ADR Sud-Muntenia, pregătită 100% pentru rolul de Autoritate de Management pentru POR 2021-2027

Interviu cu directorul ADR Sud Muntenia, dl Liviu Gabriel Mușat

– Domnule director, suntem în ultima lună a exercițiului financiar european 2014-2020. În câteva cuvinte, cum ați caracteriza/aprecia că au decurs lucrurile la ADR Sud-Muntenia, dar și la nivelul partenerilor, sub aspectul derulării fondurilor europene, comparativ, să zicem, cu primul exercițiu financiar 2007-2013?

– Ne aflăm, teoretic, în ultima lună din cadrul prezentului exercițiu financiar, pentru că practic intervențiile pot fi finalizate până în anul 2023. Ca atare, este un bun prilej de a face o analiză obiectivă, dar și un moment propice stabilirii unor noi obiective, mai îndrăznețe. Astfel, sub aspectul derulării fondurilor europene, Programul Operațional Regional 2014-2020 (Regio) atât pentru Agenție, cât și pentru partenerii săi, a fost o „călătorie continuă“ cu motoarele turate la maximum, cum frecvent îmi place să afirm, pentru că a asigurat continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, completând și dezvoltând direcțiile și prioritățile de dezvoltare implementate prin Regio 2007-2013 și alte programe naționale. Regio 2014-2020 a adus o alocare cu 3,5 miliarde de euro în plus față de precedentul exercițiu financiar, dovedindu-se totodată flexibil și dinamic. În derularea acestuia, cu toții am putut remarca seria de modificări constând în noi priorități de investiții, în apeluri pentru proiectele nefinalizate, precum și în relansarea unor apeluri de proiecte, măsuri luate de Autoritatea de Management în sprijinul potențialilor beneficiari, cu scopul evident de a avea o rată optimă a absorbției fondurilor europene. 

– Ce sumă a avut la dispoziție ADR Sud Muntenia în perioada 2014-2020 și în ce procent a fost ea utilizată (estimativ)?

– În această perioadă de programare, Regiunii Sud Muntenia i-a fost alocat un buget de aproape 900 de milioane de euro. În ceea ce privește suma utilizată din acest buget, nu aș putea face o estimare apropiată de realitate întrucât sunt derulate proiecte aflate în diferite stadii de implementare. De asemenea, potențialii beneficiari pot depune cereri de finanțare în cadrul apelurilor deschise încă, iar acestea constituie aspecte care au un impact semnificativ asupra ratei de absorbție a fondurilor destinate dezvoltării regiunii Sud Muntenia.

O statistică la zi a implementării POR la nivelul regiunii noastre arată așa:

• Proiecte depuse: 1.842;
• Valoare totală proiecte depuse: 2.955 mil. euro (aproape 3 miliarde de euro);
• Valoare solicitată de proiectele depuse: 2.246 mil.euro (2,246 miliarde de euro).

– Câte contracte de finanțare au fost semnate pe toate axele prioritare și dacă sunt anumite operațiuni (submăsuri) mai puțin solicitate?

– La nivelul regiunii noastre, în prezent (n.n. – 24 noiembrie), din cele 1.842 de proiecte depuse pentru toate cele 13 axe prioritare, depășind ca valoare totală 14, 4 miliarde de lei, pentru 763 dintre ele au fost semnate cererile de finanțare, acestea ridicându-se la o valoare totală de aproximativ 8 miliarde de lei. Astfel, dacă din partea mediului privat (Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii) a fost înregistrat  un număr record de cereri de finanțare (1.259), pentru 440 dintre acestea fiind semnate contractele de finanțare, putem afirma că au existat o serie de provocări în ceea ce privește transferul tehnologic (Axa prioritară 1, cu 19 cereri depuse), precum și regenerarea economică şi socială a comunităților defavorizate din mediul urban (Axa prioritară 9, cu șase cereri înregistrate). În aceste situații, trebuie subliniat faptul că există încă apeluri deschise, respectiv nelansate.

– În cadrul regiunii, care este situația absorbției fondurilor pe județe? Care este județul cu cele mai multe proiecte și sume atrase prin POR 2014-2020?

– După cum afirmam anterior, cele peste 763 de contracte semnate se ridică la o valoare totală de aproximativ opt miliarde de lei, valoarea solicitată (din Fondul European de Dezvoltare Regională și din bugetul de stat) fiind de 6,7 miliarde de lei. Analizat în funcție de domeniile finanțate, Regio 2014-2020 se dovedește un program concentrat în mare măsură pe mediul urban, aducând în prim-plan aspecte precum durabilitate și eficiență, iar proiectele, realizate cu scopul de a asigura o dezvoltare sustenabilă a regiunii, răspund în mod evident nevoilor reale ale comunităților. În acest context, județe în care agricultura joacă un rol important, au accesat, cu siguranță, în măsura în care a putut fi susținută rata de cofinanțare, oportunitățile de atragere a fondurilor europene existente în cadrul programelor naționale cu care Regio se află în raport de complementaritate. Astfel, revenind la situația proiectelor contractate la nivelul regiunii Sud Muntenia, aceasta evidențiază că beneficiarii de finanțări nerambursabile din județul Prahova se situează pe primul loc atât în ceea ce privește numărul de proiecte, cât și valoarea lor, accesând peste 1,55 de miliarde de lei, prin cele 192 de contracte semnate până în prezent. Implementarea acestor proiecte are ca rezultate stimularea spiritului antreprenorial, gestionarea eficientă a resurselor, dezvoltarea urbană, dezvoltarea infrastructurii de sănătate, precum și valorificarea patrimoniului cultural.

