Conacul Gavril Drugănescu, pendul între istorie și viitor

Poartă către timpuri imemoriale. Oriunde istoria ia chipul unui conac sau al unui castel există astfel de porți. Odată trecut de ea, fuiorul timpului dezlănțuie povești, legende. Toate răzbat de dincolo de vremuri.

Conacul Drugănescu din comuna Stoenești, județul Giurgiu, este o astfel de poartă. Istoria lui este marcată de povestea fiecărei familii nobiliare ce a trăit aici. Conacul și-a purtat cu demnitatea secolele de existență, iar astăzi este o mărturie vie a trecutului nostru cultural.

Statul român nu și-a permis cumpărarea lui

Conacul Gavril Drugănescu a fost construit între anii 1710-1715 de către boierul Gavril Drugănescu care avea titluatura de vornic de Târgoviște la curtea domnitorului Ștefan Cantacuzino și a domnitorului martir Sfântul Constantin Brâncoveanu.

După vremuri îndelungate în care conacul s-a degradat, au fost realizate lucrări de restaurare. S-au păstrat însă elementele arhitecturale autentice, astfel încât conacul a păstrat în imaginea sa farmecul începtului de secol al XVIII-lea.

„Acest domeniu a fost dobândit din generație în generație de către urmașii boierului Drugănescu până în anul 1921 când a fost cumpărat de boierul Târnoveanu din București, iar în anul 1939 a fost cumpărat de prințesa Marina Știrbei care a fost căsătorită cu un stră strănepot al domnitorului Brâncoveanu. În anul 1948 conacul a fost confiscat de la familia Știrbei Brâncoveanu și a intrat în posesia statului.

În anul 1970 autoritățile statului au înființat aici un Muzeu de Etnografie și Artă Populară care a funcționat până în 2005. În anul 2005 cei doi fii născuți aici, moștenitori ai familiei Știrbei, ultimii descendenți ai familiei Brâncoveanu au dobândit în instanță, pe Legea retrocedării, acest conac.

Statul român putea să îl redobândească de la moștenitori, dar din cauza lipsei fondurilor nu s-a putut acest lucru. Ulterior, conacul a fost cumpărat de o familie de italieni care nu a primit autorizații și aprobări de la Ministerul Culturii și de la Direcția de Patrimoniu pentru a realiza niște modificări conacului“, ne-a spus protos. Benedict Georgescu, starețul Mănăstirii Izvorul Tămăduirii.

Anul acesta vor începe ample lucrări de restaurare

În 2012 Conacul Drugănescu este cumpărat de Episcopia Giurgiului, iar destinul său se schimbă. Devine gazda unor diverse evenimente culturale și simpozioane și se transformă într-un epicentru al culturii în comuna Florești- Stoenești.

Potrivit starețului Georgescu, „conacul a fost construit în ultimii ani de domnie ai Sfântului Martir Brâncoveanu, în stilul arhitectural brâncovenesc care se definește prin fațadele exterioare de cărămidă aparentă, prin stâlpii de piatră sculptați cu motive florale, cu frunză de acant, cu fuscilindru, fără caneluri și prin arcadele de cărămidă. 

Conacul are 16 încăperi, iar în incinta  lui funcționează și sediul Protoieriei Bolintin, dar și stăreția mănăstirii Izvorul Tămăduirii, înființată în 2014. În trei dintre sălile sale se organizează expoziții de etnografie și artă populară care sunt accesibile publicului.“

Planurile pentru Conacul Druganescu sunt ambițioase. Există deja un proiect de restaurare amplă prin care acesta să își recapete pe deplin măreția de odinioară, iar lucrările vor începe cel mai probabil anul acesta. Sub îngrijirea Episcopiei Giurgiului,  domeniul cu o suprafață de cinci hectare de la Florești Stoenești va deveni o oază de tradiție, spiritualitate și cultură.

Vor fi realizate noi construcții pe cele 15 hectare ale domeniului

Împreună cu arhitectul Nicolae Vlădescu Arhiepiscopia Giurgiului a elaborat un proces de restaurare după ce a cumpărat conacul în anul 2012. Acesta era într-o stare avansată de degradare, în special din cauza umezelii și a apei. S-a schimbat atunci acoperișul, iar la interior s-au schimbat pardoselile și ușile.

„Fiind monument istoric orice intervenție asupra conacul trebuie să protejeze acest edificiu cultural, iar asupra fațadelor și elementelor decorative nu trebuie intervenit deloc. Trebuie respectată legea care prevede protecția monumentelor istorice.

În parteneriat cu Consiliul Județean Giurgiu, Arhiepsicopia Giurgiului intenționează să reabiliteze conacul printr-un proces mai amplu de restaurare, iar pe cele 15 hectare ale domeniului să se amenajeze un muzeu de etnografie a satului românesc, cu nouă case tradiționale din fiecare regiune a țării, un parc de recreere și spații de joacă, o sală pentru simpozioane și evenimente culturale, un amfiteatru pentru evenimentele de etnografie și artă populară.

Va fi realizată și o construcție cu câteva camere și un restaurant pentru a găzdui vizitatorii“, ne-a spus protos. Benedict Georgescu.

- Cei care poposesc la Conacul Drugănescu pot vizita întregul domeniu și trei dintre sălile clădirii. Aici sunt organizate expoziții permanente cu obiecte tradiționale și porturi populare. Încaperile sunt mari, atotcuprinzătoare și parcă prin porii lor respiră atmosfera vremurilor în care marele vornic de Târgoviște, Gavril Drugănescu, era stăpân deplin aici.

- „Este copleșitor să trăiești în fiecare zi în locurile acestea unde înaintașii noștri au pus atâta dragoste pentru păstrarea identității românești. Este important să conștientizezi importanța acestui loc, dar cel mai copleșit m-am simțit atunci când am recitit, chiar aici, la conac, Jurnalul Fericirii lui Nicolae Steinhard.

Acolo este descrisă o întâlnire a lui Nicolae Steinhard cu prințul Costin Constantin Brâncoveanu, soțul prințesei Marina Știrbei, la Gherla, acolo unde amândoi erau arestați de autoritățile comuniste.“ – protos Benedict Georgescu.

Laura ZMARANDA