Prof. univ. habil. dr. ing. Cătălin-Constantin Roibu: un destin profesional dedicat pădurii, științei și formării noilor generații de silvicultori la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

La doar 45 de ani, profesorul universitar habil. dr. ing. Cătălin-Constantin Roibu (foto) este deja o voce respectată în domeniul silviculturii din România și pe plan internațional. Cadru didactic la Facultatea de Silvicultură a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, el ocupă funcția de profesor universitar și este conducător de doctorat în domeniul Silviculturii.

De asemenea, coordonează programul de masterat Conservarea Biodiversității și Managementul Ecosistemelor, o specializare care pune accent pe înțelegerea și protejarea complexității vieții din păduri. De asemenea, este coordonatorul Laboratorului de Biometrie Forestieră, unul dintre cele mai performante laboratoare din domeniu din Europa. Parcursul său educațional și profesional este strâns legat Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, și de ingineria forestieră, domeniu în care s-a format și pe care îl cultivă cu pasiune de-a lungul deja a peste 20 de ani de carieră.

Activitatea sa academică, științifică și pedagogică este completată de implicarea constantă în proiecte de cercetare și de formare a tinerilor specialiști, fiind un promotor activ al educației orientate spre natură, sustenabilitate și știință aplicată.

Prof. univ. habil. dr. ing. Cătălin-Constantin Roibu este absolvent al Colegiului Național „Ștefan cel Mare” din Suceava, promoția 1999, unde a urmat profilul de chimie-biologie. În perioada liceului, se contura un alt destin profesional – părinții săi sperau să-l vadă medic, un vis împărtășit de majoritatea părinților generației sale.

Totuși, începând cu clasa a XI-a, această traiectorie a început să se modifice: „Mi-am schimbat ideile și am optat pentru Silvicultură, pentru pădure, pentru că am considerat și consider că este un domeniu de viitor”, mărturisește profesorul. Alegerea a fost una conștientă și profundă, influențată de o înclinație autentică spre mediu, dar și de o intuiție clară asupra importanței strategice a domeniului pentru societate.

În 1999, a fost admis la Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, în urma unui examen riguros. A absolvit această facultate în 2004, ca șef de promoție, ceea ce avea să marcheze începutul unei cariere academice solide. Imediat după absolvire, a urmat doctoratul sub coordonarea reputatului academician Victor Giurgiu.

Teza sa de doctorat, finalizată în 2010, a fost axată pe un domeniu de nișă, dar esențial – biometria forestieră, tratând în premieră la acea vreme și aspecte de dendro-cronologie pentru fag. Din 2004, a parcurs toate etapele ierarhiei universitare: de la preparator și asistent, la șef de lucrări, conferențiar, iar din anul 2024, a promovat ca profesor universitar.

Evoluția sa profesională reflectă nu doar o dezvoltare continuă, ci și o fidelitate față de vocația aleasă, un angajament profund față de știință, educație și pădure.

Motivația pentru o carieră în silvicultură nu a venit dintr-o alegere întâmplătoare, ci dintr-o influență profundă și timpurie exercitată de familie.

Profesorul Cătălin-Constantin Roibu își amintește cu emoție că dragostea pentru pădure i-a fost cultivată de bunicii din partea mamei, care au avut un rol esențial în formarea sensibilității sale față de natură: „Bunica mea și cu bunicul, cei doi bunici din partea mamei, mi-au schimbat percepția despre tot ce înseamnă pădure. Ei, de când eram eu mic, s-au gândit la acest lucru, aveau un plan mai clar pentru mine și mi-au insuflat pasiunea pentru natură, pentru pădure.”

Originar din localitatea Dolhasca, județul Suceava – o zonă colinară dominată de păduri de fag și stejar – a crescut într-un mediu în care pădurea făcea parte din viața de zi cu zi. 

