În lucrarea Sarea în preistoria României, semnată de dr. Dan Monah, una dintre personalitățile marcante ale arheologiei preistorice, se afirmă că geologii români au inventariat în țară peste 300 de mari depozite de sare, ce acoperă o suprafață de circa 30.000 kmp. Acestea sunt grupate în două mari zone salifere: prima, în exteriorul arcului carpatic, se întinde din nordul țării (Suceava) și până prin Valea Jiului, trecând prin Carpații de Curbură, pe o bandă care ar însuma 1.500 km și o lățime

Se pare că, în cele din urmă, oricât de ingenios s-a dovedit a fi omul în construcțiile pe care le-a făcut, cele mai frumoase peisaje sunt cele pe care natura le-a plăsmuit prin forțele sale. Acestea intrigă și surprind prin energia fantastică pe care o răspândesc. „Arhitectura“ lor are în structură un strop de fantezie și o inteligență nativă care te face să te înclini în fața inginerului.

Poarta Iadului din Turkmenistan este o gaură imensă ce arde din 1971, anul în care a fost forată

Deși subiectul de față pare lipsit de importanță pentru țara noastră, la nivel mondial producerea perlelor de cultură este o activitate aflată în expansiune și asta pentru că omenirea a dezvoltat de-a lungul timpului un apetit extraordinar pentru bijuterii. Se estimează că piața mondială a bijuteriilor cu perle va crește la un CAGR (rata de creștere anuală compusă) de peste 13% până în 2025. Perlele naturale sunt extrem de rare, se mai găsesc în Golful Persic, iar multe specii de stridii sunt

Când spui Alba spui Capitala Marii Uniri. Și mai spui Marea Adunare de la Blaj, din 1848, prima gramatică românească a lui Timotei Cipariu, șampania rosé de la Jidvei, Crăișorul Munților, Fetele de la Căpâlna, Târgul de fete de pe Muntele Găina, Cetatea dacică de la Căpâlna, monument UNESCO, tezaurele vii UNESCO. Și-am putea continua mult și bine. Realitatea este că Alba poate fi considerată o zonă la fel de valoroasă ca Maramureș, Bucovina și Sibiu.

Poziționat în partea centrală a României