Poziția României la AgriFish: finanțare pentru fermieri și o PAC post-2027 orientată spre investiții

La reuniunea Consiliului AgriFish de la Bruxelles, România a transmis un mesaj ferm către Comisia Europeană: sectorul laptelui are nevoie urgentă de sprijin financiar, iar viitoarele politici europene trebuie să protejeze investițiile fermierilor și competitivitatea agriculturii. Secretarul de stat Emil Dumitru a pledat pentru o PAC post-2027 orientată spre investiții, inovare și finanțare consistentă.

România și-a prezentat prioritățile în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), desfășurată luni, 13 iulie, la Bruxelles. Delegația română, condusă de secretarul de stat Emil Dumitru, alături de Daniela Rebega, director general al DGDR – AM PNDR și Plan Strategic, a susținut o serie de măsuri menite să răspundă provocărilor cu care se confruntă agricultura europeană și, în special, fermierii români.

Semnal de alarmă pentru sectorul laptelui: România cere activarea rezervei de criză

Unul dintre cele mai importante mesaje transmise la Bruxelles a vizat situația critică din sectorul laptelui. Potrivit autorităților române, prețurile încasate de producători rămân sub nivelul costurilor de producție, punând o presiune tot mai mare asupra fermelor.

În acest context, Emil Dumitru a solicitat Comisiei Europene alocarea unui sprijin financiar de urgență din rezerva de criză a Uniunii Europene, considerând că intervenția rapidă este esențială pentru menținerea competitivității fermelor de lapte.

Noile reguli privind bunăstarea animalelor trebuie susținute financiar

România a exprimat rezerve serioase față de propunerile europene privind eliminarea progresivă a cuștilor și interzicerea uciderii puilor masculi în sectorul avicol.

Poziția țării noastre este că aceste schimbări trebuie introduse gradual, pe baza unor evaluări de impact și a cererii din piață, nu prin impunerea unor obligații care pot afecta viabilitatea fermelor.

Totodată, autoritățile române au cerut ca noile standarde să fie însoțite de surse clare de finanțare și de aplicarea principiului reciprocității pentru produsele provenite din state terțe, astfel încât fermierii europeni să nu fie dezavantajați în competiția internațională.

Investițiile fermierilor trebuie protejate

Un alt punct important al intervenției României a fost protejarea investițiilor realizate în ultimii ani cu fonduri europene și resurse proprii.

„Fermierii români au investit masiv în modernizarea exploatațiilor. Introducerea unor noi obligații fără sprijin financiar și fără perioade rezonabile de adaptare riscă să devalorizeze aceste investiții și chiar să conducă la închiderea unor ferme”, a subliniat Emil Dumitru.

România solicită măsuri compensatorii, sprijin suplimentar și perioade de tranziție care să permită amortizarea investițiilor deja realizate.

Exportul de animale vii pe mare rămâne o miză strategică

În dezbaterea privind transportul maritim al animalelor vii, România s-a opus introducerii unor restricții considerate disproporționate.

Autoritățile au argumentat că exportul de animale vii către țările terțe reprezintă un canal comercial strategic pentru zootehnia românească și contribuie la valorificarea producției naționale pe piețele externe.

Mai mulți bani pentru digitalizare și dezvoltarea culturilor proteice

România susține că modernizarea agriculturii europene nu poate avea loc fără investiții consistente în digitalizare și tehnologii inteligente.

În același timp, fiind unul dintre cei mai importanți producători europeni de soia, țara noastră solicită ca viitorul Plan european pentru proteine să finanțeze investițiile în procesare, depozitare, accesul la genetică performantă și dezvoltarea întregului lanț valoric.

Oficialii români au evidențiat și rolul strategic al culturilor oleaginoase – rapiță și floarea-soarelui – în consolidarea independenței Uniunii Europene în domeniul proteinelor vegetale.

PAC post-2027 trebuie să finanțeze investițiile, nu doar obligațiile

În concluzie, delegația României a transmis că succesul strategiilor europene privind agricultura și zootehnia depinde direct de viitoarea Politică Agricolă Comună.

Mesajul transmis la Bruxelles este clar: fără un buget solid pentru investiții, inovare și adaptarea fermelor, obiectivele europene privind sustenabilitatea și competitivitatea vor fi greu de atins.

Aproape jumătate dintre cei care lucrează în agricultură sunt femei

În cadrul dezbaterii dedicate femeilor în agricultură, Emil Dumitru a amintit că 46,5% dintre persoanele active în agricultura României sunt femei, contribuția lor fiind esențială atât pentru performanța fermelor, cât și pentru dezvoltarea comunităților rurale.

Oficialul român a pledat pentru creșterea vizibilității femeilor din agricultură și pentru o participare mai activă a acestora în organizațiile profesionale și structurile asociative.

România susține promovarea produselor agroalimentare și cere acțiuni rapide împotriva unui nou dăunător

În cadrul Consiliului, România și-a exprimat sprijinul pentru menținerea unui buget ambițios destinat promovării produselor agroalimentare europene, apreciind că această politică reprezintă un instrument-cheie pentru consolidarea competitivității producătorilor europeni.

Totodată, în urma informării prezentate de Ungaria privind apariția gândacului smarald al frasinului (Agrilus planipennis), Emil Dumitru a solicitat consolidarea cooperării europene, intensificarea monitorizării în zonele cu risc și continuarea finanțării cercetării pentru dezvoltarea unor metode moderne de combatere a acestui dăunător.