Mersul frecvent alături de părinți și bunici în pădure, încă din copilărie, au plantat adânc în sufletul său o legătură firească și puternică cu mediul natural: „Ușor, ușor, dragostea aceasta față de pădure  s-a aprins și m-a făcut să mă hotărăsc în clasa a XI-a că voi merge la Silvicultură la Suceava. Și de acolo, nimeni și nimic nu au mai putut să mă oprească. Oricât s-au străduit mama și tata, n-au mai putut să întoarcă decizia mea.”

Chiar dacă părinții și-au dorit inițial o carieră medicală pentru fiul lor, iar mai târziu au încercat să-l orienteze spre o profesie inginerească în domeniul feroviar, aceștia lucrând în cadrul companiei CFR, dorința lui Cătălin Roibu de a urma Silvicultura a rămas fermă: „Am rămas foarte fidel gândului meu și am mers pe Silvicultură. Iar acum, dacă m-aș întoarce în timp, 25-26 de ani în urmă, aș opta tot pentru Facultatea de Silvicultură, tot aici la Suceava.”

Cu umor și mândrie, profesorul rememorează un moment simbolic din cariera sa. După susținerea tezei de doctorat, în 2010, i-a spus mamei: „Mamă, ți-am îndeplinit visul: sunt doctor, numai că în Silvicultură.”

Pentru universitarul prof. Cătălin-Constantin Roibu, Suceava nu înseamnă doar un oraș universitar, ci un reper istoric în domeniul forestier: „La Suceava există cea mai veche tradiție în domeniul forestier din țară. Aici au fost primele școli tehnice de Silvicultură, apoi au fost primele amenajamente silvice – adică modul de gospodărire planificat al pădurilor – încă de pe vremea când pădurile Bucovinei erau administrate de coroana habsburgică prin fostul Fond Bisericesc Ortodox Legionar din Bucovina.”

O alegere firească: începuturile carierei academice ale profesorului Cătălin Roibu

Intrarea în mediul academic a fost pentru profesorul Cătălin-Constantin Roibu, un pas profesional important rezultat dintr-o combinație între performanță, pasiune și susținere din partea mentorilor.

După absolvirea Facultății de Silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, el a primit o propunere din partea conducerii facultății de a rămâne  preparator: „(...) acest aspect a venit oarecum natural. A fost o propunere din partea conducerii facultății de la acea vreme să rămân preparator, pe care am primit-o cu entuziasm”, povestește profesorul.

Avea doar 24 de ani când a ales să îmbrățișeze cariera universitară, dar convingerea a fost puternică, alimentată de interesul său pentru cercetare și de relația profesională strânsă cu mentorul său, academicianul Victor Giurgiu: „Fiind destul de tânăr, am optat spre această carieră academică, pasionat fiind și de cercetare, iar academicianul Victor Giurgiu încă de pe băncile facultății, m-a încurajat și susținut spre acest domeniu.”

Oferta primită din partea Facultății de Silvicultură de la USV Suceava a fost percepută nu doar ca o oportunitate profesională, ci și ca un pas firesc în continuitatea propriei formări.

În România există două facultăți de silvicultură, care funcționează în parteneriat și împărtășesc o viziune comună asupra formării profesioniștilor din domeniul forestier: Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere de la Universitatea Transilvania din Brașov.

„Nouă ne place să spunem că suntem două facultăți surori”, afirmă profesorul Cătălin Roibu, subliniind relația de colaborare strânsă dintre cele două instituții.

„Echipele de cadre didactice din cele două facultăți sunt echipe foarte profesioniste, care le oferă studenților, viitorilor ingineri silvici, cunoștințele și abilitățile necesare pentru a face față provocării gospodăririi pădurilor în acest mediu în schimbare.”

Provocările actuale nu vin doar din zona ecologică sau climatică, ci și din sfera socială. Percepția publicului asupra silvicultorilor și a modului în care pădurile sunt administrate se află într-un proces continuu de transformare, ceea ce face ca formarea viitorilor specialiști să fie cu atât mai complexă și mai importantă.

