Sistemul automat de monitorizare al dăunătorilor în România, necesitate sau doar o poveste frumoasă?

În articolele trecute am scris despre sistemele automate de monitorizare și rolul lor în combaterea de precizie a dăunătorilor culturilor agricole. În acest articol voi scrie despre adaptarea acestor sisteme la realitățile de pe plaiurile mioritice. Ce șanse sunt ca aceste sisteme inteligente să fie folosite, pe scară largă, de către fermierii din România?

Avantaje: combatere țintită a dăunătorilor, tratamente exact când trebuie și numai unde este nevoie. Caz concret, cultura rapiței la început de primăvară. Când să tratăm rapița pentru combaterea gărgărițelor tulpinilor, primii dăunători de sezon ai acestei culturi? Care este cel mai potrivit moment?

Fermierii pun capcane în rapiță, pentru a vedea când apar gărgărițele, apoi mulți dinte ei postează poze cu capturile din capcane pe rețelele de socializare sau pe grupurile de whatsapp, dar faptul că postezi o imagine pe net înseamnă că automat știi când trebuie făcut tratamentul?

Tocmai de aceea sistemul automat de monitorizare al dăunătorilor ar fi o unealtă foarte bună care ar putea ajuta fermierii să ia cea mai bună decizie!

În cazul gărgărițelor ale tulpinilor care atacă rapița în primăvară, întâi apar masculii și după un anumit număr de zile și femelele. Acum nici un fermier nu are timp să stea cu lupa la capcane să vadă care sunt masculii și care sunt femelele (în cazul de față acestea sunt mai mari ca masculii și au abdomen rotunjit).

Acest lucru l-ar putea face sistemul automat de monitorizare. În plus aceste sisteme au și un soft care calculează data cea mai potrivită când fermierul poate face un tratament pentru combaterea gărgărițelor tulpinilor, în funcție de primele apariții în capcane dar și de evoluția condițiilor meteo.

Cu ajutorul modelării matematice se poate aprecia cât mai exact momentul optim pentru efectuarea tratamentului. Aceste modele au fost elaborate în urma rezultatelor cercetărilor din ultimele decenii privind dăunătorii rapiței, inclusiv gărgărițele tulpinilor.

Progresele științei pot veni în ajutorul acestui domeniu, cum ar fi inteligența artificială! Până aici toate bune și frumoase. Deci avem un sistem automat de monitorizare, se emite o alertă pe telefonul mobil al fermierilor, acesta apasă un buton și în cel mai scurt timp se ridică o dronă care efectuează tratamentul.

O lume ideală aș putea zice în care facem tratamentul atunci când trebuie, în acest mod ținem sub control populația dăunătorilor rapiței, inclusiv gărgărițele tulpinilor iar fermierul are profitul securizat, asta dacă prețul de valorificare al producției este unul corect!

Dar acum să vedem care este realitatea din țara noastră. Uneori adevărul doare cam tare! În ultimii ani am lucrat cu sistemele automate de monitorizare a dăunătorilor porumbului, în special pentru sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilallis) și omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera).

Mi-am făcut deja o idee care sunt plusurile dar și minusurile acestor sisteme inteligente. Să vedem care sunt dezavantajele sistemelor automate de monitorizare a dăunătorilor culturilor agricole:

■ Prețul prohibitiv pentru majoritatea fermierilor mici sau mijlocii. Marea majoritate a producătorilor închiriază sistemele automate de monitorizare, timp de un an, în unele cazuri cu opțiunea prelungirii pe încă un an.

Prețul poate ajunge la aproape 1.000 de euro pe an. Sistemul automat de monitorizare cu care am lucrat acoperea 10 de hectare (în cazul dăunătorilor porumbului menționați anterior).

■ Instruirea celor care folosesc aceste sisteme este foarte importantă, degeaba ai echipamente performante, dacă lumea nu știe ce să facă cu ele. Fac o paralelă cu fotografia. Poți să achiziționezi cea mai tare cameră foto, dar trebui să și știi ce să faci cu ea!

Sunt importante instruiri periodice ale fermierilor privind sistemul automat de monitorizare, dar pentru asta, mai întâi trebuie să pregătești formatorii !

