Scriam cu ceva ani în urmă în acest spațiu despre nevoia de apă în câmp pentru asigurarea realizării unor producții stabile. Și mai spuneam atunci că nimic nu poate constitui prioritate înaintea asigurării securității alimentare.

Ei bine, după aproape zece ani mai nimic nu s-a întâmplat în sensul celor apreciate la vremea respectivă.

Mă întrebam atunci – o fac și acum – cum ar fi să mă trezesc într-o zi și să aud pe toate canalele de ştiri că România este pe primul loc în Europa la producţii

După un an cu secetă pedologică și atmosferică fără precedent, urmat de un altul aproape la fel în multe din zonele țării, fenomene care au generat dificultăți financiare și organizatorice multor fermieri, iată că vine o bună parte dintre autorități care susțin o Românie cu producții record la cereale și plante tehnice.

Respectivele declarații îmi aduc aminte de vremurile de dinainte de ’89, când unitățile agricole de stat și cooperatiste erau obligate să se înscrie cu niveluri de producție

Este jale mare pentru agricultura românească. Sigur, nu pentru toată lumea anul acesta, cel puțin din punctul de vedere al vremii, a fost dezastruos. În special zonele din sud și din centrul țării au fost cele mai lovite da valuri succesive de secetă sau inundații. Așadar, toată lumea suferă, de la producători care-și văd producțiile periclitate, la consumator care scoate mai mulți bani din buzunar. Dar, pentru prima oară în ultimii foarte mulți ani dezastrele nu au fost doar în zona noastră

Am citit recent un studiu european care vine cu o informație ce nu mai surprinde pe nimeni. Concluzia studiului este că România se află printre ţările UE cu cel mai mare declin al populaţiei urbane şi rurale prognozat până în 2050. Astfel, potrivit celor de la Eurostat, populaţia urbană va creşte în 15 state membre UE, în perioada 2019-2050, şi va scădea în nouă state membre, inclusiv în România. În fruntea statelor membre care sunt preconizate să înregistreze creşteri ale populaţiei urbane