Laboratorul de Biometrie Forestieră – o realizare emblematică a profesorului Cătălin Roibu

Laboratorul de Biometrie Forestieră din cadrul Facultății de Silvicultură a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava reprezintă poate cea mai importantă realizare profesională din întreaga sa carieră universitară, desfășurată pe parcursul a peste două decenii: „Pot spune că Laboratorul de Biometrie Forestieră este cea mai importantă realizare a mea în parcursul celor 21 de ani, de când activez în cadrul Facultății de Silvicultură”, declară cu modestie acesta. Ideea unui astfel de laborator a fost inițial formulată de academicianul Victor Giurgiu, încă din anii ’90.

Visul mentorului său a devenit treptat realitate, printr-un proces complex de investiții, cercetare aplicată și atragere de fonduri externe. Punctul de cotitură l-a reprezentat câștigarea, în cadrul mecanismului financiar al spațiului European SEE , a unui proiect major în valoare de 1.021.000 de euro: „Practic, a fost startul acestui laborator și evoluția lui fulminantă a început cu acel proiect”, subliniază profesorul Roibu.

De la acel moment, laboratorul a cunoscut o dezvoltare accelerată. În total, peste 2 milioane de euro au fost investiți în modernizarea și extinderea acestuia, transformându-l într-o infrastructură de cercetare de referință la nivel european. Astăzi, laboratorul din Suceava este recunoscut drept a doua infrastructură ca importanță din Europa în domenii precum dendro-cronologie, anatomia lemnului: „Cred că este, să spunem așa, piesa de rezistență a carierei mele”, recunoaște profesorul.

Această realizare nu ar fi fost posibilă fără rezultate științifice consistente și o vizibilitate crescută pe plan național și internațional. Proiectele de cercetare câștigate sunt în majoritate finanțate prin fonduri europene, dar și prin surse naționale, inclusiv prin colaborări cu terți din diverse domenii și atragere de fonduri prin sponsorizări.

Printre partenerii de încredere se numără și organizații de mediu, cum ar fi WWF România, alături de care laboratorul a derulat proiecte importante, precum și UEFISCDI – instituția națională de finanțare a cercetării în învățământul superior.

Publicații cu ecou internațional și contribuții științifice de referință

Activitatea științifică a profesorului Cătălin-Constantin Roibu este impresionantă, atât prin volum, cât și prin impactul internațional. Cu peste 50 de articole științifice publicate, profesorul Roibu se bucură de o recunoaștere solidă în comunitatea academică internațională. „Întotdeauna mi-am propus să am aceste rezultate, să cresc numărul de publicații în reviste cât mai bine cotate internațional în primele 25% jurnale ale lumii. Lucru pe care cred că l-am făcut și de fiecare dată caut să mă autodepășesc, an de an.”

Întrebat care este lucrarea de cercetare de care este cel mai mândru, profesorul recunoaște că alegerea este dificilă: „Toate îmi sunt la suflet, pentru că sunt rodul muncii mele și a echipei și e destul de greu să selectez ceva.”

Totuși, primul articol publicat în calitate de prim autor ocupă un loc aparte în memoria sa profesională: „...legat de rețeaua dendro-cronologică de fag  la limita estică a arealului european al speciei.”

Un subiect de pionierat, care a marcat începutul contribuției sale personale la literatura de specialitate. Un alt articol cu impact major, citat inclusiv în reviste de top precum Science și Nature, este rezultatul unei colaborări internaționale: „(...) un răspuns comparativ între frasin și stejar în Republica Moldova, realizat cu colegii de la Universitatea de Stat din Moldova, cu dr. Victor Sfeclă.”

