Combaterea dăunătorilor

Sfecla de zahăr

Păduchele negru (Aphis fabae)

Descriere: femela nearipată are corpul globulos, de 1,2 -2,5 mm lungime, culoare neagră-mată, neagră-verzuie, uşor lucioasă, picioare şi antenă scurte, iar femela aripată este mai mică, de culoare neagră-lucioasă sau brun-ruginie. Insecta poate avea 7 până la 12 generaţii, înmulţirea în masă având loc în lunile iunie-iulie.

Atac: atacă, fiind o specie polifagă, în afară de sfeclă, floarea-soarelui, bobul, salata, loboda etc., unde vom găsi pe faţa inferioară a frunzelor colonii mari de păduchi. Dauna majoră este produsă prin înţeparea şi sugerea sucului celular, frunzele se răsucesc, iar, la un atac masiv, planta este compromisă.

Puricele (Chaetocnema tibialis)

Descriere: adultul este de culoare neagră-arămie, neagră-verzuie cu reflexe metalice, are 1,5-2 mm lungime şi picioarele posterioare adaptate pentru sărit. Atac: are o singură generaţie pe an. Iernează ca adult în sol, iar din luna aprilie-mai trece la cultura de sfeclă, hrănindu-se cu frunze, chiar şi cu cele mature, până în august, când  insecta se înmulţeşte pentru o nouă generaţie.

Combatere: Acolo unde nu s-au efectuat tratamente preventive, dar şi unde se constată atacul unuia dintre dăunătorii descrişi mai sus, în special al puricelui, se aplică tratamentul curativ şi de corecţie cu unul dintre produsele: Decis Mega 50 EW (s.a. deltametrin 50 g/l) – 0.15 l/ ha, Karate Zeon (s.a. lambda – cihalotrin 50 g/l) – 0.15 l/ha, Proteus OD 110 (s.a. tiacloprid 100 g/l + deltametrin 10 g/ l) – 0.4 l/ha, Vantex 60 CS (s.a. gama – cihalotrin 60 g/l) – 0.08 l/ha.

Gândacul de Colorado

Leptinotarsa decemlineata

Descriere: adult-corp oval, de 10-12 mm lungime, bombat dorsal, de culoare galben-portocalie, cu capul şi pronotul galben-roşcate. Elitrele (aripile anterioare) sunt de culoare galben-cărămizie, cu câte 5 dungi longitudinale fiecare, de culoare neagră.

Aripile posterioare sunt membranoase, bine dezvoltate, portocalii până la roşu-închis şi chiar brun. Larva are, după ecluziune, 1.8-2 mm, cu capul şi toracele negre şi restul corpului roşu închis, cu câte 2 pete negre pe părţile laterale şi 4 pete mai mici, dispuse în şiruri longitudinale.

În ultima vârstă, corpul este bombat dorsal, galben cu nuanţe portocalii, de 10-15 mm, cu cap negru şi pronotul brun-roşcat şi abdomen prevăzut lateral cu 2 şiruri longitudinale de pete negre. Biologie: dezvoltă 1-3 generaţii anual. Iernează ca adult în sol, migrează la suprafaţă la sfârşitul lunii martie.

După copulaţie, femela (prolificitate de 2.000-3.000 de ouă) depune pe faţa inferioară a frunzelor grupe de 25-150 de ouă. Incubaţia durează 4-17 zile.

După eclozare, fiecare larvă năpârleşte de 3 ori, traversând 4 vârste, la ultima retrăgându-se eşalonat în sol, unde se transformă în cocon, pupă şi adult. Atac: Gândacul din Colorado atacă deopotrivă cartoful, vinetele şi tomatele.

Adulţii rod frunzele, producând perforaţii pe suprafaţa limbului şi scheletuirea acestora. În 2-3 zile, un singur gândac poate consuma tot aparatul foliar al unei plante. Larvele rod frunzele sub forma unor orificii, iar când avansează în vârstă distrug tot limbul şi chiar lăstarii în întregime.

O larvă poate consuma echivalentul a 40 cmp de frunze. Tratamente chimice: Decis Mega (0.28 l/ha), Fastac 10 EC – 0.1 l/ha, Karate Zeon – 0.2 l /ha, Cyperguard 25 EC – 0.08 l/ha, Pyrinex Quick – 1.0 l/ha etc. Tratamentul poate fi administrat simultan cu cel pentru mană, pentru care se pot folosi produsele Alcupral, Captan, Dithane, Folpan, Polyram DF, Antracol, Bravo, Banjo etc.

Acarienii eriofizi ai viţei-de-vie

Speciile Calepitrimerus vitis şi Colomerus vitis

Descriere: sunt vizibili doar la microscop, au sub 0,2 mm lungime, corp alungit, fusiform, de culoare alb-gălbui până la nuanţe de portocaliu. Partea anterioară a corpului de fapt corespunde regiunii capului, parţial toracelui unde sunt inserate două picioare şi apendicii bucali.

Atac: Adulţii şi larvele atacă în grup lăstarii, frunzele, inflorescenţele, boabele; înţeapă ţesutul, sug lichidul celular, perturbă procesul de asimilaţie, organele afectate rămânând mici, deformate, atrofiate, după care se usucă şi cad (lăstari, inflorescenţe).

Impactul este major, ducând la maturarea întârziată a strugurilor, reducerea formării mugurilor de rod, risc mare la îngheţ, pierderi de recoltă de maximum 40%. Specia Colomerus atacă aceleaşi organe, frunzele se îngălbenesc şi cad, iar florile avor­tează.

Atacul celor două tipuri de acarieni este cunoscut sub numele de acarioza şi băşicarea sau erinoza. Tratament: în perioada verii, cu Milbeknock EC (Koromite-a doua denumire comerciala) – 0.1%, Safran 1.8 EC (Vargas 1.8 EC) – 0.1 % sau Verti­mec 1.8 EC – 0.1 %, în amestec cu un produs pe baza de sulf – Cosavet 80 DF – 0.3 %, Kumulus DF – 0.3 %, Thiovit Jet  – 0.3 %, Microthiol Special – 0.3%.

(Articolul a fost realizat cu sprijinul oficiilor fitosanitare din judeţele Alba şi Cluj.)

Ing. Maria Bogdan