Născut în județul Botoșani într-o familie cu 10 copii, Părintele Cleopa s-a alăturat obștii Schitului Sihăstria în anul 1929. În primele luni de viață era mereu bolnav, iar mama sa a apelat la ajutorul unui duhovnic de la Schitul Cozancea care a sfătuit-o să îl dăruiască Maicii Domnului. Se spune că s-a închinat la icoana Fecioarei, iar acesta a mai fost bolnav doar la sfârșitul vieții. Constantin, acesta era numele de botez, avea să meargă, asemeni

Mănăstirea Corbii de Piatră e un unicat în sine între zidirile creștine din România. I-a fost redat scriptic rangul de mănăstire, în fine, s-a reînnodat firul vieții monahale din 2003, dar faptic nu are parte de rânduiala și grija atât de evidente în alte așezăminte ortodoxe. Mai degrabă poartă amprenta – ceea ce nu-i rău deloc, până la un punct – vechilor chilii rupestre, de inspirație – spun cunoscătorii &ndash

O clasificare obiectivă/istorică a celor mai vechi biserici din România nu există, subiectul fiind sensibil mai ales din punctul de vedere al orgoliilor care țin de confesiune. Și-atunci, pentru a împăca aceste mici sentimentalisme, s-a convenit tacit asupra unei ordonări pe diverse categorii: cea mai vechea biserică din piatră, din lemn, din lista UNESCO, din Moldova, Ardeal sau Țara Românească, unde se mai țin slujbe ori care mai stau încă în picioare

Potrivit ultimelor statistici, 80% dintre români sunt creștini ortodocși. Unii dintre aceștia săvârșesc sărbătorile pe stil vechi, au un calendar diferit și, bineînțeles, biserici și mănăstiri unde se slujește după această rânduială. Nu demult am pășit și eu pragul unui astfel de lăcaș. Este vorba despre mănăstirea Slătioara din județul Suceava, acolo unde se află și sediul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. Complexul mănăstiresc a avut o istorie