De asemenea, profesorul menționează cu mândrie o lucrare realizată împreună cu tânărul drd. Marian-Ionuț Știrbu – o premieră pentru cercetarea silvică din România. Studiul vizează răspunsul zâmbrului aflat la limita altitudinală a pădurii din Parcul Național Retezat, analizat pe baza parametrilor anatomici ai lemnului.

„Fiecare publicație a lăsat o urmă, inclusiv o urmă emoțională în cariera mea”, mărturisește profesorul Roibu. Chiar și lucrările realizate în colective mai largi, împreună cu colegi din străinătate, au contribuit decisiv la consolidarea și extinderea rețelei internaționale de colaborare științifică pe care a construit-o în timp.

CExForD – un proiect de cercetare interdisciplinar, cu impact strategic asupra pădurilor viitorului

Pentru profesorul Cătălin-Constantin Roibu, implicarea în proiectul CExForD – Compound extreme events from a long-term perspective and their impact on forest growth dynamics, reprezintă o oportunitate valoroasă de a contribui la cercetarea de vârf, aflată la intersecția dintre științele climatice și cele forestiere.

În cadrul acestui proiect finanțat prin PNRR (ID CF 287/30.11.2022, contract nr. 760074/23.05.2023), implementat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, el deține rolul de cercetător și manager adjunct.

Proiectul este coordonat de dr. Monica Ioniță-Scholz, cercetător științific gradul I la prestigiosul Institut pentru Cercetări Marine și Polare „Alfred Wegener” din Bremerhaven, Germania – o colaborare care aduce o componentă internațională solidă și o abordare interdisciplinară de mare actualitate.

„Proiectul PNRR-I8 CExForD îmbină latura climatică și latura forestieră, prin care analizăm modul în care schimbările climatice, din trecut, cele din prezent și cele viitoare, vor impacta modul în care arborii răspund la aceste schimbări”, explică profesorul Roibu.

Studiul se concentrează pe două specii forestiere-cheie din ecosistemele României – zâmbrul și stejarul – analizând reacțiile acestora la evenimente climatice extreme dintr-o perspectivă pe termen lung. Scopul final al cercetării este de a identifica metode eficiente de adaptare și gestionare durabilă a acestor specii, în contextul accelerării schimbărilor climatice.

„Ne dorim să vedem cum zâmbrul și stejarul au reacționat în trecut, pentru a găsi metode de gestionare durabilă a acestor specii important, dar și fragile ecologic din Fondul Forestier Național”, subliniază profesorul.

Primele rezultate ale proiectului CExForD: o reconstituire istorică a secetelor din ultimii 800 de ani

Proiectul CExForD, aflat în plină desfășurare, a înregistrat deja rezultate științifice semnificative. Profesorul Cătălin-Constantin Roibu, manager adjunct al proiectului, anunță încheierea primei etape majore – analiza influenței climatice asupra ecosistemelor forestiere din Europa de Sud-Est.

„S-a realizat o frecvență a anilor extremi, folosind mai mulți indicatori climatici, cum ar fi temperatura, precipitațiile, valurile de căldură și așa mai departe. În general, secetele ne-au interesat foarte mult și se observă această tendință de creștere în frecvență a acestor evenimente extreme”, explică profesorul. Pe partea de dendro-cronologie, proiectul a avansat în paralel pe mai multe direcții: au fost realizate serii de referință privind anatomia lemnului și densitatea maximă determinată prin radiografiere cu raze X , iar în prezent se lucrează la analiza izotopilor stabili pentru stejar. Acesta este un demers de pionierat pentru România și pentru întreaga regiune a Europei de Sud-Est.

„Avem 800 de ani, serie continuă de analizare a stejarului, care acoperă această parte de Europă și care va aduce rezultate importante pentru comunitatea științifică internațională”, precizează tânărul profesor univ. habil. dr. ing. Cătălin-Constantin Roibu. Această arhivă biologică unică va permite reconstituirea detaliată a perioadelor de secetă severe din ultimii opt secole în estul Europei, cu implicații importante pentru înțelegerea schimbărilor climatice pe termen lung.

