22 decembrie. Evenimentul a avut loc în piața amenajată în centrul localității, unde peste 22 de mici producători de pe Valea Trotuşului, membrii ai Cooperativei ''Carpatica'' Ghimeș, şi-au adus preparatele tradiţionale. Organizatorii târgului au fost Degustarium, Xilopal, cu sprijinul Consiliului Local Ghimeș-Făget şi a partenerilor  ''Gal Valea Muntelui'' și Direcția Agricolă Bacău.

Produsul în ediţie limitată, apreciat tot mai mult!

În cadrul târgului și-au expus produsele peste 22 de mici producători, membrii ai Cooperativei ''Carpatica'' Ghimeș, prilej pentru degustare și aprovizionare de dinaintea Crăciunului, ne precizează Vlad Ochiroş, din partea Gal Valea Muntelui, care vorbește şi despre semnificaţia produsului în ediţie limitată. „Suntem la a treia ediţie a Târgului de Crăciun al Gospodăriilor de Produse Montane, unde am reuşit să aducem la standuri un număr de 22 de producători şi meşteri populari; ei sunt în marea lor majoritate de pe Valea Trotuşului. Ne bucurăm că la această ediţie au venit alături de noi, cu o implicare consistentă cei de la autoritatea locală, şi cred că vor prelua întreaga organizare, cel puţin financiară, pentru că se creează an de an, un eveniment unic al comunei și reprezentativ în perioada sărbătorilor. Rolul nostru este acela de a oferi sprijin prin diferite finanţări şi idei de proiecte. Anul acesta am văzut chiar o evoluţie mai bună faţă de prima ediţie, producătorii sunt mult mai deschişi în a vorbi cu clienţii, cu cei care vin şi întreabă. Este un areal pe care noi îl acoperim ca şi grup de acţiune locală, pe cele opt localităţi ale noastre (Asău, Agăș, Brusturoasa, Dofteana, Ghimeş-Făget, Palanca, Poduri şi Dărmăneşti). Nu ne dorim să luăm chiar pe toată lumea, pentru că este complicat să gestionezi o mulţime mai mare de producători (…), şi ne dorim să fie genul de produse care nu ţintesc neapărat către majoritatea consumatorilor. Noi am vrea să se înţeleagă că sunt nişte concepte care funcţionează foarte bine la nivel de firme mari în lume, respectiv acelea de produse în ediţie limitată, întrucât acestea permanent vor reuşi să fie valorificate, astfel să le permită şi lor, dintr-o calitate mică să obţină preţul care merită, şi astfel ei să continue lucrul acesta. S-a putut observa chiar din prima zi că, după primele ore au început să dispară produsele de la standuri. Pe viitor, acest aspect vrem să îl îmbrăcăm cu partea de turism pe termen lung“, a declarat  Vlad Ochiroş,  Gal Valea Muntelui.

O nouă cooperativă agricolă pe Valea Trotuşului

Petru Pal, organizatorul târgului, precizează faptul că pentru a veni în sprijinul micilor producători de pe Valea Trotușului a înființat o cooperativă agricolă, cu care va reuşi să atragă un număr mare de producători. „La a treia ediţie este greu, dar cred că e mai bine decât anul trecut şi mai slab decât la anul. Noutatea pe anul 2019 este că am reuşit să înfiinţăm o cooperativă agricolă, cu care cred că o să facem mult mai multe ca până în prezent, o să reuşim să atragem mai mulţi producători, să îi convingem că împreună putem să punem
într-adevăr acele produse pe masa consumatorilor, de care au nevoie aceştia. În prezent suntem doar cei nouă membri fondatori, dar avem cereri depuse de încă 50 de producători; cred că până la sfârşitul anului 2020 vom fi 400 de membri. De la ediţie la ediţie, vrem tot să mai creştem, loc este (...) cu adevărat se simte că oamenii înţeleg ce înseamnă un produs cu adevărat 100% natural“, a specificat Petru Pal.

Produse locale montane alese pe sprânceană

Plantaţia de trandafiri ''De la Matei''

În cele două zile de târg, producătorii din zonele montane ale regiunii, au adus bunătăţi artizanale, care au trezit la viață papilele gustative ale vizitatorilor. Unul dintre aceștia este Iulian Petcu, din localitatea Ştefan cel Mare, judeţul Bacău, care ne-a vorbit despre plantaţia sa de trandafiri. „Plantaţia de trandafiri este până într-un hectar, cu soiul rosa Damascina și este înființată cu fonduri proprii. Este afacerea părinţilor mei, de care se ocupă de cca. 10 ani.
Din petalele de trandafiri realizăm dulceţuri, siropuri, lichioruri şi apă florală. Am ales acest soi, deoarece se pretează bine pentru ceea ce facem noi. Cel mai vândut sortiment de la târg a fost dulceaţa de trandafir. Produsele le distribuim pe internet şi la diverse târguri, iar an de an suntem într-o continuă extindere a suprafeţei“, specifică producătorul.

