Agrigenomica este definită ca fiind studiul genetic al culturilor și animalelor și al modului în care genele influențează dezvoltarea lor. Astfel, aplicarea genomicii în agricultură permite îmbunătățirea durabilității și a productivității în producția de animale și culturi. Mihaela Androne, director de vânzări în compania Antisell, o companie cu peste 50 de ani de istorie pe piața internațională și 10 ani de prezență în România, ne-a vorbit despre această știință a

În anul 2017, potrivit INS, numărul bolnavilor de cancer rămași în evidențele Ministerului Sănătății a fost de 479.454 de persoane. La o populație rezidentă de 19, 41 milioane de locuitori, ar înseamna că 2,4% din cetățeni sunt afectați de această maladie necruțătoare. În același an s-au înregistrat 59.450 de noi îmbolnăviri (4.954/lună, 159,8/zi, 6,65/oră) și 50.902 decese (4.241,8/lună, 137/zi, 5,7 la fiecare oră). Statul român desfășoară un program național oncologic, dar se axează prea

Indiferent de vremuri sau de civilizațiile care au dominat pământul, dintotdeauna a existat o forță abstractă, incomensurabilă, care s-a insinuat în viața umană. În mod conștient sau nu, de-a lungul mileniilor oamenii au purtat în suflet o moștenire divină. Și acum știința modernă, cea care mult timp a ignorat forța credinței și întâmplările miraculoase cărora le-a dat naștere, admite că, într-adevăr, dincolo de tot ce este capabilă rațiunea să înțeleagă, există un alt adevăr. Altul decât cel

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a scăpat o vorbă mare, pe care noi, românii de rând, o slobozim de ani de zile, dar am făcut-o ca Moise în pustiu: „Acum am observat cât de rău s-a făcut în România pentru că nu mai producem mare lucru de 10-15 ani.“ Oficialul se referea la biocid, măști, combinezoane, mănuși. Noi – la sectoarele strategice. Iar gândul ne duce acum, în contextul pandemiei generate de coronavirusul SARS-CoV-2 la nivel global, la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare