Cercetare agricolă românească pe două continente

În condiţiile în care de mai bine de 20 de ani vorbim despre starea deplorabilă a cercetării agricole româneşti, de decăderea şi, nu de puţine ori, de dispariţia unor unităţi de cercetare, altădată vestite, de subfinanţarea cronică şi de aici dispariţia unor valoroşi cercetători, angajaţi acum peste mări şi ţări, iată că la Fundulea, în judeţul Călăraşi, o companie cu capital sută la sută românesc, Procesa Genetics, investeşte de opt ani în cercetarea agricolă, într-un program de ameliorare de porumb şi floarea-soarelui.

Cercetare cu fonduri private

– Spuneaţi, domnule Stelian Fuia, că sunteţi printre puţinii „nebuni“ din România, dacă nu singurii, care îşi cheltuiesc banii privaţi în cercetarea agricolă, dar o faceţi şi sunteţi mulţumiţi de rezultatele obţinute. Care sunt aceste rezultate?

– Societatea noastră are acum cel mai mare program de ameliorare de porumb şi floarea-soarelui din România. În fiecare an creăm 3.000 hibrizi noi de porumb şi 3.000 de floarea-soarelui, din care facem selecţie un an, rămânem cu 50-60, iar după încă un an ajungem la 5-6 din aceştia, care întrunesc exigenţele cercetării.

Aceşti hibrizi sunt testaţi în cinci centre – Fundulea, Brăila, Vâlcele, Lovrin şi Osica de Jos, dar şi în alte zone ale ţării cu ajutorul unor fermieri, pe care îi finanţăm. Lucrăm cu fermierii pentru a răspunde unor cerinţe: rezistenţa la boli, la ierbicide şi, în final, toate acestea converg către producţie. Analizăm cu atenţie hibrizii, care se apropie mai mult de exigenţele pieţei şi implicit de aşteptările fermierilor români, şi îi promovăm în reţeaua de testare ISTIS, unde în prezent avem înscrişi un număr de 10 noi hibrizi la porumb şi 8 de floarea-soarelui.

Vorbind de floarea-soarelui, aş vrea să amintesc faptul că, pentru controlul buruienilor, o problemă în această cultură, am creat Tehnologia Procesa, intrată pe piaţă cu primul hibrid Procesa - PF 100 în anul 2009. Această tehnologie permite combaterea buruienilor (pălămida, cornuţi, susai, ridichea sălbatică etc.) şi eficientizarea culturii prin reducerea costurilor.

• 18 ani de cercetare;

• Zece noi hibrizi de porumb şi opt de floarea-soarelui;

• Sămânţă românească în ţările UE şi Ucraina.

Tehnologia Q - TEC

În ceea ce priveşte porumbul, Procesa a început încă din 2005 un program de ameliorare pentru rezistenţă la erbicide nespecifice culturii convenţionale de porumb, denumit Tehnologia Q–TEC. Aplicarea acestei tehnologii înseamnă simplitate, eficacitate, flexibilitate şi un grad foarte ridicat de siguranţă a culturii. Primul hibrid de porumb care se poate cultiva în sistemul Q –TEC este CERA 391 Q-TEC.

– Dar cum Procesa Genetics este o societate cu capital privat, şi toţi banii investiţi trebuie recuperaţi, cum faceţi acest lucru?

– Aş vrea să remarc că cercetarea agricolă este o investiţie de lungă durată. Avem aşadar o muncă de nouă ani calendaristici şi 18 ani de cercetare. Toate acestea presupun cheltuieli şi de aceea accelerăm procesul de ameliorare prin efectuarea unei generaţii pe timpul iernii în emisfera sudică, astfel că perioada obţinerii unui hibrid experimental este redusă la jumătate. Ca urmare, programul de cercetare, pe care îl continuăm, a plecat în Chile până în luna martie anul viitor, unde mai facem o generaţie, după care ne întoarcem în ţară. Cât priveşte investiţia, asigurăm sămânţă pentru fermierii români, exportăm în ţări ale Uniunii Europene, am intrat pe piaţa Ucrainei şi aşteptăm aprobarea pentru cea rusească. Într-un cuvânt, suntem mulţumiţi.

Stelian CIOCOIU