Soluții pentru diminuarea impactului secetei asupra creșterii animalelor

Una dintre prioritățile INCD pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești constă în dezvoltarea de soluții care să contribuie la rezolvarea unor probleme societale. Dintre aceste provocări, schimbările climatice generează probleme atât societății în general dar mai ales producătorilor de alimente, în principal fermierilor – atât celor din sectorul vegetal cât și celor din sectorul zootehnic.

În acest context, institutul prin proiectele de cercetare derulate vine în sprijinul fermierilor cu soluții nutriționale alternative celor clasice. In cadrul programului NUCLEU, cel mai recent proiect pe acest subiect (PN23-20.04.01-Evaluarea potențialului nutrițional al unor resurse furajere rezistente la secetă în hrana animalelor de fermă, cu implicații asupra sănătății, siguranței și calității produselor) are ca obiectiv principal realizarea de noi produse furajere pentru rumegătoare și monogastrice.

Cum vom face asta? Prin dezvoltare, experimentare și validare pe animal. Institutul vine astfel în întâmpinarea dumneavoastră și pune la dispoziția beneficiarilor produse elaborate pe fundamente științifice, deja testate pe animale și controlate din punct de vedere al calității.

În cadrul proiectului au fost deja identificate și caracterizate din punct de vedere nutrițional câteva plante [ex., sorgul pentru boabe (Sorghum bicolour L. Moench), secara (Secale cereale L), fasolița (Vigna unguiculata L. Walp), pentru care există goluri în cunoaștere, mai concret în recomandarea nivelurilor de includere în hrana diferitelor specii ori categorii de animale de fermă, cum ar fi taurinele din rase de carne, suine - în special tineret, și pui de carne.

Datorită capacității bune de iernat și toleranței îmbunătățite la secetă, cele mai recente creații/ hibrizi de sorg și/sau secară pentru boabe, pot fi o alternativă la cultivarea porumbului, grâului, sau orzului, în special pe solurile nisipoase infertile.

Mai mult, cultivarea și utilizarea unor proteaginoase (ex., năut, fasoliță) ar reprezenta o alternativă viabilă la șroturile de soia provenite din importuri, atât din punct de vedere bioproductiv, cât și sub aspect economic și ecosanogen (aceste boabe de leguminoase prezintă avantajul că nu sunt modificate genetic). În plus, aceste plante asigură necesarul de proteină și substanțe minerale pentru zonele supuse fenomenului de aridizare.

Activitățile din cadrul proiectului se axează pe studiul caracteristicilor nutriționale (valoare nutritivă) ale acestor noi ingrediente furajere, optimizarea nivelului lor de includere în rețetele de furaje combinate complete (FCC) și pe estimarea efectelor asupra performanțelor zootehnice (spor în greutate, consumuri specifice), randamentului la sacrificare, calitatea nutrițională a cărnii din principalele porțiuni ale carcasei comerciale, și starea de sănătate a animalelor.

Totodată, în cadrul proiectului au fost demarate activități de obținere de produse biotehnologice sub formă liofilizată, cu rol probiotic pentru modularea microflorei gastro-intestinale, stimularea răspunsului imun, și îmbunătățirea sănătății și a performanțelor zootehnice a animalelor.

Se urmărește o complementare a hranei în anumiți principii nutritivi și biocompuși activi, cu scopul de a crește ponderea de includere a acestor noi ingrediente furajere în structura rețetelor de FCC.

Prin setul de soluții nutriționale elaborate, bazate pe noi cereale /proteaginoase (plante cu nevoi scăzute de inputuri și grad mare de reziliență), alternative la cele clasice, cu adaos de biopreparate probiotice, se asigură atât o diversificare a gamei de ingrediente furajere, dar mai ales se pun în valoare modalități de valorificare cu maximum de randament a acestora, și se inițiază cercetări biotehnologice inovative.

Astfel, a fost deja derulat un experiment pe 16 capete tineret taurin la îngrășat din rasa de carne Aberdeen-Angus. Pentru acest experiment au fost testate 2 variante de furaj combinat complet: o variantă martor cu o pondere de includere a șrotului de floarea soarelui de 5% și a ovăzului boabe de 15% și varianta experimentală în care cele două surse energo-proteice clasice au fost înlocuite total cu boabe de fasoliță, respectiv secară. 

Ambele furaje au fost formulate astfel încât să fie isocalorice şi isoproteice, cu o pondere a furajelor de volum de 65% (fân de lucernă) şi de 35% a furajului combinat, administrat sub formă granulată. Raportul dintre raţia de bază şi concentrate a fost formulat astfel încât să îndeplinească necesarul de azot şi energie pentru o creştere optimă a microorganismelor din rumen. Starea de sănătate a animalelor a fost monitorizată clinic pe toată perioada experimentală.

La începutul și sfârșitul experimentului au fost recoltate probe de sânge, de la fiecare animal în parte, în vederea determinării parametrilor biochimici.

La finalul experimentului au fost sacrificate 6 animale/lot, în vederea determinării compoziției fizico-chimice și a conținutului în acizi grași a cărnii, din diferite porțiuni ale carcasei: antricot (m. Longissimus dorsi), pulpă (m. Semimembranosus) și mușchiuleț (m. Psoas) de la fiecare animal în parte.

Comparativ cu furajul clasic, varianta experimentală a îmbunătățit performanțele zootehnice, randamentul la sacrificare, și calitatea nutrițională a cărnii din principalele porțiuni ale carcasei comerciale și nu a afectat negativ starea de sănătate a animalelor.

De asemenea, a fost finalizat un experiment pe tineret suin (faza post înțărcare, 12-30 kg) în care grâul a fost înlocuit 100% cu secară, la care s-au adăugat culturi pure liofilizate de Lactobacillus plantarum.

Printre primele rezultate se enumeră înlocuirea, fără afectarea semnificativă a performanțelor zootehnice. În plus, furajul combinat pe bază de secară cu adaos de probiotic asigură cantitatea de substanțe nutritive necesară pentru categoria de purcei, după criza înțărcării, fapt ce se reflectă pozitiv asupra diminuării cu 44% a frecvenței enteritelor, cu efecte benefice asupra stării de sănătate a purceilor.

Faza de creștere-îngrășare (30-60 kg), va continua după același plan experimental de furajare, la care rețetele de furaj vor fi suplimentate cu adaos de culturi pure liofilizate de Bacillus spp. Așadar, proiectul va conduce la acumularea în continuare de informații științifice care țin de nutriția de precizie, și de adaptarea sectorului de creștere a animalelor la schimbările climatice.

Georgeta CIURESCU, Șef laborator Nutriție Animală și Biotehnologii, INCDBNA – IBNA Balotești

Cătălin DRAGOMIR, Director General,

INCDBNA – IBNA Balotești