„Lucrăm în prezent la un articol care va face o reconstituire a perioadelor de secetă din ultimii 800 de ani, în zona de Est a României, în zona de Est a Europei, nu neapărat România, pentru că relevanța spațială a acestei reconstituiri este foarte mare, acoperă tot Estul Europei”, adaugă profesorul. De altfel, el anunță că și alte rezultate de impact vor urma în curând: „Vă sugerăm să țineți aproape de noi, pentru că lucrurile de abia acum încep să apară.”

Provocările cercetării din domeniul silviculturii: curiozitatea, munca în echipă și sustenabilitatea

În ciuda realizărilor remarcabile din domeniul cercetării științifice și al învățământului superior, profesorul univ. habil. dr. ing. Cătălin-Constantin Roibu recunoaște că munca de cercetător vine cu provocări constante – unele intelectuale, altele structurale și administrative.

„Provocarea principală e să ai curiozitate, să fii curios de fiecare dată, să vezi lucruri și să crezi, la un moment dat, în ideile tale”, afirmă profesorul, subliniind că inovația începe întotdeauna cu o întrebare bine pusă și cu perseverența de a-i căuta răspunsul. O altă provocare majoră este asigurarea sustenabilității financiare a echipei de cercetare pe care o coordonează.

„Am format o echipă care, în momentul de față, este dependentă de aceste surse de finanțare. În momentul în care nu ai surse de finanțare, e destul de greu să improvizezi ca să poți păstra oamenii respectivi în echipă.” Menținerea unui nucleu de cercetători activi necesită nu doar fonduri, ci și viziune și colaborare instituțională. Sprijinul conducerii Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava s-a dovedit esențial în acest sens.

„Împreună cu conducerea Facultății de Silvicultură, și mai ales a universității, întotdeauna am găsit soluții, iar în prezent avem în continuare sprijinul domnului rector, prof. univ. dr. Mihai Dimian, și așa reușim să asigurăm aceste resurse financiare și să păstrăm echipa.”

La acestea se adaugă și provocările legate de formarea noilor generații de cercetători. Activitatea de conducere de doctorat presupune găsirea unor tineri motivați, dedicați și capabili să susțină ritmul cercetării de înalt nivel. „Este o provocare să găsești doctoranzi buni, pasionați și curioși”, recunoaște profesorul Roibu.

Profilul cercetătorului de succes: între curiozitate, rigoare și ieșirea din zona de confort

În opinia profesorului Cătălin-Constantin Roibu, trăsăturile care definesc un cercetător de succes nu țin doar de competențe tehnice sau cunoștințe de specialitate, ci, în primul rând, de caracter și atitudine față de muncă.

„Prima, curiozitatea”, afirmă fără ezitare. Fără această dorință constantă de a înțelege mai mult, de a explora necunoscutul, cercetarea își pierde sensul. Pe lângă curiozitate, pasiunea autentică este esențială.

„Să fii pasionat de ceea ce faci, să fii serios, să dai un randament maxim în ceea ce faci.” Profesorul subliniază importanța unei etici a muncii solide, centrate pe rigoare și autoexigență. În acest sens, îl evocă pe mentorul său, academicianul Victor Giurgiu: „Pentru ca să fii un cercetător bun, trebuie să fii foarte riguros și foarte sever cu tine. În primul rând, severitatea cu tine însuți, să ceri din ce în ce mai mult de la tine. Azi să fii mai bun ca ieri și mâine să fii mai bun ca azi.” Un alt element-cheie este capacitatea de a ieși din zona de confort.