■ Securitatea echipamentelor în câmp, este probabil cea mai mare provocare. Din păcate în România riscul de a se fura aceste sisteme din câmp este unul ridicat. Aici ar trebui făcută o strategie, schimbată legislația, mărite pedepsele pentru furturi din câmp, cu scopul de a le descuraja!

Vin și cu un exemplu. În anul 2012, când s-a finalizat modernizarea magistralei feroviare 800 (București-Constanța), au început să se fure cuprul din echipamentele folosite pentru dirijarea traficului feroviar. Drept urmare semafoarele nu mai funcționau și trenurile circulau la ordin, între gări, iar de la București la Constanța se făceau mai mult de 4-5 ore (în loc de 2 ore jumate).

În primăvara lui 2013 jandarmeria a descins la toate centrele de colectare a metalelor și în cele din urmă fenomenul furturilor de la calea ferată modernizată a fost stopat. Cu multă voință din partea autorităților același lucru s-ar putea face și pentru a stopa furtul echipamentelor din câmp. Dacă nu se reușește acest lucru atunci digitalizarea în România este doar o poveste frumoasă și cam atât !

■ Recunoașterea dăunătorilor merge bine când avem un feromon selectiv, care atrage doar dăunătorul țintă în capcane. Poate să funcționeze și dacă se prind mai multe specii, dar există o limită.

Dacă în capcană sunt mult mai multe specii de insecte, pe lângă cea țintă, pe care o urmărim, atunci oricât de „deștept” ar fi softul de recunoaștere, acesta poate da erori. Am văzut asta în cazul monitorizării sfredelitorului porumbului, cu ajutorul capcanelor digitale.

Pe lângă fluturii de O. nubilallis în capcane se pot prinde multe specii, iar în acest caz sistemul de recunoaștere „dă cu virgulă”. Mai ales că insectele se pot suprapune.

În cazul monitorizării gărgărițelor tulpinilor, cu ajutorul plăcilor galbene adezive, pe lângă speciile țintă, în capcane se prind multe musculițe, de asemenea și multe specii de insecte polenizatoare, unele mai mici, altele mai mare, trebuie să „antrenezi” softul de recunoaștere (bazat pe Inteligență Artificială), ca să nu dea cu „virgulă” la recunoașterea gărgărițelor tulpinilor!

Revenind la întrebarea din titlu, sistemul automat de monitorizare este o necesitate pentru România sau doar o poveste frumoasă? În opinia mea sistemul automat de monitorizare al dăunătorilor este o necesitate, dar asta înseamnă să intrăm cu combaterea dăunătorilor în „Champions League”.

Practic sistemul automat de monitorizare ne ajută să apreciem cât mai exact momentul în care dăunătorii pot să fie combătuți. În cazul gărgărițelor tulpinilor rapiței (C. napi și C. pallidactylus) sistemul ar putea aduce plus valoare prin reușita din prima a combaterii acestora.

Să fim cinstiți, în prezent mulți fermieri ratează momentul optim pentru a efectua un tratament de combatere a gărgărițelor tulpinilor la rapiță, mai ales în condițiile unei variabilități foarte mari a condițiilor meteo, cu diferențe foarte mari de temperatură într-un interval scurt de timp. Iar sistemul automat de monitorizare ar putea fi „unealta” ideală pentru a reuși din prima combaterea acestor dăunători.

Cu condiția ca acest sistem să „zbârnâie”, fermierii să fie instruiți iar capcanele „digitale” să nu fie furate de pe câmp. Bineînțeles ca și prețul acestor sisteme să nu fie unul prohibitiv pentru fermieri. Cu o combatere țintită a dăunătorilor, rentabilitatea fermierilor ar putea crește, în timp, asta înseamnă bani mai mulți plătiți de aceștia ca taxe și impozite către Statul Român, indirect înseamnă creșterea contribuției agriculturii la PIB.

În acest mod ar trebui să ne gândim când vorbim de folosirea progreselor științei în protecția plantelor și nu numai. Adică să trecem la „Champions League”. Dar pentru acest lucru este nevoie de foarte mulți bani investiți pentru cercetare agricolă. Gratis nu se poate!

Foto- Majoritatea sunt capturi ale dăunătorului țintă (gărgărițele tulpinilor) pot fi ușor identificate de softul de recunoaștere al sistemului automat de monitorizare

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea