Noul Cod Silvic, contestat de societatea civilă din domeniul forestier

Proiectul de lege privind modificarea Codului Silvic (Legea nr. 46/2008) a intrat pe mâna legiuitorilor României. Din păcate, societatea civilă din domeniul forestier – formată din ONG-uri de profil, sindicate şi organizaţii ale proprietarilor de păduri – contestă vehement forma finală a noului act normativ. Din acest motiv, se solicită Parlamentului să nu dea curs propunerii legislative. Motivele sunt considerate grave, printre acestea numărându-se omiterea funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurii, precum şi efectele subfinanţării sectorului silvic.

Accent pe funcţia economică

„În forma finală a proiectului noului Cod Silvic se constată neîndeplinirea obiectivelor sale majore. Nu se creează un cadru legal care să răspundă problematicii actuale şi viitoare a sectorului silvic din România. Nu se creează un cadru legal suficient stopării distrugerii pădurilor“ – ne-a declarat Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor (FAP) şi al Confederaţiei Sindicatelor din Silvicultură „Consilva“.

Domnia sa consideră că, prin proiectul de act normativ, nu se asigură cadrul legal necesar respectării, evaluării şi valorificării funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurii.

În schimb, se pune accent mai mare pe funcţia economică, ceea ce i-ar avantaja pe cei interesaţi în valorificarea intensivă a masei lemnoase din pădurile României, dar i-ar dezavantaja pe beneficiarii majori ai pădurilor, actualele şi viitoarele generaţii ale ţării.

Însă lipsesc prevederile privind asigurarea unui management forestier durabil în toate pădurile, indiferent de natura proprietăţii lor.

„La nivelul Comisiei Europene şi al Consiliului Europei, termenul de management forestier durabil este însuşit de toate ţările membre. Mai mult, se doreşte încheierea unui acord legal şi obligatoriu pentru pădurile Europei“ – a menţionat Stoicescu.

În opinia sa, în baza acestui acord, trebuie asigurată aplicarea unui management forestier durabil pentru toate pădurile. Conform definiţiei ţărilor europene, management forestier durabil înseamnă gestionarea şi folosirea pădurilor şi terenurilor împădurite într-un mod şi la o rată care să le menţină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, acum şi în viitor.

Stoicescu a adăugat că statele avansate din Europa, precum Germania, investesc fonduri de la buget pentru gestionarea durabilă a pădurilor, indiferent de proprietarul lor, ştiind că funcţiile ecologice şi sociale ale acestora compensează eforturile financiare pentru menţinerea pădurilor.

Importanţa funcţiilor sociale şi ecologice

Stoicescu a afirmat că noua legislaţie forestieră trebuie să cuprindă şi măsuri de protecţie socială, de susţinere a comunităţilor din localităţile limitrofe pădurii, unde rata şomajului este foarte mare şi nivelul de trai, sub limita pragului de sărăcie. Fără acest deziderat, înăsprirea pedepselor pentru infractorii surprinşi furând lemn din pădure este cu totul insuficientă.

În opinia sa, funcţia socială a pădurii, care nici nu este amintită (!), este cunoscută şi ca funcţie de recreere, care permite realizarea unui mediu optim sănătăţii umane. În studiile de specialitate, funcţia recreativă reprezintă însuşirea pădurii de a proteja şi fortifica sănătatea, de a asigura un nivel superior al stării psihice umane, de a reface forţele, capacitatea de muncă a oamenilor, prin mediul ambient deosebit de favorabil pe care îl creează.

„Funcţia ecologică este tratată incomplet, fără să existe prevederi de cuantificare şi valorificare. Această funcţie determină atenuarea efectelor schimbărilor climatice, ale alunecărilor de teren, a eroziunii de suprafaţă sau de adâncime a solului, a deşertificării, a apariţiei fenomenelor torenţiale, a viitorilor şi a inundaţiilor“ – a spus preşedintele FAP.

Distrugerea pădurilor va continua (?)