„Toate aceste abilități necesare te scot din zona de confort, dar rezultatele muncii de cercetător vor fi apreciate . La acestea se adaugă o abilitate care, în opinia profesorului Roibu, rămâne adesea deficitară în spațiul românesc: munca în echipă: „Să ai capacitatea de muncă în echipă – pe care noi, așa ca nație, nu prea o avem. Ne place să spunem că o avem, dar nu este așa. Excelăm individual, dar în echipă lucrurile sunt un pic diferit.” În concluzie, cercetătorul de succes este, în viziunea sa, un om curios, pasionat, riguros și dispus să se autodepășească permanent – atât individual, cât și în cadrul unui colectiv științific.

Să fii silvicultor înseamnă să înțelegi ordinea naturii – un mesaj pentru tinerii care visează la o carieră în cercetare și pădure

Pentru profesorul Cătălin-Constantin Roibu, îndemnul adresat tinerilor care aspiră la o carieră în cercetare, sau chiar mai general, la o carieră în domeniul silviculturii, pornește de la o convingere profundă: profesia trebuie să aducă satisfacție interioară și împlinire profesională: „Să aibă satisfacția muncii sale, în primul rând. Să facă o profesie pe baza căreia să aibă satisfacție profesională, pentru că atunci când respecți ce am spus mai sus, acele rigori, este imposibil să nu reușești.” Silvicultura este un domeniu vast, este o meserie de ștafetă, cu multiple ramuri – de la cercetarea științifică, la producția forestieră – și se adresează celor care iubesc natura, care sunt curioși și dornici să înțeleagă mecanismele subtile ale ecosistemelor forestiere.

„Mai ales, dacă le place natura dacă le place să studieze, să experimenteze, să cunoască care sunt mecanismele prin care se gestionează și se adaptează o pădure, de la înființarea ei, la conducere și îngrijire, la exploatare și din nou regenerare. Un ciclu continuu de peste 120 ani, prin care pădurea trebuie să ofere atât  lemn cât și servicii ecosistemice de calitate..” Pentru profesorul Roibu, silvicultura nu este doar știință aplicată, ci o punte între raționalitate și spiritualitate. Este un domeniu în care natura devine carte de înțelepciune.

„Studiind Silvicultura, ajungi să cunoști și să cum Dumnezeu lucrează și cum pune lucrurile în ordine, înțelegi mecanismele cu care funcționează toate aceste aspecte.” Tânărul cercetător și profesor universitar, Cătălin Roibu îl citează cu reverență pe Louis Pasteur: „Puțină știință ne desparte de Dumnezeu, iar multă știință ne apropie”, un gând care sintetizează filosofia sa despre cercetare și credință.

Silvicultorul, spune el, este adesea numit „inginerul luminii”, după cum spunea regretatul prof. univ. dr. ing. Radu Cenusă, pentru că lucrează cu esența dezvoltării pădurii – lumina.

„Pădurea se dezvoltă în lumină. În funcție de  câtă lumină lași să ajungă la sol, alegi speciile de arbori cu care vei întemeia viitoarea pădure.” Este o știință a echilibrului,  dar și o artă a observației. Prin urmare, mesajul său pentru tineri este simplu, dar profund: să aleagă o carieră care le reflectă valorile și pasiunile, să caute răspunsuri în natură, să nu renunțe la visul lor, iar dacă acel vis înseamnă pădurea – atunci Silvicultura poate fi nu doar o meserie, ci o chemare.

De altfel, prof. univ. habil. dr. ing. Cătălin Roibu este și mentor pentru studenți, masteranzi, doctoranzi, postdoctoranzi și chiar cercetători, fiind responsabil de consilierea celor care parcurg studiile universitare și postuniversitare, își doresc să urmeze o carieră în cercetare și sunt beneficiari ai Centrului de Orientare, Asociere și consiliere în cariera de cercetător (COACH-USV*) inaugurat printr-un  proiect PNRR-I10 în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, dar care acoperă întreaga Regiune de Dezvoltare NE a României.

