Fermierii cer explicații Guvernului pentru „despăgubirea umilitoare” de 100 lei/ha la culturile afectate de secetă

Reprezentanții sectorului agricol reacționează dur după ultimele anunțuri referitoare la sprijinul financiar acordat pentru culturile calamitate. Într-o scrisoare deschisă adresată celor mai înalți oficiali ai statului, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) cere transparență totală și renunțarea imediată la plafonul de 100 lei/ha, pe care îl consideră o jignire la adresa economiei reale.

Fermierii din sectorul vegetal reclamă o discrepanță uriașă între documentele oficiale și declarațiile televizate ale decidenților. Deși proiectul de act normativ aflat în consultare publică prevede un cuantum de maximum 523 lei/ha (echivalentul a 100 euro/ha) pentru despăgubirile de secetă, agricultorii au fost anunțați prin intermediul presei că vor primi cel mult 100 lei/ha.

Cifrele care contrazic Guvernul: Banii europeni ar acoperi mai mult, chiar și fără contribuție națională

Conform analizei făcute de AAC pe baza notei de fundamentare a Guvernului, matematica plafonului de 100 lei/ha este eronată:

• Alocarea strict europeană de aproximativ 14,8 milioane euro, raportată la suprafața calamitată de 553.961 hectare (porumb și floarea-soarelui), ar genera din start un cuantum de 140 lei/ha.
• Dacă se ia în calcul schema totală prevăzută în proiect (inclusiv contribuția națională), în valoare de peste 233 milioane lei, s-ar ajunge la o medie de 421 lei/ha.

„Plafonul de 100 lei/ha comunicat public se situează sub nivelul rezultat exclusiv din fondurile europene și la o cincime din cuantumul înscris în propriul proiect al Guvernului. O asemenea sumă nu poate fi prezentată drept sprijin”, se arată în comunicatul Alianței.

Fermierii amintesc că, în realitate, cheltuielile recunoscute oficial pentru un hectar de porumb sunt de peste 6.300 lei, iar la floarea-soarelui de 6.800 lei. În fața costurilor exacerbate cu combustibilul și îngrășămintele, suma de 100 lei/ha este numită de agricultori „o despăgubire umilitoare”.

Agricultura, „monedă de schimb” la nivel diplomatic?

Nemulțumirile fermierilor depășesc însă dosarul secetei. AAC atrage atenția asupra modului total netransparent în care Guvernul și Ministerul Afacerilor Externe tratează dosarele agricole la Bruxelles. Reprezentanții sectorului critică acceptarea tranzitului de cereale ucrainene fără mecanisme reale de control și tratarea agriculturii drept „monedă de schimb” în acordurile comerciale internaționale, precum Mercosur.

Mai mult, fermierii reclamă că decizii europene majore referitoare la viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) și posibila reducere a bugetului agricol sunt discutate la București, cu înalți oficiali europeni, fără ca mediul asociativ din agricultură să fie consultat sau măcar informat.

Cele 6 revendicări urgente ale fermierilor români:

Pentru a restabili predictibilitatea sectorului, AAC solicită de urgență Președinției și Guvernului:

1. Prezentarea publică a modului de calcul prin care s-a ajuns la suma de 100 lei/ha și clarificarea destinației fondurilor europene.
2. Clarificarea bugetului total și direcția eventualelor sume redirecționate spre alte măsuri.
3. Renunțarea imediată la plafonul de 100 lei/ha și acordarea unui sprijin proporțional cu bugetul schemei și promisiunile inițiale (max. 523 lei/ha).
4. Adoptarea rapidă a actului normativ cu un calendar ferm de plată, până la 31 decembrie 2026.
5. Consultarea reală a fermierilor înainte de a lua decizii externe strategice (PAC, Mercosur, tranzit cereale).
6. Crearea unui mecanism permanent de dialog între Administrația Prezidențială, Guvern și organizațiile agricole.

„Fermierii nu cer privilegii. Cer respect, transparență, predictibilitate și consultare reală înainte de adoptarea deciziilor care le afectează major activitatea”, concluzionează semnatarii documentului, avertizând că economia reală este cea care va plăti nota deciziilor luate strict din considerente politice.