Codul Silvic, o altă lege negociată de grupuri de interese?

Tăierile ilegale de pădure par a fi o problemă fără sfârșit. La adăpostul unei legi care nu se aplică, în umbra sărăciei proprietarilor care nu își pot păzi pădurile, hoții de lemn, mai mari sau mai mici, au făcut prăpăd în peste 400.000 ha de pădure. O situație nepermisă în alte state, la noi pare că nu poate fi oprită nici cu presiunea ONG-urilor, nici cu cea a societății civile. Ne întrebăm atunci de ce avem un Cod Silvic și de ce nu se aplică? Avem o altă lege negociată de grupuri de interese? Care este situația în sectorul silvic, în opinia celor care încearcă să lupte cu drujba nemiloasă a prăduitorilor de pădure, aflăm de la Marian Stoicescu, președintele Federației pentru Apărarea Pădurilor.

– Domnule Stoicescu, reprezentați Apărarea Pădurilor, un ONG, dar și o structură europeană. Despre ce este vorba și în ce măsură vă implicați în domeniul silvic?

– Reprezint Federația pentru Apărarea Pădurilor, un ONG reprezentativ pentru societatea civilă din sectorul silvic, ce are ca președinți de onoare pe academicianul Victor Giurgiu, singurul silvicultor care este academician în Academia Română, pe domnul academician Mircea Malița, prof. univ. Ioan Milescu. În componența acestui ONG sunt multe organizații profesionale, dar și sindicale. Este vorba de Societatea Inginerilor Silvici din România – Progresul Silvic, Confederația – Consilva, Asociația Constructorilor Forestieri din România, Asociația Proprietarilor de Păduri din România, Asociația Pensionarilor Silvici din România. Sindicatele din silvicultură activează extrem de puternic în această organizație, noi punem mare accent pe modul de administrare a pădurilor, pe statutul personalului silvic și luptăm ca demnitatea acestei profesii să nu fie știrbită.

– Ați enumerat mai multe structuri care fac parte din acest ONG, dar v-aș întreba cât de eficientă este activitatea tuturor acestor structuri în contextul în care știm ce se întâmplă în păduri?

– Federația pentru Apărarea Pădurilor își face datoria, apără pădurea, dar și pe cei care slujesc pădurea, iar lucrul acesta îl facem prin diferite acțiuni, manifestări și, dacă este nevoie (și a fost nevoie), prin organizarea unor acțiuni de protest la nivelul ministerului de resort, a Guvernului, pentru a apăra pădurea în primul rând printr-o legislație normală, astfel încât pădurea româ­nească să fie manageriată corect.

– Cu toate acestea, se defrișează ilegal păduri. Este adevărat?

– Din păcate, este adevărat. Problema cea mare este în sectorul silvic privat. Să nu uităm că, din totalul de 3,1 mil. ha de păduri private din România, 600.000 ha de sunt neadministrate, nepăzite, iar din această suprafață circa 400.000 ha sunt deja distruse. Acest lucru s-a întâmplat prin acțiunea unor grupuri bine organizate, grupuri de interese care acum acționează pentru a accede la lemnul pădurilor statului, intervenind chiar la unele structuri guvernamentale și autorități pentru a obține o legislație favorabilă accesului la aceste păduri. Totodată, Apărarea Pădurilor își va face datoria și va reacționa. Am organizat până acum 8 acțiuni de protest, pentru că a fost nevoie de ele, 6 pichetări la Ministerul Mediului și la Guvern și 2 mari mitinguri în Piața Victoriei.

– Dar avem legislație. Orice pădure, indiferent în proprietatea cui se află, trebuie exploatată în regim silvic. De ce nu se întâmplă lucrul acesta? Organele care ar trebui să impună și să verifice aplicarea legii nu își fac datoria?

– Aşa este. În primul rând nu respectă legislația. Avem Codul Silvic și există un articol 97 în Codul Silvic ale cărui prevederi sunt clare. Statul, prin Guvern, acordă subvenții proprietarilor de păduri private care au proprietăți forestiere până în 30 ha pentru a-și putea administra, păzi aceste păduri. Din păcate, de când a apărut Codul Silvic și până în prezent nu s-a acordat niciun ban proprietarilor de păduri. De aceea sunt acele 400.000 ha de păduri din sectorul privat distruse. Statul, prin Guvern, prin Autoritatea Publică Centrală care răspunde de silvicultură, prin Ministerul Mediului – Departamentul pădurilor trebuie să-și facă datoria și să respecte legea.

– Reprezentați și o structură silvică la nivel euro­pean. Ați apelat la sprijinul lor pentru a pune ordine în sistemul silvic românesc?

– Am avut onoarea să fiu ales în aprilie anul acesta ca președinte al Consiliului Silvicultorilor Europeni, cea mai importantă organizație profesională a silvicultorilor din Europa, cu aproape 60.000 de membrii din 13 țări. Acest consiliu este informat despre situația terenurilor forestiere din fiecare țară și își face datoria. Noi am făcut apel prin acest consiliu la autoritățile române să ia măsuri, astfel încât instituțiile abilitate să aplice acel management forestier durabil în toate pădurile României.

– În ultimele luni s-au produs schimbări radicale la conducerea RNP – Romsilva. Este benefică sau a perturbat oarecum activitatea din domeniul silvic?

– Noi considerăm că această schimbare era nece­sară în contextul în care se afla fosta conducere. Sperăm ca noul director general al Romsilva, ing. Ciprian Pahonțu, să dea dovadă de performanța profe­sională pe care noi știm că o are și să ajute pădurile de stat și cele 1,9 mil. ha de păduri din sectorul privat și pe care le administrează, un total de 4,3 mil. ha. Așteptăm lucruri bune de la noua conducere.

– Credeți că se vor reglementa lucrurile de așa manieră încât să nu se mai defrișeze ilegal în sectorul silvic? În viitor să nu se mai vorbească de astfel de acțiuni?

– La nivelul regiei sunt sigur că așa se va întâmpla, nici până acum în sectorul de stat nu au fost tăieri ilegale pe suprafețe mari, dar cred că aceste tăieri ilegale vor fi eradicate, iar în sectorul silvic privat noi, ca reprezentanți ai societății civile, ne vom face datoria și vom trage de mânecă autoritățile dacă nu se vor lua măsuri de salvare a acestor păduri.

Ion Banu, Patricia Pop

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2016 – pag. 46-47