Viitorul cercetării forestiere la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava: consolidare, internaționalizare și tehnologii de vârf

Privind spre viitor, profesorul Cătălin-Constantin Roibu își propune să consolideze și să dezvolte în continuare direcțiile de cercetare inițiate în cadrul Laboratorului de Biometrie Forestieră, pe care îl coordonează la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

„Toate direcțiile de cercetare pe care le-am declarat în cadrul laboratorului sunt importante și sunt strategice”, afirmă el, subliniind că obiectivul major este menținerea laboratorului în topul infrastructurilor europene de profil. Pentru atingerea acestui obiectiv, este esențială atragerea de noi surse de finanțare și integrarea în parteneriate internaționale puternice.

„Avem în momentul de față vizibilitatea națională și internațională suficient de mare încât să fim atrași în consorții de proiecte”, explică profesorul. Ideile de cercetare se nasc în mod colectiv, în cadrul echipei și alături de partenerii externi. Un exemplu concret de extindere a colaborărilor este parteneriatul cu Universitatea din Padova. În următoarele săptămâni, doi cercetători de renume din domeniul dendroecologiei – Marco Carrer și Angela Luisa Prendin – vor sosi la Suceava alături de cinci studenți de la silvicultură, pentru a lucra împreună cu cadrele didactice și studenții suceveni de la facultatea de silvicultură. . Această inițiativă vizează nu doar schimbul de experiență, ci și dezvoltarea de noi direcții de cercetare comună.

„Idei de proiecte pe viitor sunt – consolidare și dezvoltare. Iar pe partea de dezvoltare îmi doresc să mai facem câteva dotări ale laboratorului, astfel încât să avem toate echipamentele  necesare pentru a face cercetări complete asupra arborilor și care să ne aducă chiar pe primul loc în Europa”, afirmă cu încredere profesorul Roibu. Un vis concret este completarea infrastructurii laboratorului cu aparatura necesară pentru analiza izotopilor stabili: „Ne mai sunt necesare spectrometrele de masă, iar acestea vor fi primele pe lista de investiție, în funcție de oportunitățile de finanțare pe care le vom accesa în viitor.” Această dotare ar permite laboratorului să atingă un nivel de excelență care l-ar consolida în elita cercetării forestiere europene.

Povestea profesorului Cătălin-Constantin Roibu nu este doar despre știință, ci despre muncă, viziune, răbdare și credință în puterea cunoașterii. Este exemplul viu al cercetătorului care nu doar studiază natura, ci o ascultă și o înțelege în profunzime, cu rigoarea unui om de știință și cu reverența unui spirit contemplativ.

De-a lungul a peste două decenii de activitate academică, a construit nu doar un laborator de referință la nivel european, ci și o comunitate științifică activă, colaborativă, competitivă și capabilă să răspundă marilor întrebări ale prezentului și viitorului.

„Studiind Silvicultura, ajungi să vezi și să cunoști minunile divinității”, mărturisește profesorul, iar această afirmație sintetizează poate cel mai bine ethosul muncii sale: cercetarea nu este un simplu exercițiu intelectual, ci un drum de cunoaștere profundă, în care știința se întâlnește cu sensul.

Prin fiecare proiect internațional, prin fiecare student inspirat, prin fiecare articol publicat, profesorul Roibu își continuă misiunea de „inginer al luminii” – nu doar în pădure, ci și în educație, în cercetare, în societate. Iar pentru tinerii care caută un drum autentic, cu sens, Silvicultura poate fi mai mult decât o carieră: poate fi o chemare.

Prof. univ. dr. Elena- Brândușa Steiciuc, Director Centrul COACH-USV
Lector dr. Sergiu Raiu, consilier sociolog, COACH-USV
Drd. Oana Grosu, consilier psiholog, COACH-USV

* Acest material a fost publicat cu sprijinul Proiectului PNRR-I10 cu codul 9/31.01.2023 „Crearea și dezvoltarea Centrului de orientare, asociere și consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (COACH USV).