Gabriela Grumăzescu, tânăra ingineră care duce mai departe pomicultura Bucovinei. De la moștenirea bunicilor la livada viitorului!

La doar câțiva ani de la absolvirea Facultății de Horticultură, Gabriela Grumăzescu demonstrează că tradiția familiei și pregătirea profesională pot merge mână în mână.

Din Rădășeni, județul Suceava, tânăra ingineră horticolă contribuie la dezvoltarea unei afaceri pomicole care îmbină experiența generațiilor trecute cu tehnologiile moderne de cultivare a pomilor fructiferi.

Într-o agricultură în care fiecare sezon vine cu noi provocări, iar concurența și prețurile pun presiune pe producătorii români, există tineri care aleg să rămână aproape de pământ și să investească în viitorul livezilor românești. Gabriela Grumăzescu, din Rădășeni, județul Suceava, este unul dintre aceștia. Inginer horticol de profesie și parte a unei familii cu tradiție în pomicultură, ea reprezintă generația care nu lasă moștenirea agricolă să se piardă, ci o transformă într-un proiect de dezvoltare.

O moștenire de familie, transformată într-o afacere modernă

Pentru Gabriela Grumăzescu, drumul către horticultură nu a început într-o sală de curs, ci în mijlocul livezii. Experiența practică a venit înaintea pregătirii teoretice, iar apropierea de pomii fructiferi a făcut parte din viața familiei sale. „Întreaga poveste este o moștenire, pentru că bunicii noștri, părinții și am continuat noi cu afacerea”, mărturisește tânăra ingineră.

Această continuitate a reprezentat punctul de plecare pentru dezvoltarea societății Fructul Bucovinei, înființată în anul 2018, cu scopul de a accesa fonduri europene și de a susține dezvoltarea exploatației pomicole.

Un an mai târziu, în 2019, Gabriela a absolvit Facultatea de Horticultură din Iași. Pregătirea de specialitate a completat astfel experiența dobândită în familie, oferindu-i instrumentele necesare pentru a înțelege mai bine cerințele unei pomiculturi moderne.

Astăzi, afacerea se dezvoltă prin implicarea familiei, iar suprafața cultivată a ajuns la 22 de hectare de livadă, situate pe raza localităților Rădășeni și Cornu Luncii, județul Suceava.

„Fructul Bucovinei a crescut datorită familiei”, subliniază Gabriela Grumăzescu, evidențiind rolul esențial al colaborării dintre generații în construirea unei afaceri agricole.

De la șapte hectare la livezi intensive și superintensive

Dezvoltarea exploatației a presupus investiții și adaptarea permanentă la cerințele pieței. Primele șapte hectare au fost cultivate cu soiuri românești, în sistem intensiv, iar din 2019 au început să fie înființate și plantații în sistem superintensiv.

Alegerea acestor sisteme de cultură reflectă orientarea către o pomicultură modernă, în care organizarea plantației, tehnologia aplicată și alegerea soiurilor au un rol important în obținerea unor producții competitive.

În livezile Fructul Bucovinei se regăsesc soiuri de măr precum Golden Spur, Idared, Florina, Jonagold, Ionaprince, Wellant și Pinova. Diversitatea varietală urmărește să răspundă cererii consumatorilor și să ofere producătorului posibilitatea de a valorifica fructele în funcție de preferințele pieței.

Patru hectare de păr și așteptări de producție ridicate

Pe lângă cultura mărului, exploatația include și patru hectare de păr, cultivate în sistem superintensiv. Aici au fost alese soiurile Alexander Lucas, Xenia și Sweet Sensation, acesta din urmă fiind o clonă a soiului Doyenné du Comice.

Potrivit Gabrielei Grumăzescu, așteptările de producție pentru această plantație sunt de 60–80 de tone la hectar, un obiectiv care evidențiază potențialul exploatației, dar și importanța tehnologiei aplicate și a condițiilor de mediu.

Înghețurile de primăvară, o provocare pentru pomicultori

Niciun sezon agricol nu seamănă cu altul, iar pomicultura este una dintre ramurile cele mai expuse efectelor fenomenelor meteorologice extreme. În cazul exploatației din Rădășeni, înghețurile târzii de primăvară au avut un impact semnificativ asupra recoltei din 2026.

„Anul acesta ne-au afectat înghețurile târzii de primăvară și a scăzut producția cu 30%”, explică tânăra ingineră.

Cu toate acestea, sezonul a adus și un aspect pozitiv: calitatea merelor este mai bună decât în anul precedent, când plantațiile s-au confruntat atât cu grindină, cât și cu înghețuri târzii.

„Din punct de vedere al calității mărului, anul este mai bun. Anul trecut ne-am confruntat cu grindina, din nou cu înghețul târziu de primăvară. Anul acesta calitatea este mult mai bună, mărul arată mult mai bine pe piață”, afirmă Gabriela Grumăzescu.

Mere mai frumoase, dar prețuri care pun presiune pe producători

Dincolo de producție și calitate, valorificarea fructelor rămâne una dintre cele mai importante probleme pentru pomicultori. Gabriela Grumăzescu vorbește deschis despre diferența dintre prețurile de anul trecut și cele din actualul sezon.

„Sperăm să se vândă, cu toate că prețul nu ne așteptam să fie așa de mic anul acesta. Anul trecut, la supermarket pleca cu 3,8 lei/kg, anul acesta a scăzut sub 3 lei/kg”, precizează aceasta.

Pentru o exploatație de asemenea dimensiuni, prețul de valorificare influențează direct capacitatea de a acoperi cheltuielile cu lucrările din livadă, întreținerea plantațiilor, recoltarea și celelalte operațiuni necesare obținerii fructelor.

Beatrice Alexandra MODIGA