Anul acesta vom avea un altfel de Crăciun. Un altfel de Revelion. Altfel de tradiții. Pesemne văzute online, din înregistrările anilor trecuți. Partea creștină o vom trăi în suflet. Iar în mediul rural... E greu de presupus că vreun virus, fie el și temutul coronavirus chinezesc, va sta în calea tradiției sarmalelor, călbașului (caltaboș), tobei, costițelor, cârnaților, piftiei și afumăturilor obținute din porcul din gospodărie, a cozonacului.

În cele peste 100 de interviuri pe care le-am

Nu există nicio sursă care să ne explice de ce se folosește bradul pentru pomul de Crăciun. La un moment dat se afirma ceva despre calitățile terapeutice pe care le-ar fi adus cetina în case. Și da, gândindu-ne la rășină, smirnă sau la tămâie, toate cu rol purificator, dacă nu și de balsam pentru suflet, avem o posibilă justificare a alegerii lui. Dar o alunecare în zona legendelor ar putea aduce răspunsuri... Și de ce n-am crede în povești, în această magie cu care decembrie ninge parcă în

Sărbătorile de iarnă nu ar mai fi la fel fără obiceiuri și tradiții. Este clar că fiecare comună – uneori chiar fiecare sat – are propriile tradiții, care se păstrează din generație în generație. Nu știu acest an cum va fi, dacă vor mai răsuna ulițele de tineri și copii voioși, dacă gazdele vor mai avea cui ieși în prag… însă să ne aducem aminte de vremurile în care normalitatea era aceasta.

Ansamblu vechi, tradiții păstrate cu sfințenie

Anul trecut, ca în mulți alți ani, ulițele Muzeului

În cultura tradițională din spațiul românesc, se spune că 6 decembrie coincide cu încheierea ciclului  de sărbători magice, care au ca motiv central lupii și spiritele strigoilor, serie începută la mijloc de noiembrie, odată cu Filipii de Toamnă, Filipul cel Șchiop, Ovidenia, Lăsatul Secului de Crăciun, Noaptea Strigoilor, Sântandrei și continuată în primele zile din decembrie, cu Zilele Bubatului și Varvara. Practica ar ține de un străvechi început de an autohton, probabil cel dacic, când