Investiție de 1,5 miliarde de euro într-o crescătorie de muşte, gândaci şi greieri

Compania greacă Sarantis, care deține în România fabricile Olympos, a anunţat că va investi 1.5 miliarde euro într-o crescătorie de insecte comestibile.

Sarantis este o companie multinațională de produse de larg consum din Grecia, condusă de fraţii Dimitris (Takis) și Michalis Sarantis, care patronează mărci precum Rodopi, Tyras, Agno, Doumbia, Kliafa, iar în România deţine fabricile Olympos.

Noua generație a familiei Sarantis, adică cei șase copii ai liderilor multinaţionalei, au înființat cu puţin timp înainte de Crăciun un nou star-up, Nutribugs SA, al cărei obiect de activitate este creşterea şi reproducerea insectelor pentru producția de hrană pentru animale, dar şi pentru oameni.

Fermă pentru muşte, gândaci şi greieri

Scopul noii societăţi cu un capital social de 25.000 euro este producerea de produse necomestibile derivate din animale de fermă, producția de produse comestibile derivate din animale de fermă, precum și servicii de cercetare și dezvoltare experimentală în biotehnologia agricolă.

Insectele permise a fi folosite în hrana animalelor sunt musca neagră de așternut Hermetia illucens, musca comună de casă Musca domestica, gândacul mare de făină Tenebrio molitor, gândacul mic de făină Alphitobius diaperinus, greierul de casă Acheta domesticus, greierul negru pătat Grylodes sigillatus, agrodieta greierul Gryllus assimilis, o specie de lăcustă, Locusta migratoria, precum și viermele de mătase Bombyx mori.

În ceea ce privește consumul uman, Uniunea Europeană a aprobat patru specii de insecte: Tenebrio molitor, Alphitobius diaperinus, Acheta domesticus și Locusta migratoria, care pot fi folosite fie ca făină de insecte, fie integrale sau părți ale acestora.

Peste 30.000 de locuri de muncă

Susținătorii creșterii industriale a insectelor ca hrană pentru animale afirmă că acestea sunt veriga lipsă în economia circulară, deoarece în acest fel se pot produce cantități uriașe de proteine cu mai puține emisii de gaze cu efect de seră decât, de exemplu, cu soia și făină de pește.

Un alt atuu este faptul că o astfel de fermă necesită un spațiu minim și un consum minim de apă și hrană, iar produsele secundare ale creșterii insectelor pot fi transformate în îngrășământ.

Potrivit datelor de pe Platforma Internațională a Insectelor pentru Alimente și Furaje pentru Animale (IPIFF), s-au investit deja 1,5 miliarde euro de la companiile membre, în timp ce se preconizează crearea a 30.000 de locuri de muncă directe până în 2030.

Cât de deschişi sunt europenii la alimentele din insecte?

Deşi diverse produse pe bază de insecte au fost deja lansate pe piaţă, „alimentul nou“, cum îl numesc specialiştii nu se bucură de succesul aşteptat pe pieţele europene, deși mulți sunt conștienți de potențialele beneficii (valoare nutritivă și metoda de producție ecologică).

Dintre consumatorii europeni, cea mai negativă atitudine în legătură cu acest aliment o au ungurii şi românii, urmaţi de italieni, care au o acceptare scăzută în privința alimentelor proteice alternative bazate pe insecte.

La polul opus se situează state precum Belgia sau Danemarca, în top fiind Elveția, care este prima țară care permite vânzarea de insecte ca produse alimentare.

Beatrice Alexandra MODIGA