Călătorie în ţinuturile mayașilor (XVI)
„Fecioara de Piatră“
Periplul prin ţările Americii Centrale ar putea plasa grupul nostru în topul pasionaţilor de istorie mayaşă, iar siturile vizitate în Belize am putea spune că au făcut parte din lecţia practică la care am participat cu mare interes.
La ruinele de la Xunantunich (în limba yucatec maya „Fecioara de Piatră“) am ajuns după o scurtă călătorie cu bacul. Locul destul de liniştit şi izolat îndemna la meditaţie şi la încercarea de a-ţi imagina cum arăta în perioada lui de glorie. Complexul arheologic cuprinde 6 grupuri de temple şi palate. Cel mai înalt dintre temple, El Castillo, măsoară 40 m, iar din vârful său am putut vedea întregul sit arheologic, jungla înconjurătoare şi chiar peisajul din ţara învecinată, Guatemala.
Locul a fost explorat de arheologi de peste un secol, iar descoperirile făcute în ultima vreme completează date istorice despre această civilizaţie. Am aflat că s-a descoperit ceea ce ar putea fi cel mai mare mormânt regal de la sfârşitul erei dominaţiei mayaşe, aproximativ între anii 600 şi 800 d.Hr. În mormânt s-au găsit oase de jaguar şi cerb, mărgele de jad, lame de obsidian şi vase de ceramică. Au mai fost descoperite şi nişte artefacte cu hieroglife cioplite care, descifrate, au furnizat indicii despre dinastia „Şarpe“ numită astfel pentru emblema în formă de cap de şarpe care a fost asociată cu aceasta. Tot ce s-a descoperit aici este diferit faţă de alte situri mayaşe cel puţin în ceea ce priveşte arhitectura monumentului funerar construit special se pare, pentru familia regală.
„Crocodilul scufundat“
Lamanai este cel mai impresionant sit arheologic mayaş din nordul statului Belize. Am ajuns acolo după o plimbare cu barca pe New River pe o distanţă de 42 km. Am văzut aici o multitudine de păsări, iguane și maimuţe.
Cele trei piramide-templu importante - Templul Măștii, Templul Jaguarului și Marele Templu au fost funcţionale până în 1675 când orașul a fost abandonat de locuitori sub presiunea spaniolilor. Cel mai impozant dintre cele 3 temple este cel al Jaguarului.
Ruinele de la Lamanai nu sunt în totalitate excavate. Unele structuri arhitectonice sunt vizibile, altele se află încă sub pământ. Pe lângă încărcătura simbolică, farmecul zonei este dat şi de junglă şi viaţa sălbatică din jur. De lângă ruine se poate auzi zgomotul scos de maimuţele urlătoare, iar în apropiere au fost văzuţi jaguari.
Am plecat din Belize convinşi fiind că arheologii şi istoricii mai au încă multe de aflat despre civilizaţia Maya care în perioada ei de glorie a fost contemporană cu Imperiul Roman, dar a cărei măreţie se pare că o întrece. Încă sunt în dilemă, la fel ca mulţi alţii şi mă întreb, oare interesul mayasilor pentru cosmos a fost pur astronomic, legat de anotimpurile prielnice agriculturii, de orientarea în spațiu şi de fenomenele meteorologice deosebite, pe care încercau să le prevadă cu exactitate, pentru a le opri prin ritualuri şamanice sau pentru că de acolo zeii lor au venit pe pământ pentru a le dărui știință şi înțelepciune?! Mi-ar plăcea să ştiu părerea voastră a celor care aţi călătorit imaginar alături de mine pe urmele mayaşilor. Încă mai am de povestit despre lucruri la fel de interesante, iar istoria canalului Panama sper sa fie încă un motiv pentru a rămâne alături de mine. Aşadar, călătoria continuă.
GALERIE FOTO
Teofilia Banu
Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 56-57