Romania

De ce a crescut populația Sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilallis) în țara noastră?

De ce a crescut populația Sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilallis) în țara noastră?
Distribuie:  

În ultimii ani am avut parte de multe crize care au avut efecte nefaste asupra întregii societăți, inclusiv asupra fermierilor. De fapt, truditorii pământului au fost printre primii care au resimțit efectele acestei crize.

Am avut pandemia Covid, apoi războiul din Ucraina și, nu în ultimul rând, seceta excesivă, la care se adaugă creșterea costurilor de producție (îngrășăminte și pesticide scumpe, carburanți scumpi), în timp ce prețurile de valorificare a recoltei au scăzut foarte mult (prețuri în bătaie de joc pentru truda fermierilor).

Din păcate, mulți fermieri au ajuns la limita falimentului din cauza acestui cumul de factori. Dacă ne uităm la cultura porumbului, cândva „regina fermelor“, în multe zone din sudul și estul țării anul acesta a fost jale.

În ultimii patru ani, trei au fost secetoși, iar „nava amiral“ a fermierilor s-a transformat într-o sursă de pierderi și chiar disperare. La o întâlnire recentă, organizată de USAMV București și FAPPR, în cadrul proiectului SUPPORT, fermierii au spus că la porumb cea mai mare problemă cu care se confruntă este din cauza secetei, motiv pentru care mulți se gândesc să renunțe la această cultură!

Singurele excepții au fost în vestul țării, unde a plouat peste medie sau cine are irigații (puțini, ce-i drept!).

Revenind la porumb, în județul Călărași am văzut sole cu porumb care nu au fost recoltate decât parțial. M-am documentat puțin și am aflat cauza. Fermierul nu mai avea bani nici pentru finalizarea campaniei de recoltare, nici măcar să plătească arendele, așa că a lăsat porumbul așa cum este, poate îl va lua din câmp în primăvară... cine știe.

Cu un an în urmă am văzut o situație similară la un mic fermier; acesta a recoltat porumbul pe data de 4 aprilie (ce a mai rămas din el). Este drept că sola respectivă nu avea decât două hectare. Dar, revenind la prima situație, suprafețele cu porumb rămase nerecoltate erau de ordinul zecilor de hectare.

Acolo unde porumbul a fost recoltat, pe o suprafață de sute de hectare, resturile vegetale (cocenii) nu au fost tocate, practic după ce a trecut combina, fermierul nu a mai făcut nicio lucrare, tot din motive financiare. Posibil ca, din păcate, anul viitor fermierul să dea faliment, terenul fiind luat de alt fermier sau, mai rău, de un fond de investiții.

Acestea sunt doar câteva situații pe care le-am văzut eu, cu ochii mei, în sud-estul țării. Bine ar fi fost să fie doar niște cazuri izolate. Din păcate, nu sunt. Mulți fermieri au probleme financiare și nu au mai intrat pe teren, după recoltare, să mai toace resturile vegetale.

Așteaptă să vadă ce va fi la anul, dacă vor supraviețui din punct de vedere economic și, dacă vor scăpa de faliment, cel mai probabil vor semăna tot porumb (dacă nu va intra în vigoare directiva care interzice monocultura) sau floarea-soarelui.

Cine câștigă de pe urma acestor situații? Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilallis). Cocenii de porumb sau plantele nerecoltate reprezinte niște „căsuțe“ pentru larvele acestui dăunător. Practic, un loc foarte bun pentru a ierna.

Chiar dacă, să zicem, fermierul va recolta, la un moment dat, porumbul din câmp, larvele se vor afla la baza plantei (la cotor), prin urmare, în lipsa unei tocări a resturilor vegetale, nu vor fi deranjate prea mult de trecerea combinei.

Cercetări efectuate în deceniile trecute, în țara noastră, scoteau în evidență faptul că tocarea resturilor vegetale după recoltare și apoi ogorul de toamnă (arătura, făcută de obicei la sfârșit de octombrie sau în luna noiembrie) reduceau populația larvelor de sfredelitor cu cel puțin 90%.

Acesta era unul dintre motivele pentru care, în sudul țării, erau, în medie, probleme cu sfredelitorul porumbului, doar o dată la trei ani. În prezent, sistemul de lucrări minime al solului este din ce în ce mai folosit de către fermieri, avantajele fiind evidente (păstrarea apei în sol), dar problema este că insectele, dacă sunt mai puțin deranjate, ne vor face probleme mai mari în anii următori. Iar situațiile pe care vi le-am enumerat mai sus vor duce la o presiune mai mare de infestare în primăvara viitoare.

