Țara noastră se numără printre puținele din această parte a Europei care se poate mândri cu păduri virgine sau cvasivirgine. Contrar imaginii, care tinde să se generalizeze, cum că pădurile noastre sunt exploa­tate sălbatic, mai există încă și codrii în care prezența omului este accidentală.

Deși în ultima perioadă mulți arbori au fost tăiați ilegal, iar în ultimul sfert de secol păduri valoroase, de stejar sau fag, au fost înlocuite cu păduri de tei și

Recent, mai mulți parlamentari au solicitat modificarea Codului Silvic. Inițiativa lor a stârnit reacții puternice din partea unor asociații ale forestierilor. Într-un document comun depus la Senat, Asociația Forestierilor „Valea Someșului“ și Asociația Forestierilor „Bucovina“ atrag atenția asupra gravității implicațiilor acestor modificări. În plus, ceea ce este o dovadă de normalitate, chiar dacă o normalitate mai rar întâlnită în

Tăierile ilegale în fondul forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva înregistrează noi scăderi, volumul acestora fiind cu 20,86% mai mic în primul trimestru al anului, în comparație cu perioada similară a anului trecut.

Astfel, în primele trei luni ale acestui an s-a înregistrat un volum al tăierilor ilegale de 8.533 metri cubi, față de 10.782 metri cubi în primul trimestru din 2016. Prejudiciul provocat de tăierile

Primul care a semnalizat necesitatea perdelelor de protecție în țara noastră a fost marele agronom și om politic Ion Ionescu de la Brad în 1866.

Pentru a fi mai convingător, în anii 1870-1872 a înființat pe terenul fermei sale de la Brad – Roman o plantație cu scopul de „a crea adumbriri contra vântului“. În anul 1880 au fost înființate perdele pentru fixarea nisipurilor în Oltenia și primele 20 ha de perdele în