Plantaţie de cătină  și echipamente proprii de congelare rapidă şi depozitare

Un alt producător de pe Valea Trotușului prezent la târgul a fost și Valentin Şerpu, din Dărmăneşti, judeţul Bacău, care ne spune că are o plantaţie de cătină, dar şi un spaţiu de depozitare şi procesare a acestor fructe. „Avem o plantaţie de cătină pe o suprafaţă de un hectar, care se află în anul cinci de la plantare, plus un spațiu de depozitare şi procesare. Plantaţia a fost realizată cu fonduri europene, circa 50%, restul pe cont propriu. Avem două soiuri, respectiv Clara şi Mara. Le-am ales pe acestea, deoarece au perioada de coacere diferită şi ne lungim cu culesul o lună jumătate, deci este mai simplu cu forţa de muncă. Nu vrem să extindem suprafaţa, doar să diversificăm produsele pe care le procesăm. În prezent, facem suc prin presarea la rece, după presarea la rece rezultă un ceai care conţine sâmburi, pieliţe și fibre groase. Acest ceai este o noutate că nu prea se foloseşte, fiind mai greu cu uscatul“, spune  antreprenorul băcăuan.

Pepiniera de acasă cu brăduţi argintii

Ionel Mocanu, din Comăneşti, județul Bacău, este un tânăr producător a unei pepiniere de brazi argintii, dar şi a unei sere de flori şi legume. „În anul 2006, după ce m-am întors din Spania, am început cu o plantaţie de brazi normali, după am trecut la brazi argintii, la tuia, şi fiind o marfă sezonieră am zis să încerc şi cu flori, astfel am făcut o seră cu flori, apoi m-am ocupat de răsaduri de roşii şi castraveţi. Legat de pepiniera cu molizi și brazi româneşti, am încercat să fac şi un proiect; chiar dacă nu mi s-a aprobat proiectul, am zis să încerc pe cont propriu.
Am fost în Ungaria, am luat puiet de brăduţi argintii, deoarece au un preţ mai bun şi sunt mult mai frumoşi. În prezent, plantaţia are o suprafaţă de 1.800 mp, undeva la 450-500 de brăduţi argintii, tuia, brad Normandian, brazi şi molizi româneşti. Eu am încercat să lucrez mai mult natural, fără nici un fel de tratament şi erbicid, cu toate că este mai multă muncă. La mine în gospodărie, totul este cu autoservire, clientul vine îşi alege marfa şi pe urmă stabilim preţul. Puieţii pe care îi am sunt la vârsta de 6 ani şi au o înălţime de circa 80 cm; când i-am achiziţionat aveau în jur de un an de zile şi cca. 7 cm. În primii 3-4 ani sunt foarte greu de îngrijit, deoarece îi cuprinde foarte repede buruiana şi necesită multă muncă şi trebuie mare atenţie cu aceştia“, menționează Ionel.

Creşterea bovinelor... un stil de viaţă!

Din satul Coşnea, comuna Agăş, judeţul Bacău a participat la târg și Vasi Ema Veronica, cu produse lactate. „Pot spune că mă ocup de această activitate dintotdeauna şi n-am renunţat pentru că am copiii şi nepoţii acasă, şi ca să mă duc în străinătate nu se merită, pentru că pierd legătura cu aceştia (…) trebuie să produc produsele bio pentru ei. Asigur produsele lactate, respectiv facem caşcaval, brânză topită, unt de casă şi brânză frământată. Ne limităm la acest efectiv de animale din cauza efortului prea mare care trebuie depus. Eu reprezint Asociaţia Crescătorilor de Animale Valea Muntelui și am un efectiv de 8 vaci cu lapte“, adaugă femeia.

Attila Sárig, din comuna Ghimeş-Făget, judeţul Bacău, ne spune că pentru el creşterea celor 5 vaci reprezintă un stil de viaţă şi o pasiune. „Avem o fermă minusculă, respectiv cinci vaci. De la acestea procesăm laptele pe care îl obţinem, şi realizăm caş maturat şi caşcaval. Am început în anul 2008, când m-am reîntors în ţară şi mi-am zis să rămân aici. Nu avem cum să mărim efectivul de animale, deoarece nu dispunem de teren şi nu avem păşune, dar nu avem nici   oameni, care să ne ajute să lucrăm. Eu nu cred în industrializarea producţiei pe o scară aşa mică cum suntem noi. De altfel, şi zona este de aşa natură că nu ne permite să venim cu utilaje mari. Este o pasiune şi un mod de viaţă! Păcat că, în ziua de astăzi am ajuns ca toată lumea să se gândească numai la o afacere, şi toată agricultura şi producţia de mâncare s-a dus în direcţia de afacere, de a face profit, nu de a face o mâncare bună“, spune crescătorul.

Concurs de Împodobit Bradul de Crăciun, cu decoraţiuni lucrate manual şi concerte cu interpreţi locali

Şi în acest an, sute de copii, tineri și adulți, deopotrivă, au participat la Concursul de Împodobit Bradul de Crăciun, cu decorațiuni lucrate manual, pe care cei interesaţi le-au putut admira și achiziționa, pe toată durata târgului.

Timp de două zile pe scena special pregătită au urcat elevi ai Liceului Tehnologic Ghimeș-Făget, precum și ai școlii gimnaziale Dani Gergely, dar şi diverşi interpreți de pe Valea Ghimeșului, împreună cu trupa Csángálló, din Budapesta, Corul Bărbătesc de pe Valea Ghimeșului şi soprana Alis Făiniță. 

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO