Pesticidele - sănătatea omului și a mediului

În ultimul timp, discuțiile legate de folosirea pesticidelor (insecticide, fungicide, nematocide, erbicide) sunt din ce în ce mai aprinse și contradictorii (pro și contra). Încă din anul 1962, cartea „Primăveri tăcute“, a cărei autoare este Rachel Carson, a fost bestseller-ul care a uimit lumea și în special pe americani, prin revelația terifiantă despre planeta noastră, contaminată în acea perioadă cu insecticidul DDT.

Folosit pe scară largă, a influențat negativ ecosistemul dezechilibrându-l, având și un efect cumulativ în țesuturile adipoase, cu efecte grave asupra sănătății.

Acumulările cu DDT în organismele vii s-au găsit pe o arie extinsă, din continentul american până la Polul Nord (urși polari, foci, morse).

Autoarea venind cu aceste aspecte în fața Congresului american, s-a hotărât cu această ocazie interzicerea folosirii DDT-ului cu începere din anul 1970.

România, înainte de anul 1989, era una dintre țările care produceau și exportau DDT-ul. Astăzi DDT (Diclor-difenil-tricloretan), precum Heclotox 3, Duplitox 3+5 și Aldrin nu se mai produc în România, dar pe suprafețele unde au fost aplicate și astăzi mai pot fi depistate urmele acestor produse, care încă mai pot dăuna sănătății omului și a faunei.

Totuși, pentru obținerea de producții ridicate la hectar și de bună calitate, folosirea pesticidelor nu poate fi exclusă, fiind o componentă principală în tehnologia de cultivare a plantelor agricole. Pe piață, se găsește o gamă variată de produse, cele mai căutate fiind acelea care se aplică în doze reduse, cu toxicitate mică, dar cu efect maxim asupra dăunătorilor și bolilor.

Deși pesticidele sunt strict reglementate pentru folosire, există preocupări serioase cu privire atât la riscurile de sănătate ale celor care le aplică, cât și populației în general, din cauza consumului de alimente și a apei de băut contaminate. Toate pesticidele au o toxicitate mai mare sau mai mică, exprimată prin LD 50, doza letală care poate să ucidă 50% din subiecții experimentați (șobolani), fiind folosită pentru a exprima toxicitatea acută. Cu cât valoarea acesteia este mai mică, cu atât toxicitatea este mai mare. Valorile toxicității sunt exprimate prin LD 50 orală, dermică sau LC prin inhalare și care, de fapt, reprezintă cele trei căi de intoxicare a organismului uman.

Toxicitatea acută se referă la efectele unei singure expuneri sau a unor expuneri repetate, într-un timp scurt, ca urmare a unui accident sau a unei precauții necorespunzătoare, când se manipulează sau se aplică pesticidele.

Simptomele intoxicației acute:

• crampe stomacale;
• vomă;
• tulburări de vedere;
• tremurături și alte simptome constatate de medic în caz de urgență;

Clasificarea toxicității acute

Pesticidele extrem de periculoase și foarte periculoase trebuie aplicate de personal instruit și protejat.

Toxicitatea conică reprezintă efectele expunerii pe termen lung sau repetitiv la un nivel scăzut de toxicitate. Este determinată de ingestia de alimente de natură vegetală, care au reziduuri de pesticide, de alimente de origină animală afectate de acumularea de reziduuri toxice, precum și direct prin apă contaminată cu acești compuși. Manifestările clinice corespund efectelor cancerigene, mutagene, neurotoxice, imunologice și de reproducție.

Ficatul este cel mai important organ de detoxificare a organismului. Cu toate că ficatul are capacitatea naturală de eliminare a toxinelor prin filtrarea sângelui, din cauza faptului că suntem expuși pe termen lung sau repetitiv la poluare, detoxifierea nu mai este făcută corespunzător, iar ficatul obosește, favorizând apariția bolilor menționate anterior.

Pentru a evita pericolele și riscurile ca urmare a utilizării produselor de protecția plantelor, este necesar a fi luate următoarele măsuri:

• procurarea produselor numai de la distribuitori autorizați;
• depozitarea pesticidelor în locuri sigure sub cheie;
• citirea cu atenție a etichetelor de pe ambalaje și respectarea cu strictețe a instrucțiunilor;
• prepararea soluțiilor de stropit și existența personalului instruit și cu echipament de protecție adecvat;
• administrarea soluțiilor prin stropire se va face de către personal bine instruit și dotat cu echipament de protecție adecvat (salopetă, mănuși de cauciuc, cizme de cauciuc, ochelari de protecție și, în caz de nevoie, un șorț cauciucat);
• în caz de contaminare accidentală, se vor lua măsuri de prim ajutor, iar în caz de nevoie se solicită de urgență

Ing. agronom Vladimir GONCEARU