– Ce se întâmplă cu proiectele depuse, declarate eligibile, dar pentru care nu mai sunt fonduri?

– Așa cum afirmam la începutul interviului, ne aflăm într-un moment de bilanț și de planificare, în egală măsură. În mod evident, proiectele declarate eligibile, care se dovedesc strategice, în conformitate cu noua documentație elaborată de autoritățile publice, pot fi depuse în cadrul viitorului exercițiu financiar sau pot fi finanțate în actualul exercițiu financiar în eventualitatea relansării unor apeluri de proiecte.

– Care sunt cele mai mari investiții la nivelul regiunii și care sunt domeniile (în sistemul public) unde au existat cele mai mari solicitări din partea autorităților?

– În cadrul Regio, dezvoltarea urbană durabilă (Axa prioritară 4) a ocupat un loc aparte, atât prin alocarea financiară de aproape un sfert din fondurile programului, cât și prin natura sa complexă. Astfel, demersurile inițiate de cele șapte municipii reședință de județ din Sud Muntenia, destinate dezvoltării urbane durabile, s-au concretizat în 59 de contracte semnate care beneficiază de o alocare de aproximativ 980 milioane de lei. Dezvoltarea urbană durabilă a constituit o prioritate și pentru exercițiul financiar anterior, rămânând o constantă și în cadrul viitoarei perioade de finanțare. Cum rolul zonelor urbane este în creștere, în contextul viitorului program, acestea vor deveni spații mai inteligente, mai ecologice, generând emisii scăzute de carbon, mai bine conectate și cu un pronunțat caracter social. Totodată, domenii de real interes le-au constituit: valorificarea patrimoniului cultural (Axa prioritară 5), date fiind numeroasele vestigii cultural-istoric reabilitate prin fonduri Regio, modernizarea și reabilitarea rețelelor de drumuri județene ce asigură conectivitatea, directă sau indirectă, cu rețeaua TEN-T (Axa prioritară 6), infrastructura educațională pentru învățământul obligatoriu (Axa prioritară 10), precum și revitalizarea comunităților defavorizate din zonele urbane (Axa prioritară 13).

– Este o observație personală: mediul privat este mai activ față de instituțiile statului. Proiectele sunt depuse, contractate și executate în ritm mult mai susținut la privat, în raport cu primăriile sau consiliile județene. Există o explicație pentru această atitudine, diferență?

– Observația dumneavoastră este una oarecum apropiată de adevăr, reflectată, de altfel, și în numărul cererilor de finanțare (1.259) depuse de reprezentanții mediului privat în cadrul Axei prioritare 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici şi mijlocii. Însă la fel de adevărat este și faptul că majoritatea proiectelor de antreprenoriat vizează și se finalizează odată cu achiziționarea de echipamente care conduc la creșterea competitivității economice. Cu privire la proiectele depuse de autoritățile publice locale, realitatea presupune elaborarea unei documentații tehnico-economice complexe, care necesită resurse materiale și de timp, precum și organizarea transparentă a licitațiilor aferente intervențiilor, respectiv achizițiilor publice, un alt aspect care, prin contestații sau falimentul unor agenți din domeniu, afectează implementarea proiectului, respectiv rata absorbției fondurilor. Ca atare, mediul privat se impune prin numărul de proiecte, în timp ce autoritățile publice locale dețin întâietatea prin complexitatea, valoarea și impactul proiectelor la nivelul regiunii.

– Pentru următorul exercițiu financiar,

ADR-urile din țară devin autorități de management pentru fondurile europene derulate prin POR. Ce presupune această schimbare? Înseamnă și o oarecare simplificare a procedurilor sau debirocratizare? În continuare, mai cu seamă instituțiile statului se plâng de oarecare birocrație în accesarea fondurilor europene. Se va face ceva în acest sens?

– Cu siguranță, viitorul exercițiu financiar nu reprezintă în acest moment o surpriză pentru niciuna dintre agențiile din țară, demersurile pentru pregătirea acestuia fiind realizate cu mult timp înainte, prin actualizarea, respectiv elaborarea documentelor strategice privind dezvoltarea regională, precum și prin consultarea actorilor cu rol relevant în domeniu. În mod evident, experiența programelor cu finanțare europeană derulate până în prezent, dublată de provocările depășite cu succes, ne îndreptățesc să ne considerăm pregătiți pentru a trece de la statutul de Organism Intermediar pentru POR, la cel de Autoritate de Management. Acest nou rol este benefic pentru regiunea noastră, și nu numai, întrucât este o oportunitate unică de a implementa un program perfect adaptat nevoilor de dezvoltare ale comunităților sud-muntene, dar și o mare responsabilitate în ceea ce privește selectarea proiectelor de investiții privind dezvoltarea regiunii. Cât privește procedurile aferente domeniului, acestea sunt reglementate la nivelul legislației europene și naționale, iar pentru simplificarea lor a existat un „dialog“ permanent, derulat în sprijinul beneficiarilor de finanțare europeană, menit a simplifica întregul proces. Nu în ultimul rând, demersurile desfășurate de instituțiile centrale pentru a simplifica procedurile de accesare a fondurilor europene s-au concretizat prin programe de digitalizare a serviciilor furnizate de instituțiile publice sau antreprenori finanțate din fonduri europene.

Mulțumim dnei Daniela Camelia Traian, director adjunct Dezvoltare și Comunicare în cadrul ADR Sud-Muntenia, pentru sprijin.

A consemnat Maria Bogdan