CRÂNCENĂ PROSTIE!
Scriitorul francez Nicolas Boileau, într-una dintre cugetările sale referitoare la… calitatea oamenilor spunea că „Un prost găsește totdeauna unul mai prost care să-l admire“. Deși au trecut vreo trei secole de la moartea sa – 1711 – remarca rămâne valabilă și în zilele noastre.
Mi-am adus aminte de Boileau urmărind declinul economic al celor mai mulți fermieri români generat nu doar de seceta din urmă cu un an, ci și de… „politica ușilor larg deschise“ practicată de oficialii români față de oricine și cu orice interese ne-ar intra în bătătură.
Nu agreez conflictele, cu atât mai mult armate și nici nu sunt împotrivă a se veni în sprijinul celor aflați în nevoi, dar numai atât cât copiii nu ne sunt lăsați fără pâine pe masa.
Sperând că se vor bucura de admirația tuturor, mai cu seamă a celor de la Înalta Poartă, politicienii români și-au afișat așa-zisele bune intenții față de vecinii de la răsărit încorsetați de războiul intrat în case ignorându-și, se vede treaba, propriile interese. Crâncenă prostie.
Orice om de bună credință, cu atât mai mult cu inimă de ROMÂN, nu cred că poate rămâne pasiv la suferința semenului său, fie el și de altă etnie, numai că simțul său gospodăresc, siguranța pentru perpetuare îl va face cumpătat și rezervat în a da mai mult decât îi prisosește.
Ei bine, nu la fel au judecat lucrurile cei din capul trebii. Granițele de est nu mai există, vame și control nici atât. Se pătrunde pe teritoriul țării cu orice și oricât, în ciuda afirmațiilor și regulilor privind normele de calitate și siguranță. Fermierii români privesc neputincioși la cum le este invadată piața în vreme ce propriile produse, de calitate și sigure din punct de vedere alimentar, zac în silozuri și depozite.
Prețurile cerealelor s-au prăbușit. Nu întâmplător. Sigur, pentru o marfă de slabă calitate și pentru care nu s-a investit prea mult nu-ți propui să obții un preț chiar și aproape de nivelul celui reieșit în urma aplicării unor tehnologii moderne la care utilizezi inputuri la prețuri europene. Pe de altă parte, când ai o marfă a cărei calitate lasă de dorit și multă, pe deasupra, te străduiești să scapi cu orice preț de ea și, dacă se poate, cât mai repede. Cine pierde? Fermierii români și, pe lângă ei, alte câteva milioane de concetățeni. Cei care stau cuminți și respectă regulile celor care se vor aplaudați pentru… deschiderea lor de a veni în sprijinul oricui.
Pe de altă parte, ar trebui să fim ceva mai circumspecți față de cei pe care îi primim în case. Să dovedim totuși că românii nu sunt proști așa cum ne-au crezut de veacuri. Nu trebuie lăsată neobservată acțiunea Bâstroe, nici reticența față de etnicii români din Ucraina și limba lor strămoșească și câte altele la care nu au un răspuns pe măsura ospitalității oferite de ai noștri.
Nu trebuie permisă prăbușirea propriei economii doar de dragul… alinierii la politicile europene. Nimeni nu ne va apăra interesele fără a avea propriile lor interese. Cei peste treizeci de ani au fost, cred, suficienți să realizăm acest lucru. Și-apoi, să nu uităm o veche zicală românescă: „Cămașa e mai aproape de trup decât haina“. Ar fi, iarăși zic, o crâncenă prostie să nu avem grijă mai întâi de ce ne este aproape.
Ion BANU