În încheierea discuţiei avute, Marian Stoicescu a precizat că proiectul de modificare a Codului Silvic nu creează cadrul legal necesar stopării distrugerii pădurilor.

„Măsura de a salva de la distrugere cele 500.000 ha de păduri din sectorul privat, care nu sunt păzite sau administrate, prin preluarea lor în administrare de către Regia Naţională a Pădurilor, este incompletă, întrucât nu este menţionat sprijinul pe care statul îl va acorda pentru susţinerea acestui efort. Fără a se menţiona modul în care statul va susţine Regia în administrarea acelor suprafeţe de păduri particulare de până la 30 ha, preluarea lor nu se va putea realiza. Astfel, proiectul de lege de modificare a Codului Silvic nu va salva pădurile României de la distrugere, ci va determina distrugerea principalului factor de menţinere şi gospodărire durabilă a pădurilor din România, care este Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva“, adaugă Stoicescu.

Urmările subfinanţării

Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România (FPPPR) „Nostra Silva“, Asociaţia Forestierilor din România, Asociaţia Administratorilor de Păduri, World Wild Found (WWF) For Nature, Proforest, Asociaţia Prestatorilor de Servicii Silvice şi Forestry&Fordaq – iată o listă importantă de organizaţii de mediu, patronale şi profesionale care şi-au manifestat nemulţumirea faţă de modul în care s-a făcut modificarea Legii nr. 46/2008. Acestea au întocmit o petiţie către Parlament, prin care cer sprijin pentru finanţarea echitabilă a sectorului forestier din România.

„Ieşirea de sub spectrul subdezvoltării şi tăierilor ilegale este un deziderat strategic, care nu se poate realiza în condiţiile nefinanţării acestui sector, corelat cu supraimpozitarea lui“, ne-a declarat Bogdan Ioan Tudor Todoran, preşedintele FPPPR.

Dintre efectele subfinanţării silviculturii, domnia sa a amintit rezultate economice foarte slabe din administrarea pădurilor, ca medie de referinţă 4 euro/ha pentru pădurile statului, cu efect în supraexploatarea pădurilor şi tăieri ilegale.

De asemenea, lipsa accesibilităţii la masa lemnoasă în peste 30% din fondul forestier are ca efect colateral exploatarea intensivă a pădurilor accesibile. În această situaţie, în care distanţa de scoatere a buştenilor din pădure este de peste 1,2 km, rezultă costuri mari de exploatare şi de mediu, precum şi nemobilizarea resursei de masă lemnoasă pe suprafeţele inaccesibile, care numără un volum anual minim de 3 milioane mc masa lemnoasă care, dacă ar fi prelucrată de industrie, ar conduce la un PIB suplimentar de un miliard de euro/an.

Tudor Todoran este de părere că serviciile de mediu aduse de păduri au un aport mult mai preţios decât funcţia economică, iar acestea trebuie compensate.

„Susţinerea din partea Statului Român este inexistentă. Nu există un sistem de plăţi compensatorii pentru restricţiile impuse proprietarilor de păduri, în scopul asigurării funcţiilor de protecţie a pădurii, nici măcar pentru pădurile incluse în arii protejate cu restricţii totale de exploatare. Proprietarii de păduri beneficiază doar de restricţii şi de impozite, ceea ce are drept rezultat tăieri ilegale. De asemenea, există un decalaj mare între subvenţiile pentru agricultură, de 150-400 de euro/ha/an şi cele pentru păduri, de 0 euro/ha/an, aspect care conduce la eşecul oricărui program de împădurire sau realizare de perdele forestiere“ – a afirmat preşedintele FPPPR.

Nu în ultimul rând, conform celor spuse, dotarea precară a sectorului cu utilaje se reflectă în prejudicii de mediu şi lipsă de eficienţă economică.

Destabilizarea şi discreditarea proprietăţii private forestiere au efecte în speculaţii funciare, din care românii şi statul au numai de pierdut, mai ales pe termen mediu şi lung.

Traian Dobre