Condițiile pedoclimatice influențează producțiile agricole

Fiecare zonă geografică din țara noastră are un anumit potențial agricol determinat de caracteristicile solului, de nivelul precipitațiilor și de regimul termic.

Din aceste motive trebuie respectată zonarea culturilor agricole.

Dacă analizăm datele din tabelul 1 constatăm că pe fiecare zonă diferă atât tipurile de sol cât, mai ales, regimul pluviometric și termic (tabelul 1). Astfel, se observă variații de la 380-460 mm precipitații în Dobrogea la 540-750 mm în Piemontul Getic și de la 8-9,5°C temperatura medie anuală în Câmpia Transilvaniei la 10-11,5°C în Câmpia Română.

Acestea determină și numărul zilelor fără îngheț, care poate fi de 165 zile în Câmpia Transilvaniei și de 200 zile în Dobrogea, adică cu peste o lună de zile mai mult fără grija înghețului.

Tabelul 1 – Zone agricole

Totodată, plantele au o anumită constantă termică (tabelul 2), adică un anumit număr de grade de temperatură utilă (mai mare de 0°C) pentru a ajunge la maturitate.

Tabelul 2 – Constanța termică

Suma gradelor de temperatură utilă (mai mari de 0°C) la:

Grâu de toamnă - 2.000-2.100 (2.300)

Secară - 1.700-2.126

Ovăz - 1.900-2.310

Porumb - 1.200-2.300 (2.800-3.000)

Sorg - 2.500-5.000

Mazăre - 1.352-1.900

Soia - 2.000-3.000

Floarea-soarelui  - 1.700-2.500

Sfeclă 2.400-2.700 (1.940-2.030)

În paranteză – rezultate de la diverși autori

Astfel, grâul de toamnă necesită 2.000-2.100 (2.300)°C, porumbul 1.200-2.300 (2.800-3.000)°C depinzând de soi (hibrid), cât este de timpuriu sau tardiv.

Dacă ne referim la cultura porumbului (tabelul 3) întâlnim hibrizi extratimpurii din grupa FAO 150-250 care au nevoie de 1.100-1.200°C, dar sunt și hibrizi tardivi din grupa FAO mai mari de 460 care pretind peste 1.700°C pentru a ajunge la maturitate.

Tabelul 3

Pioneer – pentru porumb precizează:

Suma unităților termice utile (SUTU)

SUTU = Tmax + Tmin/2 – T biologic activă (peste 10°C)

Porumb extratimpuriu — FAO 150-250

SUTU 1.000-1.200°C

Porumb timpuriu  — FAO 260-340

SUTU 1.200-1.500°C

Porumb semitimpuriu — FAO 350-390

SUTU 1.500-1.600°C

Porumb semitardiv — FAO 400-450

SUTU 1.600-1.700°C

Porumb tardiv  — FAO > 460 SUTU > 1.700°C

Este important să calculăm indicele hidrotermic (Iht) pentru fiecare zonă pentru a putea stabili potențialul de producție la diferite culturi.

Iht = Pmm x  T / 1000

P = precipitații medii anuale

T = temperatura medie anuală

Valoarea Iht este diferită în condiții de irigare față de neirigat și ea poate varia între 3,9 și 7 la neirigat și 5,6 și 10,8 la irigat.

Potențialul de producție la fiecare unitate Iht exprimat în tone/ha este: 1,0-1,5 t porumb, 0,0-1,0 t cereale păioase, 0,4-0,5 t floarea-soarelui, soia și rapiță, 10 t sfeclă-de-zahăr.

Dacă ne referim la Câmpia Română, la cultura porumbului se pot obține:

– la neirigat 1,5 t x 5,7 = 8.550 kg/ha;

– iar la irigat 1,5 t x 10,8 = 16.20-0 kg/ha.

În aceeași zonă, la floarea-soarelui:

– neirigat 0,5 x 5,7 = 2.850 kg/ha;

– irigat 0,5 x 10,8 = 5.400 kg/ha.

Desigur, nivelurile de producție rezultate din calcul sunt orientative pentru că intervine în plus sau în minus nivelul tehnologiei de cultură aplicată.

Pentru o mai bună orientare a fermierilor, prezentăm în tabelul 4 principalii parametri calitativi ai solului.

Tabelul 4 – Parametrii calitativi al solului (valori optime)

Procent argilă %  - 12-32

Densitatea aparentă g/cm3 - 1,25-1,45

Porozitatea totală % -  44-53

Porozitatea de aerație % - 15-30

Permeabilitatea mm/h - 2-4

pH-ul  6,7-7,2

humus % - 4-8

IN - 3-6

Pppm 36-72

Kppm 132-200

Elementele prezentate mai sus constituie criteriile de bază în stabilirea nivelurilor de producție la diferitele culturi, în funcție de zonă și corelat cu aceasta, inputurile pentru un anumit nivel de tehnologie de cultură aplicată.

Se înțelege că nu se justifică să cheltuim foarte mult pentru a aplica o tehnologie superioară într-o zonă al cărei potențial de producție este limitat.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU