Fișă tehnologică pentru cultura lavandei

Lavanda face parte din familia Laminaceae ordinul Lamiales, îşi are originea în SV-SE Europei, este un subarbust, termofil care creşte sub formă de tufă înaltă de 40-1,60 cm cu diametrul de 100-150 cm, iar frunzele sunt persistente, liniare, lungi de 2-6 cm şi au culoarea gri-argintii pe timpul rece și argintiu-verzui în timpul cald. În lunile mai-iunie-iulie, în funcţie de atmosfera climatului, emite tije florale de 40-60 cm, terminate cu spice de flori albăstrui-violet de ± 8-10 cm, foarte plăcut parfumate, cu o cantitate de flori tăiate în anul III de ±2,5 kg/plantă verde.

Lavanda este o specie termofilă, sensibilă la excesul de apă, deci pretenţioasă faţă de căldură, iubitoare de lumină solară directă, soluri calde, pietroase şi calcaroase, dar bogate în macroelemente. În ţara noastră, datorită solurilor bogate în macro-microelemente şi minerale, lavanda s-a adaptat perfect chiar şi la condiţiile meteo vitrege din timpul iernii.

Din punctul de vedere al bolilor şi dăunătorilor, lavanda este o plantă minune, aceasta nu are dăunătorii care să-i producă probleme şi nici boli, dar în schimb este foarte sensibilă la excesul de apă care poate provoca daune considerabile (putrezirea rădăcinilor).

Fertilizarea se face numai cu gunoi de grajd sub formă de mraniţă direct la baza tufei. Este o plantă ce iubeşte azotul, dar, fiind vorba de o plantă medicinală, nu recomandăm folosirea azotatului NO3.

Schema de plantare pe care noi o recomandăm pentru acest soi este de minimum 100 cm între rânduri şi de 70/80 cm dispunerea între plante pe rând, iar densitatea ajunge la 12.250-14.300 plante/ha.

Schema de plantare a lavandei

Lucrări de plantare și întreținere

Ing. Ionuț Georgică MARCHIDAN

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august – pag. 16