Tot ce trebuie să știi despre marcajul ISPM 15: Pașaportul ambalajelor din lemn pentru export

Dăunătorii călătoresc adesea nevăzuți, ascunși în lemnul de ambalaj. Fie că vorbim despre paleți, lăzi sau lemn de fixare, acestea pot transporta insecte periculoase dintr-o țară în alta, punând în pericol ecosisteme întregi. Soluția la nivel global este standardul internațional ISPM 15.

Află ce presupune acest marcaj, cum te poți conforma și de ce este vital pentru a nu-ți fi blocată marfa la frontieră.

Adoptat inițial în 2002 și revizuit în aprilie 2018, standardul ISPM 15 cere ca ambalajele din lemn utilizate în comerțul internațional să fie tratate fitosanitar și marcate corespunzător.

Ce ambalaje intră sub incidența standardului?

Regula generală vizează structurile din lemn masiv folosite pentru transport:

• Paleții, lăzile și cutiile de ambalaj;
• Lemnul de fixare și amortizare din interiorul containerelor;
• Tamburii pentru cabluri, bobinele și rolele.

Excepțiile: Nu toate materialele din lemn necesită marcaj. Sunt scutite ambalajele din lemn foarte subțire (grosime de maxim 6 mm), cele realizate integral din materiale prelucrate cu adeziv, căldură sau presiune (placaj, PAL, OSB, furnir), butoaiele pentru vin/băuturi spirtoase încălzite la fabricație, dar și rumegușul sau talașul.

Atenție însă: Un ambalaj mixt, care combină lemn masiv cu plăci OSB sau placaj, nu este automat exceptat. Componenta din lemn masiv trebuie tratată și marcată.

Când este obligatoriu marcajul ISPM 15?

Marcajul este imperativ la exportul în afara Uniunii Europene. Totuși, verificați mereu cerințele specifice ale țării de destinație.

În interiorul Uniunii Europene și în relația cu Elveția, marcajul nu este de regulă cerut pentru circulația obișnuită. Există însă excepții stricte: de exemplu, ambalajele din lemn de conifere care pleacă din Portugalia și din anumite zone ale Spaniei necesită marcaj, din cauza focarului de nematod al lemnului de pin (Bursaphelenchus xylophilus).

Ce „spune” marcajul de pe palet?

Marcajul ISPM 15 trebuie să fie dreptunghiular sau pătrat, lizibil, durabil și vizibil (recomandat pe două fețe opuse ale ambalajului). El nu se desenează niciodată de mână și conține patru elemente obligatorii:

1. Simbolul oficial IPPC (în stânga);
2. Codul de țară (ex. „RO” pentru România);
3. Codul unic al operatorului, atribuit de autoritatea fitosanitară;
4. Codul tratamentului aplicat (ex. HT pentru tratament termic).

Tratamentele permise în UE: Fără Bromură de Metil și Fluorură de Sulfuril

Deși standardul internațional listează mai multe tipuri de tratamente (HT, DH, MB, SF), legislația europeană este mult mai strictă și prevalează:

• Sunt permise strict două metode: Tratamentul termic (HT) – lemnul atinge 56°C timp de minim 30 de minute neîntrerupte în toată secțiunea sa (inclusiv în miez), și încălzirea dielectrică (DH) – minim 60°C timp de un minut.
• Sunt interzise: Fumigația cu bromură de metil (MB) este interzisă în UE încă din 2010. De asemenea, aplicarea fluorurii de sulfuril (SF) nu mai este autorizată. Produsele biocide pe bază de fluorură de sulfuril au fost retrase complet de pe piață în 2025, existând doar o excepție strictă și temporară (până în 2031) în 6 state membre, exclusiv pentru obiecte de patrimoniu cultural de mari dimensiuni, nu pentru ambalaje comerciale.

Transporturile care utilizează ambalaje tratate prin metode neaprobate în UE riscă să fie respinse sau chiar distruse la frontieră.

Diferența dintre marcajul ISPM 15 și Certificatul Fitosanitar

O confuzie frecventă în rândul exportatorilor este echivalarea marcajului cu certificatul fitosanitar. Sunt două documente complet diferite:

• Marcajul se aplică pe lemn și atestă tratamentul ambalajului. Nu garantează că ambalajul a rămas curat ulterior, ci doar că a fost tratat corespunzător.
• Certificatul fitosanitar se emite de autorități pentru marfa în sine, la fiecare transport. Marcajul de pe palet nu vă scutește de obligația obținerii certificatului pentru marfa agricolă transportată.

Cum obții dreptul de a aplica marcajul în România?

Doar operatorii autorizați au dreptul de a aplica acest marcaj. Dacă dorești să devii operator (fie pentru a efectua tratamente, fie pentru a asambla ambalaje cu lemn deja tratat), pașii sunt clari:

1. Înregistrarea: Te adresezi Oficiului Fitosanitar zonal și depui cererea de operator profesionist (inclusiv prin e-mail).
2. Angajamentul: Completezi și depui angajamentul de operator ISPM 15 (disponibil pe site-ul anfdf.ro).
3. Dovada condițiilor: Trebuie să demonstrezi că deții instalațiile necesare și poți dovedi parametrii fiecărei șarje (pentru tratamente) sau să demonstrezi trasabilitatea (dacă folosești lemn tratat de terți).
4. Inspecția: Are loc inspecția fitosanitară (tariful este de 450 de lei, la fel ca și inspecția de înnoire anuală).
5. Codul Unic: La final, primești codul unic care te identifică pe piața globală și care va fi integrat în ștampila ta ISPM 15.

Reguli stricte la reparații și controale vamale

Dacă reparați un ambalaj prin înlocuirea a până la o treime din componente, noile bucăți de lemn masiv trebuie tratate și marcate separat. Dacă se înlocuiește mai mult de o treime, ambalajul este considerat refăcut complet: marcajele vechi trebuie șterse definitiv, iar ambalajul se tratează și se marchează de la zero.

La intrarea în UE, atât inspectorii fitosanitari, cât și autoritățile vamale verifică existența și lizibilitatea marcajului, precum și absența dăunătorilor vii. Identificarea unor probleme atrage măsuri imediate: de la reținerea sau reexpedierea transportului, până la distrugerea acestuia în condiții de siguranță.

Sfat pentru exportatori: Păstrați mereu evidențele de tratament! Acestea reprezintă plasa dumneavoastră de siguranță în cazul oricărui control. Pentru orice neclarități, Autoritatea Națională Fitosanitară vă stă la dispoziție prin oficiile județene sau la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..