Terenuri şi bani, armele statului pentru atragerea tinerilor la ţară

După ce ani de zile statul nu a luat nicio măsură pentru a-i face pe tineri să rămână la ţară, situaţia pare să se schimbe, mai ales că tot mai multe sate româneşti au început să fie depopulate. Cum vor autorităţile să-i atragă pe tineri? Cu terenuri şi bani, în speranţa că n-or să mai plece de acasă.

Autorităţile române fac eforturi disperate să atragă tinerii la sate, mai ales că multe zone, în special cele montane, au ajuns să fie depopulate. Acesta este şi motivul pentru care se întrec în tot felul de măsuri menite să stârnească interesul tinerei generaţii pentru viaţa la ţară. Aşa, de exemplu, la sfârşitul anului 2013 era publicată în MO o modificare a Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. Mai precis, autorităţile au decis să mărească de la 500 mp până la 1.000 mp suprafaţa pe care tinerii – cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani – o pot primi în mediul rural pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. Chiar dacă lista condiţiilor ce trebuie îndeplinite este destul de mare, interesul din partea tinerilor este ridicat. Nu este, însă, singura măsură de acest fel. Chiar şi la nivel de Bruxelles preocuparea pentru mediul rural este maximă. De altfel, noua PAC prevede un sprijin de maximum 70.000 de euro (deşi la nivelul UE sprijinul maxim propus este de 70.000 de euro, acesta fiind lăsat la latitudinea statelor membre, autorităţile române au ales varianta cu 60.000 de euro) pentru instalarea tinerilor fermieri.

Nu în ultimul rând, autorităţile promit subvenţii mai mari cu 25% pentru tinerii care lucrează pământul, raportat la ceilalţi fermieri. „Este bine ca statul să dea pământ la tineri, pentru că unii vor avea idei de afaceri. 60.000 de euro este o sumă cu care poţi să începi ceva, mai ales că la ţară problema este că mulţi tineri nu au bani şi nu sunt sprijiniţi de familie“, declară Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa. Şi Florin Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Fermieri din Olt, este de părere că ajutorul din partea statului este important, cu condiţia ca el să fie completat şi de alte măsuri. „Este bine că vin şi aceşti bani, dar trebuie completaţi cu o legislaţie agricolă adecvată, nu putem vinde produse agricole fiecare unde putem. 25% în plus la subvenţii? Nu e de neglijat, dar nici nu rezolvă mare lucru. Autorităţile ar trebui să vină cu alte idei, cofinanţare, dobânzi subvenţionate (maximum 2%, aşa cum este în Olanda).

Trebuie investit foarte mult în educaţie, degeaba dai bani la un om care nu ştie ce să facă cu ei, trebuie formare profesională“, a mai spus Ciobanu. Acesta afirmă că n-ar trebui să existe diferenţe în ceea ce priveşte vârsta până la care tinerii pot să beneficieze de ajutorul din partea statului în funcţie de program. „Pe partea de finanţare se merge până la 40 de ani, la ajutorul de minimis, până la 35 de ani (se dau cei 10.000 de euro), iar pe PNDR se poate merge până la 40 de ani“, a precizat fermierul din Olt.

Florin Ciobanu: „Trebuie să gândim proiecte integrate“

În opinia preşedintelui Asociaţiei Tinerilor Fermieri din Olt, Florin Ciobanu, decizia statului de a-i determina pe tineri să rămână la ţară prin acordarea de terenuri pentru construirea de locuinţe este o măsură nu doar în avantajul acestora, ci şi al mediului rural, în condiţiile în care depopularea satelor româneşti este destul de accentuată.

În ceea ce priveşte cei 60.000 de euro, valoarea maximă a sprijinului public nerambursabil în cuantum de 100% pentru Submăsura privind Instalarea tinerilor fermieri, Ciobanu spune că acesta este un ajutor bine-venit, mai trebuie însă ca banii să fie folosiţi cu folos.

„Noi trebuie să gândim proiecte şi programe integrate. Nu ajunge să avem bani pentru producţie, trebuie să gândim şi partea de marketing şi vânzare a produselor agricole. Atâta vreme cât nu există centre de colec­tare a produselor, procesul se blochează. Pe vechea măsură s-au accesat toţi banii, problemele sunt însă la vânzare. Trebuie să forţăm zona asocierii şi să avem acces la credite şi finanţare“, a afirmat Ciobanu.

Potrivit proiectului de buget pentru PNDR 2014-2020, sprijinul pentru insta­larea tinerilor fermieri va fi acordat pe baza unui plan de afaceri, sub formă de primă (plată forfetară) în două tranşe. Astfel, 70% din cuantumul maxim al sprijinului este acordat la primirea deciziei de finanţare, în timp ce restul de 30% din cuantumul maxim al sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanţare.

În cadrul PNDR 2007 – 2013, Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri a atras cele mai multe cereri de finanţare, fiind depuse nu mai puţin de 22.494 de solicitări până la începutul lui decembrie 2013, din care au fost semnate 12.971 de contracte cu o valoare de aproximativ 326 milioane de euro.

Depopularea satelor, o mare problemă

Depopularea satelor româneşti, mai ales în zona montană, este o realitate de care toată lumea este conştientă. Pe lista măsurilor prioritare care ar trebui avute în vedere de autorităţi ar trebui să se afle realizarea unei politici naţionale de instalare a tinerilor agricultori, ţintirea predilectă a bugetului pilonului II prin bugetarea corespunzătoare a programului tematic pentru tineri, crearea unui credit pentru tinerii fermieri cu dobândă subvenţionată sau gestiunea echilibrată a programelor europene prin condiţionarea finanţărilor de realizarea de investiţii integrate în ferme, personalitate juridică având proprietarii cu vârste de peste 55 ani. Reprezentanţii Ropac susţin că dacă analizăm structura exploataţiilor agricole după vârsta deţinătorului, situaţia din România este similară cu cea din Bulgaria, unde fermierii tineri (sub 35 de ani) au în proprietate doar 3,1% din totalul exploataţiilor agricole (în Romănia: 4,4%), în timp ce 70% din ferme au proprietari cu vârste de peste 55 ani (în România cifra corespunzătoare este 67%).

Situaţia este mai bună în noile state membre mai avansate economic, unde tinerii fermieri au ponderi mai însemnate (7,6% în Ungaria, 12,2% în Polonia) şi unde fermierii vârstnici sunt relativ mai puţin numeroşi (55% în Ungaria, 36% în Polonia).

„Discrepanţa din structura pe vârste a populaţiei ocupate în agricultură creează îngrijorări în toate statele membre în ceea ce priveşte capacitatea de înlocuire, pe termen mediu, a forţei de muncă din acest sector“, se arată în propunerea de PNDR 2014-2020 a Ropac. Potrivit reprezentanţilor Alianţei Ropac, care reuneşte mai multe organizaţii de producători agricoli, datele statistice arată că între 2002 şi 2011 populaţia din zonele rurale a scăzut cu 12,25%.

Ioana Guţe