Mai multe larve care nu sunt deranjate de lucrările solului sau de tocarea resturilor vegetale, coroborate cu o iarnă mai blândă, înseamnă mai mulți fluturi sezonul viitor. Iar mai mulți fluturi înseamnă mai multe ouă depuse în lanul de porumb.

Sigur că aici mai intervin și condițiile climatice din perioada când sunt depuse ouăle, când eclozează larvele până când acestea intră în plantă. Dar, în cele mai multe cazuri, vremea a ținut cu Sfredelitorul porumbului.

Prin urmare, este un cerc vicios. Din cauza crizei economice mulți fermieri nu pot să toace resturile vegetale de porumb, unii nici măcar să recolteze toate suprafețele, iar dacă își revin financiar, anul următor s-ar putea să aibă un atac mai mare al acestui dăunător. Este drept că probleme pot să aibă și vecinii, care respectă toate verigile tehnologice, fiindcă Ostrinia nubilalis este un fluture și zboară, uneori pe distanțe mari. 

Există și fermieri fericiți care dispun de sisteme de irigații. Fie sapă puțuri, fie se află într-o zonă unde sistemul național de irigații este funcțional (puține, ce-i drept). Care este cea mai rentabilă cultură la irigat? Evident, porumbul. În multe cazuri, cine are irigații, cultivă porumb după porumb. Și în acest caz „astrele se aliniază“ pentru Sfredelitorul porumbului (O. nubilalis).

Fermierii au spus că ar respecta rotația culturilor cu mare drag, dar care sunt celelalte culturi la fel de rentabile ca și porumbul? Mai ales că irigațiile costă, nu sunt ieftine, iar noi trebuie să ieșim pe plus.

Este încă o dovadă că Natura nu are nici o treabă cu Economia. Insectele și plantele se ghidează după aceleași legi de zeci și sute de milioane de ani. Trebuie să se hrănească și să se înmulțească pentru a asigura supraviețuirea speciei.

Acest lucru se face prin evoluție. Natura înseamnă Evoluție! Cine nu reușește acest lucru dispare și apare altă specie. Dar Economia te ajută la Evoluție? Teoretic da, dar practica „ne omoară“.

Dacă nu se pot lua cele mai la îndemână măsuri de control al populației Sfredelitorului porumbului, cum ar fi tocarea cocenilor sau un asolament ca la carte (cu șase culturi sau mai multe), acest lucru înseamnă că am evoluat?

Ceea ce se întâmplă în ultimii ani, faptul că în unele regiuni ale țării vedem atacuri mari de Ostrinia nubilallis înseamnă că am evoluat? Nu cumva, din punctul de vedere al Protecției Plantelor, am involuat, din cauza așa-ziselor rațiuni economice? Este o temă de gândire și de dezbatere.

Până atunci, acolo unde fermierii nu și-au mai permis să recolteze porumbul sau să toace cocenii, larvele de sfredelitor au asigurate niște „locuințe” confortabile unde pot să petreacă în tihnă pe tot parcursul sezonului rece, iar în primăvară populația acestei specii o să crească și mai mult.

Există o posibilitate ca, dacă anul viitor va fi bun pentru porumb (din punctul de vedere al apei) să fie atacuri foarte mari de Ostrinia care să dijmuiască producția și fermierii să fie din nou în pagubă. Iar atacul acestui dăunător vine la pachet și cu cel al bolilor produse de ciupercile patogene din genurile Fusarium sau Aspergillus, ceea ce înseamnă micotoxine și posibilitatea de a nu valorifica recolta (în cazul depășirii limitei maxime admise a micotoxinelor). Este într-adevăr un cerc vicios din care cu greu văd să fie o ieșire.

explicații foto

Foto 1 – Plante de porumb frânte, datorită atacului larvelor sfredelitorului (Ostrinia nubilalis).

Plante de porumb frante datorita atacului larvelor sfredelitorului Ostrinia nubilalis

Foto 2 – Porumb nerecoltat, în județul Călărași; fermierul este în criză financiară.

Porumb nerecoltat in judetul Calarasi fermierul este in criza financiara

Foto 3 – Aceeași solă cu porumb rămas nerecoltat, unele plante sunt frânte de la bază

sola cu porumb ramas nerecoltat unele plante sunt frante de la baza

Foto 4 – Larve de Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) găsite în cocenii de porumb dintr-o cultură de grâu în luna februarie.

Larve de Sfredelitorul porumbului Ostrinia nubilalis

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

porumb, resturi vegetale, cultura porumbului, boli la porumb, sfredelitorul porumbului, Ostrinia nubilallis, coceni, sole de porumb

Alte articole: