Gândacul lucios (Meligethes aeneus), principalul dăunător al rapiței

Se pare că în nici un an, fermierii nu au parte de liniște. Din contră, anul ăsta, totul pare să o ia razna, de la creșterea prețurilor până la situația geopolitică. Vremea nu vrea să se lase nici ea mai prejos și a început deja să ne dea bătăi de cap.

În februarie a fost iarnă ca în povești, însoțită de temperaturi foarte scăzute. Trei săptămâni mai târziu, în martie au fost temperaturi care au depășit 25°C. Cu toate acestea, în majoritatea zonelor țării, zăpada a fost „rara avis”.

Deși rapița face parte din „meniul” multor specii de insecte fitofage, atât în toamnă, cât și în primăvară, gândacul lucios (Meligethes aeneus) este considerat dăunătorul numărul 1 al acestei culturi.

Care ar fi motivul? În primul rând, datorită numărului mare de insecte, aparținând acestei specii, pe care le putem găsi în lanul de rapiță, primăvara. Studii efectuate în țara noastră, în ultimii 20 de ani, au scos în evidență faptul că, dintre toate speciile de insecte care atacă cultura rapiței, cea mai pare pondere o are gândacul lucios.

Tocmai de aceea, această specie, ocupă un loc important, în toate ghidurile destinate cultivatorilor de rapiță, sau este prezentă pe Facebook, pe grupurile destinate fermierilor, mai ales primăvara.

În mod normal, insectele apar din locurile de iernare, când temperatura aerului este de 10-11°C și are tendință crescătoare, iar zborul în masă al acestora are loc când temperatura depășește 15°C. Calendaristic, acest lucru se întâmplă în a doua parte a lunii aprilie.

Numai că aceste temperaturi le-am avut și la mijloc de ianuarie, în unii ani în februarie în mod aproape regulat și în martie! Schimbările climatice, resimțite din plin și în țara noastră, au „dat peste cap calendarul”, astfel că în anii călduroși, micii gândăcei pot să își facă apariția încă din a doua parte a lunii martie (cu o lună mai repede decât este menționat în manualele de entomologie agricolă).

Ce înseamnă acest lucru? Risc mai mare de a produce pagube ridicate culturii rapiței de toamnă. Insectele se hrănesc cu polen, fie provenit din organele florale încă nedesfăcute (boboci în diferite stadii), fie cu polenul provenit din stamine (după deschiderea organelor florale).

Cele mai mari pagube se produc dacă gândacii lucioși se hrănesc când rapița se află în faza de îmbobocire. În acest caz, micile insecte distrug bobocii, în urma procesului de hrănire. Boboci distruși înseamnă mai puține siliceve, iar dacă populația dăunătorului dintr-o anumită solă cu rapiță, este ridicată, iar condițiile climatice sunt favorabile insectelor, atunci cultura poate să fie compromisă în totalitate. Pagubele sunt cu atât mai mari cu cât plantele au dezvoltare mai slabă.

Acest lucru se poate întâmpla în cazul în care, toamna, plantele au răsărit tardiv. Acestea pot trece de iarnă, dar pot să fie mai slab dezvoltate în primăvară. Iar dacă insectele apar mai devreme în câmp, în cazul unei primăveri mai călduroase, cum se prefigurează și în acest an, atunci „se aliniază astrele pentru insecte” iar pagubele provocate de acestea pot să fie mai ridicate.

Prin urmare, dacă fermierii se decid să păstreze cultura de rapiță, după ce a trecut iarna, aceasta trebuie protejată de atacul gândacului lucios.

Protecția culturii de rapiță împotriva atacului gândacului lucios (M. aeneus) se face în doi pași. Primul și cel mai important pas este monitorizarea culturii pentru a putea știi cât mai exact momentul sosirii insectelor în lanul de rapiță și apoi, dacă este necesar, efectuarea unui tratament foliar, în general cu insecticide de contact sau local sistemice, omologate pentru combaterea acestei specii.

Pentru o monitorizare cât mai exactă a lanului de rapiță, se amplasează în câmp capcanele entomologice. În general, acestea sunt galbene (culoarea atrage insectele), fie plăci sau hârtie adezivă, fie un bol umplut cu lichid și detergent (capcane Barber). În ambele cazuri, capcanele se amplasează la înălțimea inflorescențelor (încă nedeschise) rapiței.

Se pot folosi aceleași capcane cu care s-a monitorizat zborul gărgărițelor tulpinilor (Ceutorhynchus napi), primăvara devreme. Pe lângă capcane, dacă avem o stație meteo automată în câmp, putem să monitorizăm evoluția temperaturii aerului.

Dacă acestea au depășit 8 grade Celsius și au tendință crescătoare, atunci trebuie să ne așteptăm ca peste câteva zile să apară insectele hibernante în lanul de rapiță.

După ce gândacul lucios și-a făcut apariția în lan, trebuie să vedem dacă s-a depășit sau nu pragul economic de dăunare (PED). Pentru asta, trebuie să mergem în sola cu rapiță și să efectuăm sondaje, pe diagonală, alegând mai multe puncte de determinare (8-15), în funcție de mărimea solei.

În cadrul fiecărui punct de determinare se aleg 25 de plante pe două rânduri paralele și se numără gândacii de pe inflorescențe. Pentru Europa Centrală sau de Sud-Est (inclusiv România), conform standardului Organizației Europene și Mediteraneene pentru Protecția Plantelor (OEPP), pentru protecția culturii de rapiță (PP 2/8(1)), pragul economic de dăunare, pentru combaterea gândacului lucios variază în funcție de stadiul de dezvoltare în care se găsește cultura, după apariția insectelor în lan. Astfel, pentru o cultură de rapiță, cu dezvoltare normală, aflată în faza de muguri florali uniți, vizibili (BBCH 51), PED este de 3-4 insecte/plantă.

În faze mai avansate, PED-ul crește (la BBCH 52-53-muguri florali separați, crescuți deasupra frunzulițelor, este de 7-8 insecte/plantă; la BBCH 55-59-muguri florali separați, pedunculii florali alungiți, este mai mare de 8 insecte/plantă).

În cazul în care plantele sunt mai slab dezvoltate, PED-ul este de o insectă/plantă la BBCH 51, 2 insecte/plantă la BBCH 52-53, respectiv 2-3 insecte/plantă la BBCH 55-59. Tratamentele pentru combaterea gândacului lucios, în cazul depășirii PED, se va efectua înaintea înfloririi rapiței.

După înflorire, pe de o parte tratamentul nu se justifică, pe de altă parte trebuie protejate albinele și celelalte specii de polenizatori, care vizitează cultura. Pentru a putea evalua starea culturii, s-ar putea realiza zboruri cu drona.

Există și softuri care interpretează starea de dezvoltare a culturii de rapiță pe baza imaginilor furnizate de dronă. Să luăm la pas, toate solele cu rapiță s-ar putea să consume timp. Există un mare dezavantaj în această perioadă, mai ales în sudul și estul țării.

Vânturile de primăvară. După prânz, vântul poate depăși 50 km/oră. Este ceva normal pentru prima parte a primăverii, dar cu cât este mai puternic vântul cu atât sunt șanse să nu putem face zboruri cu dronele.

Chiar dacă reușim să le ridicăm în aer, cu cât vântul este mai puternic, cu atât bateria ține mai puțin. Evaluarea culturii este importantă, deoarece în funcție de starea de vegetație în care se află plantele, se stabilește PED-ul pentru gândacul lucios.

Prin urmare, este mult de muncă dacă vrem să avem o protecție corespunzătoare a rapiței, în perioada primăverii, dar sporurile de producție, justificate economic, pot aduce bani în plus la bugetul fermei. În același timp, rezerva biologică a acestei specii dăunătoare este ținută sub control.

Boboc de rapiță distrus în urma procesului de hrănire al gândacului lucios

Gândacul lucios (M. aeneus) – atac la florile deschise, în acest caz nu se înregistrează pagube în urma procesului de hrănire al insectelor

Plante de rapiță nedezvoltate, pentru data din calendar

Cultură de rapiță slab dezvoltată, la ieșirea din iarnă

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea