Student la Agricultură, „bursier“ la ferma cu 3.000 de oi a familiei

„Banii astăzi îi ai, mâine nu-i ai, dar cunoștințele îți rămân“, ne spune tânărul fermier Pericle Mihai Sălceanu, student la Facultatea de Agricultură din Iași, care administrează împreună cu familia o fermă mixtă de animale în Leoști, comuna Pădureni, județul Vaslui. Vorbim de un efectiv de ovine de 3.000 de capete, rasa Merinos de Palas, în jur de 40 de capete de bovine, rasa Bălțată Românească, dar și de 200 ha culturi arabile și 300 ha pășune.

Tehnologizarea și mecanizarea, salvarea zootehniei

Fiind o zi de sâmbătă, pe tânăr l-am găsit la fermă, dar nu de puține ori se întâmplă ca Pericle să facă naveta în timpul săptămânii de la Iași la Vaslui; nu neglijează în niciun fel studiile, de aceea este și bursier, iar în fermă când ajunge nu uită de cele învățate: „casă, masă, rasă“.

„Ne aflăm în cadrul fermei pe care o administrez împreună cu familia mea. Ferma este una mixtă, cca 500 de hectare, dintre care în jur de 200 ha culturi arabile și 300 ha pășune. Pe partea de zootehnie, în cadrul fermei găsim cca 3.000 de ovine, rasa Merinos de Palas, caprine, bovine, în jur de 40 de capete, rasa Bălțată Românească, 6 cai și alte păsări. Am 22 de ani și am ales domeniul acesta pentru că vreau să-l duc mai departe. Este o muncă frumoasă, bănoasă, dar pe care trebuie să o faci cu drag și dezavantajele sunt mai multe: costurile de întreținere, forța de muncă nu prea o găsești, trebuie să fii non-stop la animale, nu există sâmbete, nu există duminici libere, nu există sărbătoare. Încerc să îmbin cât de mult ferma cu învățatul, nu neglizez nici partea de facultate, nici partea de activitate în fermă, fac naveta. În cursul săptămânii stau la Iași, dar când apare câte o problemă, chiar sunt nevoit să fac naveta. De exemplu, banii îi ai, mâine nu-i ai, dar cunoștințele îți rămân. Încerc să duc mai departe cât de mult se poate ferma la un alt nivel, pentru că lipsa forței de muncă ne impune să recurgem la alte metode, să folosim tehnologizarea și mecanizarea. Investiția pe care o facem la nivelul fermei, atât zootehnică cât și vegetală, nu se face pe un an sau doi, se face pe termen de lungă durată, de aceea sperăm la timpuri mai bune, la prețuri mai bune și să fie mai apreciate munca și calitatea produselor. Nu poți să fii fermier, dacă în cadrul fermei nu ai și o parte din zootehnic, pentru că ele se îmbină și sunt dependente una față de cealaltă“, adaugă crescătorul.

Se aplică o economie circular în fermă

Tânărul ne mai spune că și-ar dori ca noi, oamenii, să susținem cât mai mult fermierii, deoarece ei sunt cei care produc hrana oamenilor.

„Vrei nu vrei trebuie să mănânci, trebuie să consumi. Ca să aduci mâncarea de la furcă la furculiță este multă muncă în spate. Consider că zootehnia și cultivarea plantelor ar trebui să fie cât de cât împreună, pentru că se completează una pe alta. Este o economie circulară, de viitor.“

Despre prețul mielului

Campania de fătări la ovine din ferma tânărului este pe cale să se finalizeze, iar crescătorul vasluian trebuie să acorde o atenție deosebită animalelor în această perioadă.

„Din circa 1.500-1.600 de ovine mai sunt cam 300 de fătat, restul au fătat, o parte sunt fătate de la Crăciun, mieii având undeva la 25-30 kg, iar aceștia, după cum se văd, sunt mici“, specifică acesta.

Legat de prețul mielului, anul acesta este în creștere

„Se anunță un preț bun, dar raportat la cheltuielile directe pe care le avem, de la furaje, forță de muncă, la cheltuieli indirecte, cu tratamente și multe altele. La ora actuală prețul în viu se învârte undeva în jurul prețului de 23 lei/kg, iar în carcasă, fiind randamentul la ovine 50%, ar veni dublu, între 38-40 lei/kg. În supermarket am văzut chiar la 55 lei/kg, doar că pe piața internă nu prea se caută așa mult. Pentru anul acesta prefer să dau toți mieii la tir pentru a înțelege ceva din câștig. De asemenea, nu ne mai chinuim cu sacrificarea“, punctează Pericle.

Rasa Bălțată românească, o altă alegere

Pe partea de zootehnie, pe lângă ovine, familia Sălceanu mai crește și circa 40 de vaci; majoritatea sunt Bălțată Românească, o rasă foarte bună, care dă un randament atât pe partea de lapte, cât și pe partea de carne.

„În general este aclimatizată, este pentru zonele noastre, consider că merge mai bine decât alte rase. În alte zone poate să meargă mai bine Black Angus, dar aici prefer această rasă.“

Dintre ovine și bovine, diferența o face specia, adaugă tânărul fermier.

„La bovine, de când a fătat vaca până trece un an sau doi și se face junică, trebuie un timp cât mai lung de reproducție, de aceea și numărul de capete la nivel mondial și chiar în țara noastră este mai mic, pe când la ovine stăm bine, doar că sunt mult mai prolifice și se înmulțesc mai repede, se hrănesc mai bine. În schimb, vacii îi trebuie o alimentație mult mai bună.“

Zootehnia, moștenire de suflet pentru tatăl tânărului

Nu de puține ori ni se spune că zootehnia este un sector lăsat moștenire. Vremurile tot mai grele din ultimii ani duc la pierirea unui sector esențial pentru agricultura românească. Doar pasiunea și dragostea față de mioare îi mai determină pe unii fermieri să nu renunțe, ci „să renască“.

Cătălin Sălceanu, tatăl tânărului Pericle Mihai Sălceanu, a pus pe picioare o fermă de aproximativ 3.000 de ovine, rasa Merinos de Palas, în comuna Pădureni, din dragoste pentru acest domeniu. Chiar dacă vorbim de un efectiv destul de mare, într-un județ unde nu există aproape deloc forță de muncă, această fermă este o moștenire de suflet și așa va rămâne…

„Am preluat ferma de la tatăl meu, care a lucrat la CAP (n.a. Cooperativa Agricolă de Producție); după Revoluție și-a făcut o micuță fermă de oi, în jur de 100 de capete. Eu am absolvit liceul, am vrut să urmez o facultate ca să devin inginer zootehnist, dar din păcate am prins timpurile cu Revoluția și nu am mai continuat. Am lucrat câțiva ani în cadrul armatei, iar la un moment dat tata ne-a întrebat dacă vrea vreunul dintre copii să preia ferma de oi. Noi suntem în total patru frați. Cele două surori care lucrează în învățământ și fratele croitor au zis că nu-i interesează, dar eu, fiind mai în floarea vârstei, am vrut să preiau ferma familiei. În momentul de față avem aproape 3.000 de oi cu tot cu capre, rasa Merinos de Palas, o rasă mai prolifică“, încheie Cătălin Sălceanu, tatăl tânărului Pericle Mihai Sălceanu din Leoști, județul Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA