Romania

Stejarul pedunculat secular din Cajvana candidează la titlul „Arborele european al anului“

Stejarul pedunculat secular din Cajvana candidează la titlul „Arborele european al anului“
Distribuie:  

V-ați fi gândit că, la nivel național și internațional, există un concurs prin care, anual, este desemnat arborele românesc și european al anului? În România competiția a fost organizată de către Centrul de cercetare „Analize Regionale în Turism, Mediu și Dezvoltare Durabilă“ (CARTEDD), din cadrul Facultății de Geografie – Universitatea București. În Europa concursul este găzduit de Environmental Partnership Association (EPA), un consorțiu cu sediul în Cehia, format din șase fundații din Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, care sprijină proiecte bazate pe comunitate și al căror scop este protejarea mediului și sprijinirea comunităților locale și a societății de a dezvolta o anumită atitudine față de mediu. Competiția internațională anuală Arborele european al anului (European tree of the year) beneficiază de susținerea directă a Comisiei Europene.

De ce să fie necesară o asemenea acțiune, să recunoaștem, unică și în același timp deosebită în peisajul românesc? Răspunsul îl avem chiar de la echipa inițiatorilor: conf. univ. dr. Gabriela Manea, prof. univ. dr. Elena Matei, conf. univ. dr. Iuliana Vijulie și lector univ. dr. Roxana Cuculici, din cadrul Centrului de cercetare „Analize Regionale în Turism, Mediu și Dezvoltare Durabilă“, cu sprijinul Facultății de Geografie din cadrul Universității București, decan-prof. univ. dr. Laura Comănescu. Conf. univ. dr. Gabriela Manea: „Scopul concursului „Tree of the year“ și al altor activități pe probleme de mediu inițiate de EPA rezidă în sensibilizarea comunităților, în consolidarea relațiilor dintre oameni și conștientizarea lor față de mediul în care trăiesc, față de serviciile ecosistemice de suport, de reglare, economice și culturale oferite de pădure, în general, și de arborii seculari, unici și/sau cu valoare cultural-istorică, deosebită, în particular“.

stejar harta tarilor

Valoarea patrimonială a pădurilor românești

Și, vorbind despre pădure, directorii centrului de cercetare, prof. univ. dr. Elena Matei și conf. univ. dr. Gabriela Manea, ne spuneau: „Conform datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Silvică, în 2016 România deținea o suprafață totală de pădure de 7,046 milioane de hectare, cea mai mare întindere regăsindu-se în Transilvania (sursa: Inventarul Forestier Național). În prezent, zona montană din România este acoperită cu pădure în proporție de aproximativ 65% (sursă - http://www.green-report.ro/cate-hectare-de-padure-mai-romania). Din păcate, pădurile României continuă să se confrunte cu o exploatare adesea dificil de controlat, ceea ce face ca datele statistice referitoare la suprafața împădurită să fie foarte dinamice. Pe de altă parte, informațiile cu privire la exploatarea pădurilor României au un anumit grad de subiectivism, astfel încât suprafețele împădurite actuale sunt dificil de apreciat cu exactitate. Este de notorietate însă faptul că România încă deține suprafețe importante de păduri virgine și cvasivirgine, însă o mare parte a populației locale nu le cunoaște nici istoria și nici valoarea economică și ecologică actuală și de perspectivă. Recunoscută și confirmată de specialiștii în silvicultură cu decenii în urmă, valoarea incontestabilă a pădurilor virgine ale României a fost relevată din prima jumătate a al secolului XX-lea. Studiile publicate pe tema pădurilor oferă informații cu privire la valoarea funcțională, estetică și patrimonială a pădurilor României, în general, și a pădurilor virgine și cvasivirgine, care încă se conservă în țara noastră, în special.“

România s-a reînscris în competiție

Valoarea patrimonială a arborilor nu doar la nivel național, ci în întreaga lume este cea care a stat la baza ideii de a organiza competiția „Tree of the year“. România a participat pentru prima dată la acest concurs în anul 2011 când țara noastră a câștigat marele premiu „Tree of the year 2011“, cu teiul (Tilia cordata) din localitatea Leliceni (județul Harghita). Exemplarul a fost premiat la Bruxelles, în cadrul Galei de la Parlamentul European. După 7 ani de absență, în 2017, România a reintrat în competiția europeană pentru desemnarea copacului anului 2018. Concursul național a fost organizat de CARTEDD (detalii pe http://cartedd.cc.unibuc.ro) și tot Centrul, cu sprijinul Facultății de Geografie a Universității din București, l-a înscris în competiția europeană organizată de Environmental Partnership Association, unde CARTEDD este membru fon­dator. Arborele național al anului 2018 a fost desemnat stejarul pedunculat secular din localitatea Cajvana, județul Suceava, nominalizat de directorul Liceului Tehnologic „Ștefan cel Mare“ Cajvana, profesorul Nicolae Robu.

Povestea stejarului multisecular din Cajvana

stejarul pedunculat bis

Recomandarea arborelui multisecular a fost însoțită de următoarea descriere: „Stejarul pedunculat (Quercus robur L.) de la Cajvana are o istorie îndelungată, care s-a transmis pe cale orală din generație în generație de către locuitorii zonei. Se afirmă că, în anul 1476, însuși domnitorul Ștefan cel Mare, însoțit de oștenii săi, ar fi poposit la umbra acestui arbore, unde a fost ospătat cu caș din vană de lemn, de unde și denumirea localității Cajvana. Dar istoria stejarului ar fi mult mai veche. Locuitorii zonei cred că el ar data din timpul marii invazii tătare din anul 1241, când toți bărbații localnici au pierit în bătălie. Ei ar fi fost îngropați într-o mare groapă comună, la baza căreia a fost plantat spre amintire un stejar. Acesta ar fi stejarul secular de astăzi, care străjuiește centrul orașului Cajvana.“ În ceea ce ne privește, mai trebuie să spunem că desemnarea arborelui european al anului se realizează pe baza voturilor primite de fiecare dintre arborii câștigători ai țărilor participante. Inițiatorii proiectului speră ca, prin această acțiune anuală, comunitățile locale să continue să păstreze elementele deosebite de vegetație, să fie mai active în conservarea pădurilor din România și să utilizeze elementele de patrimoniu forestier în dezvoltarea turistică, educația pentru mediu și promovarea imaginii României în cadrul Uniunii Europene.

Maria BOGDAN

arbori, stejar pedunculat, stejari, Cajvana

Alte articole: