Din 2015, la Muzeul „Crama de lemn 1777“ din Valea Călugărească (Prahova) a fost revigorat un străvechi obicei cu origini tracice, mai apoi din spațiul creștin ortodox, trifănitul viilor. Anul acesta evenimentul la care au luat parte viticultori, preoți și invitați din județ a avut loc în ajunul sărbătorii creștine a

Sf. Mucenic Trifon, care s-a celebrat la 1 februarie. Despre această tradiție specifică României și Bulgariei, de altfel două comunități viticole, ne-a vorbit muzeograful Emilia

Bucovina este o zonă în care tradiţiile populare româneşti, peste care şi-a pus amprenta civilizaţia austro-ungară ca urmare a includerii ei în Imperiul Habsburgic în 1775, se păstrează nealterate. De la Vatra Dornei până la Rădăuţi şi Cernăuţi (Nordul Bucovinei) întâlnim cele mai spectaculoase manifestări ale credinţelor şi practicilor magice din lumea satelor din această zonă, printre care se numără şi măştile. Dacă în trecut măştile jucate la cumpăna dintre ani aveau rol de protecţie

Pe 1 martie se oferă persoanelor dragi mărţişoare în semn de apreciere sau mulţumire. Tradiţia sărbătorii are o vechime de mii de ani, încă de pe vremea dacilor mărţişoarele fiind considerate aducătoare de fericire şi noroc. Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-un şnur în culorile alb cu roşu, albul reprezentând iarna şi roşul primăvara, la care se adăugă mici simboluri ale norocului: soare, lună, stea, scară, ancoră, flori, inimă, potcoavă, trifoi cu patru foi, coşar etc.

Pe 1

Oina este sportul pur românesc care cere afirmare, inițiativă, putere și dorință de a învinge. Dacă am descrie în câteva cuvinte jocul de oină, acestea ar fi cele mai potrivite. Tradiționalul sport pare să se fi născut în urmă cu sute de ani, dintr-o simplă joacă a oierilor în momentele de popas pe lungile drumuri ale transhumanței. Practicarea oinei în lumea păstorilor este cunoscută încă din anul 1370. Se spune că un cioban, tot strângând în pumni un cocoloș din păr de vacă pe care o