În timp ce economia mondială părea să se îndrepte către o revenire la normal după pandemia provocată de Covid-19, criza ucraineană revigorează dezbaterile privind suveranitatea Uniunii Europene pentru a satisface nevoile sale alimentare și industriale vitale.

Confruntați cu riscul creșterii prețurilor la inputurile din agricultură sau chiar cu cel al penuriei de alimente pentru țările cu cele mai mari deficite de materii prime agricole, precum statele din Africa de Nord și Orientul Apropiat

Politica europeană în materie de siguranță alimentară are ca obiective principale: protejarea sănătății umane și a intereselor consumatorilor şi promovarea bunei funcționări a pieței unice europene.

În acest sens sunt stabilite, prin legislația UE implementată în legislația națională, norme de monitorizare și control prin care să se asigure principiul de bază al politicii privind siguranţa alimentelor care constă în aplicarea unei abordări integrate, de tipul „de la furcă la furculiţă“, şi

Andreea Robu, producător din domeniul panificației din Iași, un brutar artizan care realizează produse cu maia a fost nevoită să se adapteze ca și alți colegi din sector scumpirilor la energia electrică din acest an. Prima pâine cu maia, a făcut-o în urmă cu 8 ani, pe când încerca să găsească o rețetă de biscuiți sănătoasă. Tot atunci ieșeanca, în prezent în vârstă de 40 de ani, a văzut în acest domeniu o oportunitate de afaceri. În urmă cu câțiva ani a renunțat la jobul în cadrul unei companii

Industria alimentară și-a dezvoltat foarte mult potențialul de a oferi consumatorilor produse variate și sănătoase. Noile tehnologii de producere a hranei, dar și metodele de analiză a produselor finite au menirea de a contribui la securitatea alimentară. Mioara Negoiță, șef Laborator Cromatografie din cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare – București, spune că aici se realizează mai multe analize privind nivelurile anumiților contaminanți chimici din produsele alimentare, inclusiv cele