Tehnici de confecţionare a mărţişoarelor

Se spune că odată, demult, Soarele s-a preschimbat într-o fată frumoasă şi a coborât pe Pământ. Zmeul a răpit-o şi a închis-o în palatul lui. S-a lăsat peste tot întunericul, păsările nu mai ciripeau; era mare mâhnire pretutindeni. Un tânăr viteaz s-a hotărât să elibereze fata. S-a dus la zmeu, s-a luptat, l-a ucis, iar frumoasa s-a transformat în Soare şi a luminat iar ţinuturile. Dar rănile eroului popular nu s-au vindecat. Picăturile de sânge s-au prelins în zăpadă, iar pe acel loc a crescut primul ghiocel, vestitorul primăverii. De atunci, oamenii primesc mereu anotimpul împletind două flori, legate cu aţă în două culori: roşu simbolizează dragostea, vitejia şi jertfa băiatului, iar cea albă, căldura soarelui şi a primei flori de primăvară.

Mitologia daco-tracică a transmis până astăzi acest magic obicei pe care, în afară de români, doar bulgarii îl mai au: mărţişorul. Originea sărbătorii poate fi plasată în vremea când, calendaristic, anul începea la 1 martie. Tradiţia spune că mărţişorul trebuie prins în piept la răsăritul soarelui. Se poartă de la 1 martie până când se aude cucul cântând, până când înfloresc cireşii ori până când vin berzele sau rândunelele. După aceea se leagă într-un pom înflorit, ca să aducă noroc.

Cum se confecţionează mărţişoarele

Simbolul primăverii este purtat mereu cu mare bucurie. Pesemne că e şi mai mare bucurie să ştii să confecţionezi de unul singur mărţişoarele. În acest domeniu artistic talentul şi imaginaţia chiar n-au limite.

Astăzi vă vom prezenta produsele realizate de nişte oameni absolut speciali, cei de la Asociaţia de Sprijin al Copiilor Handicapaţi Fizic – România, Filiala Prahova. Ghid ne-a fost Oana Dumitraşcu, directorul centrului.

„Anul acesta am lucrat mărţişoare din quilling origami, imortele, mărgele, paiete, strasuri cusute pe etamină etc. Compoziţiile sunt aplicate pe suporturi modelate din hârtie de diverse culori; li se ataşează şnurul, iar la sfârşit sunt plasate într-un celofan sau plastic.“

Zambilă din quilling

Răzvan Mălăescu este specialistul mărţişoarelor şi florilor confecţionate prin tehnica spiralării hârtiei. Nouă ne-a făcut o demonstraţie cu un produs care s-a transformat într-o splendidă zambilă:

„Pentru zambilă am nevoie de o bucată de hârtie cartonată, foarfecă, unealtă simplă de spiralat, adeziv şi un beţişor. Trusa extinsă conţine şi foarfecă pentru franjurat, unealtă combinată de rulat, planşă, pieptene, pensete, set ace de fixare etc. Revenind la zambilă, am o hârtie dreptunghiulară. Măsor cam 2-2,5 cm pe latura mare şi îndoi. Perpendicular tai cu foarfeca fâşii, dar până în dreptul laturii îndoite. Cu unealta iau fiecare fâşie şi fac spirală. O să rezulte mai multe rulouri, cum puteţi vedea în fotografie, lângă mâna mea. Iau apoi un beţişor şi încep, de la vârful lui, să rulez (aplic şi nişte adeziv, pe alocuri, pentru rezistenţă) latura netăiată, astfel încât buclele spiralate vor imita floarea de zambilă. La bază vin frunzele şi, normal, beţişorul va fi îmbrăcat până la bază în hârtie verde.“

Mărţişoare de Bisoca

Trei surori din Bisoca au pus bazele unei organizaţii, Artă şi Tradiţii Bisocene; nu doar că meşteşugul şi tradiţia populară din această de poveste zonă a Buzăului sunt revitalizate, dar tinerele donează 25% din profit comunităţii, bani care sunt direcţionaţi către copiii cu potenţial, dar care nu au posibilităţi financiare să-şi continue studiile liceale şi universitare.

Surorile Căşaru (Cristina, 27 de ani, absolventă a Facultăţii de Medicină Veterinară, Aurelia, 24 de ani, absolventă a Facultăţii de Matematică şi Informatică, şi Elena, 18 ani, studentă în primul an la Facultatea de Farmacie) întâmpină primăvara croşetând, ele sau adolescenţii din Bisoca natală (tinerele sunt stabilite la Bucureşti), mărţişoare. Despre cum procedează ne-a destăinuit Cristina, care este şi un fel de lider al întreprinderii sociale: „Noi confecţionăm mărţişoarele din produse naturale, de la aţa de cânepă la seminţe, piele ori firul de lână pentru ţesut. Vrem să readucem în atenţia oamenilor semnele populare cusute, croşetate, fiecare obiect avându-şi propria lui poveste. Realizăm mărţişoare croşetate (fluturaşi, floricele, ţesute în război (brăţări în alb şi roşu), din seminţe pe suport de cânepă etc. Un alt produs sunt decoraţiunile (seminţe – grâul, de exemplu, care semnifică belşugul, sarea, simbol purificator, boaba de piper etc. - aplicate pe o bucată de piele.“

Maria Bogdan