Ferma de bivoli - investiție mare, profit după cinci ani

Numărul bivolilor din România a scăzut dramatic în ultimii 10 ani, iar perspectivele nu sunt deloc îmbucurătoare. Șase țări din Europa se pot lăuda că mai au bivoli, iar România ocupă locul doi, după Italia, în acest clasament. Asta chiar și în condițiile în care efectivul s-a redus de la 56.263 în 2003 la 19.401 în 2013.

Potrivit lui Adrian Bota, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bubalinelor (SCDCB) Șercaia (județul Brașov), cauzele care au dus la scăderea dramatică sunt sacrificările masive, reținerea unui număr mic de tineret femel pentru selecție și reproducție, comerțul abuziv cu animale, vârsta înaintată a crescătorilor de bivoli din zona rurală, accesul dificil la credite în vederea obținerii de fonduri europene pentru înființarea de ferme.

„La noi, exploatarea bivolilor se realizează, în mare parte, în crescătorii private de dimensiuni mici. Cele mai multe au 2-3 capete. După anul 2000, s-a încercat creșterea bivolilor în exploataţii de dimensiuni mari, de 25-30 de capete, însă au existat dificultăţi în recuperarea investiţiilor, întrucât pe parcursul a 4-5 ani fermele nu au profit“, a declarat, pentru Lumea Satului, Adrian Bota.

40 de bivolițe, investiție de 100.000 de euro

Potrivit datelor furnizate de SCDCB, suma minimă pentru înființarea unei ferme cu 40 de bivolițe este de cel puțin 100.000 de euro. Sumă considerată mare, mai ales că banii se recuperează după mulți ani. Dar poate și pentru că pe piață există o cantitate mică face laptele de bivoliță un produs dorit și apreciat.

„În România există o piață pentru laptele de bivoliță și pentru produsele obținute din lapte de bivoliță. Lumea le apreciază și le caută“, a declarat directorul SCDCB. Și stațiunea are o fermă de 450 de capete și valorifică o parte din producția de lapte prin dozatoarele din Făgăraș, iar o altă parte către procesatorii de lapte de bivoliță.

În afară de SCDCB Șercaia (care crește 450 capete) și ferma de bivoli din localitatea Mesendorf (județul Braşov) a SC Transylvanian Natural Products SRL Rupea (aproximativ 450 capete), există mai multe gospodării individuale din județele Brașov, Sibiu, Cluj, Sălaj, care au efective cuprinse între 20-50 capete/exploatație.

Bivolii sunt răspândiți în trei centre: Transilvania, Câmpia Dunării şi Dobrogea. În prezent, peste 97% din efectiv se întâlneşte în Transilvania, pe văile râurilor Olt, Mureş, Someş şi Criş (preponderent în judeţele Sălaj, Cluj, Braşov, Bihor, Maramureş, Sibiu şi Bistriţa-Năsăud). Pentru înființarea unei ferme de bivoli condițiile sunt aproximativ aceleași ca pentru înființarea unei ferme de vaci.

Prețul laptelui, de patru ori mai mare decât cel de vacă

De la bivoli se valorifică atât laptele cât și carnea. Laptele se poate consuma ca atare sau poate fi folosit la prepararea produselor lactate: produse lactate acide – iaurt, lapte bătut (se obţine prin acrirea naturală a laptelui nefiert); brânzeturi – telemea de bivoliţă, brânzeturi moi – Mozzarella – cea mai apreciată şi răspândită în lume (Italia, România etc.), Vlădeasa (România), Karish, Mish şi Damieti (Egipt), semitari – Beyazpeymer (Turcia) şi tari – Rahrs (Egipt), White brine (Bulgaria). În România se prepară diferite sortimente de brânză din lapte de bivoliţă (Braşoveana, Someşana, Homorod/ tip Roquefort); produse lactate grase – frişcă (de foarte bună calitate) şi unt preparat în India sub denumirea de „ghee“ şi „semn“ (Egipt) etc.

„Piaţa produselor lactate de bivoliţă şi în special de brânzeturi este în corelaţie cu efectivul de bivoli şi cu cererea consumatorilor. Preţul laptelui de bivoliţă este foarte ridicat (1,2 euro/kg), fiind de patru ori mai mare decât al celui de lapte de vacă, iar cererea pieţei interne şi externe cu deosebire pentru Mozzarella (Germania, Franţa, Marea Britanie, Elveţia, SUA, Japonia)“, susține Adrian Bota.

Carnea e folosită în special pentru procesare

Producţia de carne de bivol are trei surse: viţei, tineret şi animale adulte şi în vârstă reformate. Astfel, se obţine carne de viţel, de tineret (malaci) şi carne de bivol, ultimul sortiment de carne având ponderea cantitativă cea mai mare în balanţa producţiei de carne de bivol. În schimb, carnea de viţel şi tineret are calitatea cea mai bună.

După obţinerea carcasei de la bivol aceasta poate urma două direcţii: a) pentru procesare şi în acest scop se realizează tranşarea industrială pentru prelucrare în industria cărnii. Carnea provenită de la bivoli se pretează la procesare pentru obţinerea unor preparate specifice (salamurile), crescându-i valoarea, atunci când se foloseşte în combinaţie cu cea de taurine și suine; b) comercială şi pentru aceasta se face o tranşare comercială a carcasei, permițând o sortare optimă pe calităţi şi sortimente de măcelărie diverse: muşchiul, vrăbioara şi antricotul I (Specialităţi); pulpa etc. Sub raport comercial, prezintă interes şi celelalte produse obţinute la sacrificarea bivolilor (ficat, inimă, pancreas, plămâni, rinichi, limbă, creier etc.).

Avantajele creșterii bivolilor

- pentru această specie nu există cote de lapte impuse de UE, așa cum se întâmplă la vacă, astfel că producția, dar și piața de desfacere a produselor lactate obținute sunt nelimitate;

- bivolii trăiesc circa 28-30 de ani și au o viață economică de circa 15 ani, în comparație cu taurinele care trăiesc 16 ani și au o durată de viață economică de aproximativ 6 ani;

- bivolițele nu sunt pretențioase în privința hranei;

- bivolițele sunt unele dintre cele mai sănătoase animale care trăiesc pe planetă (au autoprotecție la boala vacii nebune, bruceloză, leucoză și TBC);

- carnea este gustoasă.

Calitățile laptelui de bivoliță

-laptele de bivoliță nu are colesterol (grăsimea laptelui de bivoliță este mai săracă în colesterol de 100 de ori față de grăsimea laptelui de vacă sau alte specii);

- laptele de bivoliță este folosit, cu succes, în hrana copiilor sau a persoanelor cu probleme de sănătate, este bun pentru afecțiuni interne și osoase.

Valori reprezentative ale componentelor principale din laptele de bivoliță sunt (în g/100 g lapte):

- substanță uscată total – 17,4;
- grăsimi – 7,4;
- proteine – 4,1;
- cazeină – 3,4;
- albumine – 0,6;
- lactoză – 4,8;
- substanțe minerale – 0,7;
- calciu – 185 mg/100 g lapte;
- fosfor – 137 mg/100 g lapte.

Lidia TRUICĂ