Lumea fierbe, iar pe unde n-a ajuns la acest punct, nu e prea departe de a da în clocot.

Cam astfel stau lucrurile în viziunea scepticilor vremii care văd aproape deznodământul unei proaste guvernări europene şi internaţionale care ignoră aspiraţiile populaţiilor multor ţări. Cum şi ce va fi, vom vedea.

În ceea ce mă priveşte, oricât aş vrea să mă rezum la ţinuturile noastre mioritice, nu pot să nu ancorez mai toată starea naţiunii la… bulversarea

A venit toamna, ba chiar ne apropiem de sfârşitul ei, frigul începe să se înteţească, iarna bate la uşă. La ce te poţi gândi întâi acum decât la ce poţi face să te protejezi într-o lume tot mai bântuită de „o mie“ de agenţi patogeni mai gata să se grefeze pe organismele noastre tot mai sensibile. O sensibilitate „creată“ de maldărul de medicamente pe care, în inconştienţa noastră, le ingerăm aproape zilnic. Şi

Iată o întrebare sugerată de o alta pe care şi-o punea interlocutorul unui coleg de breaslă într-o recentă emisiune TV. M-a surprins, dar nu prea, mai cu seamă că insul respectiv şi-a motivat oarecum… îngrijorarea. Este semn că oamenii încep să realizeze pericolul pierderii iremediabile a ceea ce numim identitate naţională.

N-am stat să disec situaţia pentru că mesajul era cum nu se poate mai evident: „fraţilor, suntem pe marginea prăpastiei de ceva ani. Nu

Ca de obicei, atunci când mă aşez în faţa calculatorului – de, ne-am modernizat al naibii în ultimele decenii de nici nu mai ştim cum arată plaivasul – îmi vin în minte o sumedenie de idei, care mai de care mai îmbietoare în a-mi exprima părerea despre ce se petrece în jurul nostru. Mai ales acum, când începe vânzoleala pregătirilor pentru noi alegeri. Să nu vă imaginaţi că mă interesează politica politicienilor, ci