Ferma de bizoni de la Aita Mare

Am poposit la ferma de bizoni al lui Attila Pal și a soției sale Orsolya, din localitatea Aita Mare, județul Covasna. Acesta ne povestește că se ocupă cu creșterea bizonilor din anul 2013, când a pornit cu 4 capete și a ajuns la un efectiv de aproape 50 de animale, din care 60% s-au născut la el în fermă. Bizonii de la fermă sunt 100% hrăniți cu iarbă, carnea lor oferind astfel de 3,5 ori mai mulți antioxidanți Omega-3 decât bizonii hrăniți cu grâne sau siloz.

Fermier de bizon

Pentru cei care nu știu, bizonul face parte din familia de bovine, originar din Asia, ajuns atât în America cât și în Europa. Sunt două subspecii – Bison Bison (bizonul de prerie American) și Bison Bison Atabascae (Bizonul Canadian de pădure). Fratele european a avut de asemenea două subspecii, Bison Bonasus Caucasicus și Bison Bonasus Karpathicus. Iar o parte din motivele pentru care valoarea nutrițio­nală a cărnii de bizon este mai ridicată este datorită modului în care aceștia sunt crescuți.

Bizonii sunt manipulați cât mai puțin posibil, nu sunt domesticiți, își petrec viața în pășune fără a fi închiși într-un grajd. Nu sunt tratați cu antibiotice, substanțe chimice sau hormoni de creștere și nu sunt vaccinați inutil. Bizonul reprezintă în mod clar o alegere mai bună cu mult mai puține grăsimi și calorii, mai puțin colesterol, dar cu cantități mai mari de proteine, fier și vitamina B12 decât carnea de vită, carnea de porc și pui.

„Ne ocupăm cu creșterea bizonilor din anul 2013. După ce am petrecut mai mulți ani în străinătate, în timp ce eram încă acolo am cumpărat teren agricol în comuna Aita Mare, în județul Covasna. Ne-am gândit să investim în agricultură, mai exact în creșterea de animale, dar într-un mod mai diferit. Avem mai multe motive pentru care am ales bizonul, ca specie, dar cel mai important a fost carnea. Am plecat de la 4 capete și am ajuns la un efectiv de aproape 50 de animale, din care 60% s-au născut la noi în fermă“, ne povestește Attila Pal.

...garduri electrice permanente

Sistemul de furajare la bizoni este foarte simplu; pe timp de vară pășunat (ad libidum) plus minerale, iar pe timpul iernii fân, 1.8% din greutatea corporală a animalelor, ne spune fermierul. „Nu necesită hale și spații speciale de tip fermă, însă necesită pășuni împrejmuite în care să se asigure condițiile optime de viață și un management productiv al pășunilor. Costul unei astfel de investiții depinde de numărul de animale și de suprafața de pășune care se va împrejmui cu garduri perimetrale cu plasa de sârmă și garduri electrice profesionale. Un astfel de gard din plasă de sârmă ajunge la 12 euro/metru liniar de gard minim, iar gardurile electrice permanente undeva între 2-5 euro/metru liniar de gard. Noi am construit în jur de 2.500 metri de gard. Toată investiția a fost realizată din fonduri proprii“, adaugă crescătorul.

Carnea de bizon, proteina perfectă a naturii

Cei doi sunt în starea inițială de comercializare a cârnii, însă au și clienți interesați, atât din străinătate cât și din țară. Totodată, foarte mulți clienți sunt interesați și în achiziționarea de animale vii pentru reproducere, menționează Attila. „Bizonul nu este modificat genetic de 15.000 de ani și se hrănește doar cu iarbă. Deci, este o carne foarte sănătoasă, plină de minerale, vitamine și proteine și cu cel mai mic procent de colesterol față de alte cărnuri de la diferite specii de animale. Aminoacizii sunt bine cunoscuți pentru rolul lor în formarea de proteine, iar carnea de bizon oferă toți aminoacizii esențiali de care are nevoie corpul nostru. Rolul de proteină al aminoacizilor este esențial pentru susținerea sănătății noastre, inclusiv a sistemului nervos, digestiv și, în special, pentru sănătatea sistemului imunitar. Carnea de bizon are, de asemenea, un raport ridicat de acizi grași sănătoși, cum ar fi Omega-3“, specifică crescătorul covăsnean.

Creșterea de bizoni este o afacere de nișă și nu este bazată doar pe profit, ci pe însăși viața, încheie Attila Pal. „Impune un respect pentru natură și pentru animale și fără voința de a abuza de acestea în vederea unui profit cât mai mare. Un fermier de bizon contribuie la protejarea naturii prin asigurarea unui spațiu optim, protejat pentru condițiile de viață ale bizonilor, așa cum au fost ei creați de natură. Oricine crede în valorile acestea poate fi un bun crescător de bizon și va avea o fermă de succes, dar cine va trata bizonul ca o vită oarecare, va renunța foarte repede la această afacere“.

Beatrice Alexandra MODIGA